Procedural standing deficiency bars challenge to audiovisual council decision where foundation failed to produce incorporation records despite judicial request.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional al Audiovizualului şi S.C. "B." S.A., anularea adresei x/26.02.2014 emisă de CNA şi obligarea acestui pârât să recunoască dreptul său la replică faţă de postul C. în legătură cu solicitarea nr. x/5.12.2013.

1.2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 581 din 4 martie 2015, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a respins acţiunea formulată de reclamanta Fundaţia "C.", în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional al Audiovizualului şi S.C. "B." S.A., prin administrator special D., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 581 din 4 martie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Fundaţia "C.", criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., republicat.

Susţine recurenta că instanţa de fond a ajuns la soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, prin aplicarea greşită a normelor de drept material incidente speţei şi interpretarea eronată a probatoriului administrat în cauză.

În acest sens se afirmă de către recurentă că instanţa de fond nu a luat în considerare argumentul reclamantei privind eroarea existentă în titulatura fundaţiei, în realitate, persoana care a acţionat fiind Fundaţia "C." şi nu Fundaţia "O speranţă în plus".

Mai arată că pentru dezlegarea speţei este lipsită de relevanţă eroarea cu privire la denumirea fundaţiei reclamante, astfel cum a menţionat şi în precizările depuse în faţa instanţei de fond la data de 25.02.2015, iar C.N.A., conform întâmpinării formulate în cauză, nu a contestat niciun moment identitatea dintre persoana reclamantei şi persoana care a formulat plângerea soluţionată de aceasta autoritate.

De asemenea, mai susţine recurenta-reclamantă că nu există documente de înregistrare a Fundaţiei "O speranţă în plus", motiv pentru care, în mod obiectiv, nu s-a putut da curs solicitării instanţei de fond făcută în acest sens, singurele acte care atestă legala constituire şi funcţionare a A. fiind depuse la dosarul cauzei.

Mai susţine recurenta-reclamantă că soluţia pronunţată de instanţa de fond este greşită şi din perspectiva probatoriului administrat în cauză, respectiv corespondenţa purtată de fundaţie prin reprezentantul convenţional cu autoritatea pârâtă şi prin care s-a dovedit că procedura efectuată în faţa C.N.A. a avut ca titulară aceeaşi persoană cu cea care a introdus prezenta acţiune.

În sprijinul acestei afirmaţii stă şi faptul că asistenţa juridică a fundaţiei a fost asigurată de acelaşi reprezentant convenţional atât în faza procedurii administrative, cât şi în faţa instanţei de judecată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de recurs

Analizând cererea de recurs prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele arătate în continuare.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional al Audiovizualului şi S.C. "B." S.A., anularea adresei x/26.02.2014 emisă de CNA şi obligarea acestui pârât să recunoască dreptul său la replică faţă de postul C. în legătură cu solicitarea nr. x/5.12.2013.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 581 din 4 martie 2015, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi a respins acţiunea formulată de reclamanta Fundaţia "C.", în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional al Audiovizualului şi S.C. "B." S.A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Criticile circumscrise motivului de casare invocat vizează reţinerea eronată a situaţiei de fapt şi ignorarea probatoriului administrat în cauză, ceea ce a condus la aplicarea greşită a legii şi la pronunţarea unei soluţii netemeinice în sensul constatării lipsei calităţii procesuale active a fundaţiei reclamante.

Înalta Curte constată, în acord cu cele reţinute şi de prima instanţă, că înscrisurile depuse la dosar de către părţile litigante indică o neconcordanţă între persoana juridică titulară a cererii adresate Consiliului Naţional al Audiovizualului înregistrată sub nr. x/2013 şi reiterată la data de 20.02.2014 şi persoana juridică iniţiatoare a prezentului demers judiciar.

Acest aspect a fost invocat de către pârâta S.C. "B." S.A. prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond, iar instanţa de judecată, în baza rolului activ, a solicitat reclamantei să depună la dosar actele de înfiinţare şi de dobândire a personalităţii juridice ale fundaţiei pentru a face dovada calităţii procesuale active.

Faţă de această obligaţie procesuală, contrar celor afirmate de recurentă prin motivele de recurs, reclamanta nu a înţeles să depună la dosar înscrisurile doveditoare solicitate în mod expres de instanţa judecătorească prin încheierea de şedinţă de la 14 ianuarie 2015, astfel că acestea nu se regăsesc printre actele dosarului.

Limitându-se la a formula precizări în sensul că există o eroare materială strecurată în denumirea reclamantei, fără a aduce nicio probă în susţinerea acestei afirmaţii, reclamanta a dat dovadă de lipsă de diligenţă în dovedirea calităţii procesuale active, în condiţiile în care a beneficiat şi de reprezentare juridică pe parcursul judecării cauzei.

În acest context, criticile aduse sentinţei instanţei de fond în sensul că aceasta nu a luat în considerare existenţa unei erori în titulatura fundaţiei reclamante nu pot fi primite, în condiţiile în care nici măcar în susţinerea căii de atac nu au fost depuse înscrisurile privind înfiinţarea şi înregistrarea legală a persoanei juridice, singurele acte care aveau forţă juridică şi probantă în dovedirea calităţii procesuale active, respectiv a identităţii între titularul dreptului pretins a fi fost încălcat şi titularul acţiunii în contencios administrativ.

Afirmaţiile recurentei-reclamante care fac trimitere la anumite aspecte reprezentate de corespondenţa purtată între fundaţie şi CNA şi la faptul că a existat acelaşi reprezentant convenţional nu au puterea să conducă la ideea unor dovezi indirecte, bazate pe eventuale prezumţii pe care instanţa judecătorească ar fi putut să se bazeze pentru a respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active.

În concluzie, prima instanţă a pronunţat o hotărâre judecătorească apărată de orice îndoială de legalitate şi temeinicie, motivul de casare invocat cu toate criticile subsumate acestuia fiind nefondat.

În consecinţă, reţinându-se că motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Fundaţia "C." împotriva sentinţei civile nr. 581 din 04 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07 iunie 2017.