Recovery of funds upon termination of public funding contract: inapplicability of irregularity sanctions procedure vs. judicial action

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a solicitat în contradictoriu cu pârâta U.A.T. Comuna Gîrcina:

- obligarea pârâtei, în baza art. 9 alin. (2) din Contractul de finanţare nr. x, cod SMIS 28376, pentru proiectul "Promovarea produselor turistice specifice zonei Gîrcina, judeţul Neamţ" la plata sumei de 39.749,36 RON aferentă cererii de rambursare reprezentând: 20.693,03 RON FEDR, 6.710,93 RON buget de stat, 12.389,40 RON TVA;

- obligarea pârâtei, potrivit art. 14 alin. (16) din Contractul de finanţare nr. x, la plata dobânzilor de întârziere începând cu data de 10.03.2015, care reprezintă ziua expirării termenului limită de restituire a debitului, până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi art. 10 alin. (11) coroborat cu art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, dispoziţiile Contractului de finanţare nr. x, cod SMIS 28376.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2901 din 6 noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii în contencios administrativ, invocată prin întâmpinare şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Gîrcina, ca inadmisibilă.

1.3. Cererea de recurs şi apărările intimatei

a.Împotriva sentinţei curţii de apel a declarat recurs reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, solicitând casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul a arătat că în speţă nu există o neregulă aşa cum este această noţiune definită prin prevederile art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, prevederi a căror interpretare a fost greşit făcută de instanţa de fond, iar concluzia a fost de asemenea eronată, în sensul că acţiunea, al cărei obiect decurge din încetarea/rezilierea unui contract de finanţare, este inadmisibilă.

La solicitarea intimate-pârâtei U.A.T. Comuna Gîrcina, M.D.R.A.P. a emis decizia nr. 4/9.02.2015 prin care, în temeiul art. 9 alin. (2) şi art. 20 alin. (4) din contractul de finanţare încheiat între minister şi pârâtă, s-a dispus rezilierea proiectului, reţinându-se în sarcina beneficiarului şi obligaţia restituirii sumelor acordate cu titlu de finanţare.

În speţă nu se poate vorbi despre premisa existenţei unei nereguli prin "acţiunea sau inacţiunea beneficiarului", care a implementat proiectul până la constatarea imposibilităţii continuării acestuia, pe care de altfel a notificat-o ca atare.

Dimpotrivă, intimata-pârâtă a justificat cererea de reziliere a contractului prin imposibilitatea susţinerii financiare a proiectului, fiind de acord cu restituirea sumelor datorate.

În speţă, ministerul a învestit instanţa de contencios administrativ cu soluţionarea unei acţiuni care priveşte rezilierea unui contract administrativ şi recuperarea sumelor deja achitate către pârâtă.

Totodată, arată recurentul, potrivit dispoziţiilor art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011, constituie titlu executoriu, după caz:

- procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă.

Ca atare, legiuitorul distinge între situaţiile în care se pot recupera sumele plătite necuvenit beneficiarilor fondurilor nerambursabile şi cele în care este vorba de recuperarea unor sume de bani ca urmare a rezilierii unor contracte de finanţare.

b.Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a arătat că nu contestă obligaţia de a achita suma de 39.749,40 RON şi nici nu se opune admiterii acţiunii sau recursului, precizând că singurele obiecţiuni pe care le-a formulat s-au referit la metoda de achitare a sumei.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate şi în raport de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că sunt incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 noul C. proc. civ. potrivit cărora se poate cere casarea unei hotărâri judecătoreşti pentru motivul de nelegalitate "când hotărâre nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

1. Argumente de fapt şi de drept

Acţiunea formulată de reclamantul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (în prezent Ministerul Fondurilor Europene) a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 8 alin. (2) cu referire la art. 2 lit. c) şi art. 10 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care solicita, ca urmare a rezilierii contractului de finanţare încheiat cu U.A.T. Comuna Gîrcina, recuperarea sumelor deja achitate către aceasta.

În raport de pretenţiile concrete deduse judecăţii, Înalta Curte constată că, în mod greşit, prima instanţă a aprecita întemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantului, invocată de pârâtă, admiţând această excepţie prin raportare la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu consecinţa respingerii acţiunii ca lipsită de interes, prin aplicarea art. 32 alin. (1) lit. d) noul C. proc. civ.

Art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă menţionată defineşte noţiunea de "neregulă" în reglementarea activităţilor de prevenire, constatare şi sancţionare ce revin autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Raportarea la definiţia legală a "neregulii" este neadecvată, în speţă nefiind în discuţie o inacţiune a beneficiarului care a condus la prejudicierea bugetului UE şi a fondului public naţional aferent, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în condiţiile în care beneficiara pârâtă a solicitat rezilierea contractului de finanţare, iar prin decizia nr. 4/9.02.2015 a şefului AMPOR s-a dispus rezilierea contractului de finanţare nr. x pentru proiectul cu nr. SMIS-28376, intitulat "Promovarea produselor turistice specific zonei Gîrcina, judeţul Neamţ", încheiat între M.D.R.T., în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi UAT Comuna Gîrcina, în calitate de beneficiar (art. 1). Prin art. 2 din Decizia MDRT, ca urmare a rezilierii contractului de finanţare, în conformitate cu art. 18 alin. (4) teza a II-a s-a stabilit în sarcina beneficiarului obligaţia restituirii sumei de 39.749,40 RON RON, debit aferent FEDR, Cererea de rambursare nr. 1.

În urma unei abordări eronate, din perspectiva art. 2 alin. (1) lit. a), art. 30 care trimite la art. 20 şi art. 21 din O.U.G. nr. 66/2011, judecătorul fondului a conchis că ministerul reclamant putea evita procedura judiciară emiţând un titlu de creanţă necesar recuperării finanţării acordate necuvenit, în speţă nefiind, însă, vorba de existenţa unei "nereguli" în accepţiunea actului normativ în discuţie, câtă vreme MDRAP a învestit instanţa de contencios administrativ, în temeiul art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu soluţionarea unei acţiuni care vizează încetarea/rezilierea unui contract administrativ încheiat cu UAT Comuna Gîrcina şi recuperarea sumelor achitate deja către această pârâtă.

Din economia O.U.G. nr. 66/2011 rezultă, fără dubiu, că legiuitorul nu a impus obligativitatea emiterii unui titlu de creanţă pentru recuperarea sumelor care decurg din rezilierea unor contracte de finanţare, aşa cum este cazul în speţă, cu atât mai mult cu cât a fost urmată procedura de reziliere reglementată de art. 18 alin. (10) şi (11) din contractul de finanţare nr. x, la solicitarea pârâtei.

Aşadar nu este incidentă în cauză procedura prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011, la care s-a raportat instanţa de fond, fiind schimbat temeiul juridic al acţiunii şi în consecinţă, depăşite şi limitele învestirii, astfel că soluţia de respingere a acţiunii ca inadmisibilă, este nelegală, prin raportare la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

2. Soluţia instanţei de recurs

Faţă de cele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, va fi admis recursul, va fi casată sentinţa, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe căreia îi revine sarcina de a se pronunţa pe fondul pricinii cu care a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Ministerul Fondurilor Europene (denumit anterior Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene) împotriva sentinţei nr. 2901 din 6 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2018.