Five-day appeal deadline for tax-act suspension ruling applies; company's appeal time-barred.

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L., în insolvenţă, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x/02.08.2016/x/03.08.2016, a Raportului de Inspecţie fiscala nr. x/02.08.2016 şi a Deciziei nr. 84521/16.08.2016, întocmite de AJFP Prahova - Activitatea de Inspecţie Fiscala, până la soluţionarea cererii privind anularea actelor administrativ - fiscale contestate, anularea deciziei nr. 276/31.10.2016, comunicata cu Adresa de înaintare nr. x/31.10.2016, prin care s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei formulata pe cale administrativa şi obligarea ANAF la emiterea unei decizii prin care sa se soluţioneze pe fond contestaţia formulata împotriva Deciziei de impunere nr. x/02.08.2016 -x/03.08.2016 şi a Raportului de Inspecţie fiscala nr. x/02.08.2016.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 48 din 9 martie 2017, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare, ca neîntemeiată, şi a dispus restituirea către reclamantă a cauţiunii în cuantum de 20.565,00 RON pusă la dispoziţia instanţei cu recipisa de consemnare nr. x, emisă de B..

Prin sentinţa nr. 107 din 11 mai 2017, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de petenta S.C. A. S.R.L., prin administrator special C., şi, în consecinţă, a dispus completarea sentinţei nr. 48/09.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în sensul că a respins cererea privind anularea deciziei nr. 276/31.10.2016 comunicată cu adresa de înaintare nr. x /31.10.2016, prin care s-a dispus suspendarea soluţionării contestaţiei formulată pe cale administrativă, ca neîntemeiată şi a respins, pe cale de consecinţă, ca neîntemeiată, cererea privind obligarea ANAF la emiterea unei decizii privind soluţionarea pe fond a contestaţiei formulate împotriva deciziei de impunere x/02.08.2016-x/03.08.2016 şi a RIF x/02.08.2016.

1.3. Cererea de recurs

Reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs, atât împotriva sentinţei nr. 48 din 9 martie 2017, cât şi împotriva sentinţei nr. 107 din 11 mai 2017, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs, solicitând casarea acestoria, iar, în rejudecare, admiterea ambelor capete ale acţiunii.

1.4. Cu privire la examinarea recursurilor în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 16 ianuarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin raport s-a concluzionat că:

(i) recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 48 din 9 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, este tardiv.

(ii) recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 107 din 11 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, este admisibil în principiu, sub rezerva ca recurenta A. S.R.L. să depună dovada achitării, în completare, a taxei judiciare de timbru în sumă de 50 RON, raportat la motivele de recurs invocate, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Recurenta-reclamantă A. S.R.L. a fost depus punct de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, la care a ataşat dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, şi a susţinut că, întrucât prin sentinţa nr. 48/2017, instanţa a respins cererea de suspendare, devin incidente dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare, termen indicat şi de instanţa de fond în dispozitivul hotărârii.

Prin rezoluţia de la data 22 februarie 2018 completul filtru a stabilit termen la data de 22 mai 2018, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în vederea examinării recursurilor în raport cu dispoziţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor declarate în cauză

Înalta Curte va constata că recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special C. şi administrator judiciar D. împotriva sentinţei nr. 107 din 11 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, este admisibil în principiu.

În raport cu dispoziţiile art. 487 C. proc. civ., se constată însă că recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special C. şi administrator judiciar D. împotriva sentinţei nr. 48 din 9 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, este tardiv.

Potrivit dispoziţiilor art. 485 din C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 arată că "hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare."

Or, din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă a declarat recurs la data de 21 aprilie 2017, în condiţiile în care hotărârea recurată a fost comunicată acesteia la data de 5 aprilie 2017 şi, faţă de dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, termenul în care legea procedurală permitea declararea recursului, în cauză, s-a împlinit la data de 11 aprilie 2017.

Apărările recurentei-reclamante, în sensul că dispoziţiile privind termenul de recurs de 5 zile de la comunicare s-ar aplica doar hotărârilor prin care s-a admis cererea de suspendare şi chiar dispozitivul hotărârii recurate ar menţiona termenul de recurs de 15 zile, nu pot fi de natură a conduce la soluţia de admitere în principiu a recursului, câtă vreme dispoziţiile legale privind calea de atac în situaţia hotărârilor pronunţate în materia suspendării executării actelor administrativ-fiscale sunt aplicabile indiferent de soluţia pronunţată de instanţa de contencios administrativ şi nemo censetur legem ignorare.

Pentru aceste motive, va fi admisă excepţia tardivităţii recursului, invocată din oficiu, şi, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va fi anulat recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special C. şi administrator judiciar D. împotriva sentinţei nr. 48 din 9 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special C. şi administrator judiciar D. împotriva sentinţei nr. 107 din 11 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având în vedere şi faptul că din raport nu rezultă că ar exista o jurisprudenţă constantă, conturată la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal, care să dezlege unitar problema de drept dedusă judecăţii, completul de filtru constată că acest recurs este admisibil în principiu şi nu poate fi soluţionat potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) sau (6) din C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, va admite în principiu recursul şi va fixa termen pentru judecata pe fond a acestuia la data de 9 octombrie 2018, cu citarea părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special C. şi administrator judiciar D. împotriva sentinţei nr. 48 din 9 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Decizia se comunică părţilor.

Admite în principiu recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator special C. şi administrator judiciar D. împotriva sentinţei nr. 107 din 11 mai 2017, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fixează termen de judecată pe fond a recursului la data de 9 octombrie 2018, cu citarea părţilor.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2018.