Recovery of rural development funds for artificially created eligibility conditions: appeal allowed and lower court judgment quashed

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 18 mai 2015, reclamanta A. S.R.L. a solicitat anularea Deciziei nr. 14660/21.04.2015 emisă de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de respingere a contestaţiei şi anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.02.2015, a tuturor actelor care au stat la baza acestuia, precum şi a actelor subsecvente, cu consecinţa stingerii creanţei în cuantum de 476.507,10 RON şi a penalităţilor de întârziere.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa civilă nr. 3012/2015 din data de 16 noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., a anulat Decizia nr. 14660/21.04.2015 de soluţionare a contestaţiei şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.02.2015, precum şi actele care au stat la baza emiterii acestora, şi a respins ca nefondată cererea de anulare a actelor subsecvente.

3. Curtea de apel a constatat caracterul întemeiat al cererii în privinţa criticilor de fond, referitoare la inexistenţa unei nereguli, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

III Recursul formulat de pârâtă

4. Împotriva sentinţei civile nr. 3012/16.11.2015 a formulat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, cu invocarea motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi respingerea acţiunii.

5. În motivarea recursului, recurenta a invocat faptul că instanţa de fond face o eronată interpretare şi aplicare a clauzelor contractuale, a Ghidului Solicitantului şi a dispoziţiilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, cât şi a interpretării acestuia oferite de jurisprudenţa CJUE.

6. Noţiunea de condiţii artificiale, deşi nu este definită propriu-zis şi reglementată expres în legislaţia internă sau europeană, îşi găseşte sediul în dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al consiliului în ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală. Articolul 4, alin. (8) a fost interpretat în cauza C-343/12 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE, prin decizia din 14 septembrie 2012, în procedura Slancheva sila EOOD.

7. Raportând concluziile CJUE la speţa de faţă, din verificările efectuate şi din cele reţine în cadrul capitolului 6 din Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare reiese faptul că ambele elemente, atât cel obiectiv cât şi cel subiectiv, sunt îndeplinite. În plus, cu privire la existenţa elementului obiectiv, obiectivul specific al Măsurii 312 de a crea şi a diversifica serviciile pentru populaţia rurală prestate de către microîntreprinderi nu a fost atins, deoarece din analiza contractelor de prestări servicii ale celor doi beneficiari rezultă că aceştia prestează servicii către aceiaşi clienţi cât şi către S.C. B. S.R.L., societate cu care există legături de natură a determina concluzia că au fost create condiţii artificiale, în sensul că această entitate este în fapt beneficiara fondurilor nerambursabile. În ceea ce priveşte existenţa unui element subiectiv, acesta constă în urmărirea în exclusivitate a obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei anterior menţionate, din analiza aspectelor consemnate în cuprinsul procesului verbal rezultă evident o coordonare deliberată a activităţilor cu scopul evident de a obţine fonduri nerambursabile.

8. Deşi elementele relevate în urma controlului analizate individual sunt legale, analizate în totalitatea lor aceste elemente au condus la confirmare suspiciunii de neregulă, respectiv crearea de condiţii artificiale în scopul obţinerii sprijinului. Pe de altă parte, prin depunerea cererii de finanţare beneficiarul declară în mod eronat că tipul întreprinderii este acela de întreprindere autonomă care poate să-şi desfăşoare activitatea în mod independent fără aportul altei societăţi legate sau partenere.

9. Aspectele constatate de către echipa de control referitoare la neregulă au fost detaliate la capitolul 6 din cadrul procesului-verbal, iar la capitolul 8 s-a concluzionat faptul că S.C. A. S.R.L a creat în mod artificial condiţiile pentru obţinerea sprijinului financiar nerambursabil. Au fost invocate şi dispoziţiile art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, al treilea şi al cincilea considerent, art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi s-a arătat, în concluzie, că prin emiterea actelor administrative a sancţionat fărâmiţarea/fracţionarea proiectelor, în scopul creării în mod artificial de condiţii necesare pentru a beneficia de aceste plăţi şi de a obţine un avantaj, ceea ce contravine obiectivelor FEADR.

10. Recurenta a invocat şi dispoziţiile Notei directoare pentru Auditori nr. 22 din data de 10/10/2013 emisă de Comisia Europeană - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Consilier Antifraudă şi a arătat că se constată existenţa legăturilor între S.C. C. S.R.L. şi S.C. A. S.R.L., pe de o parte, cât şi legătura acestora cu S.C. B. S.R.L., pe de altă parte. Cele două societăţi îşi desfăşoară activitatea de comun acord sub coordonarea aceleiaşi persoane sau aceluiaşi grup de persoane, pe acelaşi segment de piaţă. Totodată, analizând tipul utilajelor achiziţionate prin FEADR, reiese concluzia că aceste echipamente funcţionează complementar în vederea obţinerii unui flux tehnologic complet. Toate aceste legături existente între aceste societăţi conduc la suspiciunea că au fost create condiţii artificiale în vederea obţinerii finanţării şi depăşirii plafonului minim aferent Măsurii 312.

11. În vederea îndeplinirii elementului obiectiv s-au analizat şi celelalte elemente reale existente, întrucât nu este suficient ca beneficiara unui proiect să îndeplinească elementul obiectiv (finalitatea proiectului), ci este urmărit şi modul în care acesta s-a îndeplinit, prin prestarea de servicii către o societate comercială cu care există legături evidente. Prin urmare, urmând strict dispoziţiile legale şi dând valoare situaţiei de fapt este evident că cele 2 entităţi au acţionat deliberat în fracţionarea unui proiect mai mare în vederea accesării Măsurii 312 prin mai multe entităţi juridice şi depăşirii plafonului de minimis în cuantum de 200.000 euro, beneficiar real şi final al celor două finanţări fiind S.C. B. S.R.L.

12. Astfel cum este stabilit prin hotărârea CJUE, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare, adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR, legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte. S-a avut în vedere depistarea de indicatori care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiţii artificiale: indicatori externi, fizici, indicatori structurali, legali, juridici, indicatori de afaceri, financiar-contabili.

13. Prin procesul-verbal de constatare se indică elementele care constituie premisele creării de condiţii artificiale, fiind indicate şi probe. Fracţionarea unui proiect mai mare cu scopul vădit de a depăşi plafonul de 200.000 euro, prestarea de servicii către societăţi comerciale în care aceleaşi persoane sau rude apropiate ale acestora deţin calitatea de asociaţii/administratorii, cât şi interdependenţa implicită între cei trei beneficiari ai Măsurii 312 denotă faptul că obiectivul general al Măsurii 312 nu a fost îndeplinit.

14. În continuare, recurenta a arătat că motivarea dată de Curtea de Apel Bucureşti este eronată, raportat la situaţia de fapt şi normele legale aplicabile. Luând în parte fiecare dintre indicatorii relevaţi, niciunul nu reprezintă o activitate ilegală ori interzisă. În mod cert alăturarea sediilor, simpla legătură de rudenie, achiziţionarea unor utilaje nu reprezintă o neregulă, însă, toate aceste elemente coroborate şi analizate în ansamblul lor determină concluzia că cele două societăţi au acţionat încă de la momentul depunerii cererilor de finanţare în mod deliberat în vederea obţinerii a două finanţări nerambursabile în cuantum de aproximativ 200.000 euro care să deservească S.C. B. S.R.L.

15. Astfel, nu numai simpla alăturare a sediilor sau simpla legătură de rudenie au indicat producerea neregulii, ci şi faptul că utilajele achiziţionate sunt complementare şi faptul că cele două societăţi au prestat servicii preponderent către S.C. B. S.R.L. Legăturile dintre societăţi nu sunt bazate numai pe o simplă legătură de rudenie, ci pe faptul că reprezentanţii C. şi A. sunt soţi, că între aceştia şi reprezentantul B. SR.L. există o legătură de rudenie de gradul II, reprezentantul B. S.R.L. este angajat şi la C. S.R.L. şi la A. S.R.L.; numai simplul motiv că angajaţii A. S.R.L şi B. S.R.L. sunt comuni nu este de natură a determina concluzia că au fost create artificial condiţiile de accesarea finanţării.

16. Această situaţie de fapt, însă, coroborată cu toate celelalte elemente relevate in urma controlului indică în mod cert că beneficiarii nu sunt independenţi şi au acţionat deliberat în vederea eludării condiţiilor restrictive specifice Măsurii 312; faptul că B. S.R.L. împrumută reclamanta cu o sumă de bani nu reprezintă în contextul relaţiilor comerciale o faptă ilegală ori interzisă pentru activitatea beneficiarilor FEADR, însă coroborată cu celelalte elemente indică faptul că reclamanta nu este o microîntreprindere autonomă, contrar declaraţiilor pe care dat şi asumate cu ocazia depunerii cererii de finanţare.

17. Elementele grupate în cele trei tipuri de indicatori au determinat concluzia că au fost create condiţii artificiale, cât şi aceea că în fapt obiectivul Măsurii 312 nu este atins. Obiectivul Măsurii 312 este atins atunci când microîntreprinderea, pe tot parcursul perioadei de valabilitate a contractului de finanţare, îşi păstrează autonomia, contribuie în mod efectiv la diversificarea activităţilor in mediul rural şi creează în mod real noi locuri de muncă în mediul rural. În speţă, în primul rând microîntreprinderea nu îşi păstrează autonomia dat fiind faptul că în lipsa contractelor de prestări servicii către B. S.R.L, în lipsa împrumuturilor de la B. S.R.L. şi al celorlalte activităţi interdependente cu B. şi C. S.R.L., nu ar putea să-şi menţină activitatea, reclamanta nu contribuie în mod real la diversificarea activităţilor economice în mediul rural, în contextul în care aceasta prestează preponderent către societatea cu care există dezvoltate o serie de legături.

18. Pentru a realiza acest obiectiv al Măsurii 312, reclamanta ar fi trebuit să acţioneze independent, să presteze servicii către populaţia rurală/persoane juridice din mediul rural pe care singură le-a identificat şi faţă de care nu existau legături juridice, economice, comerciale. În plus, beneficiarul în cadrul Măsurii 312 are obligaţia creării în mod real a locurilor de muncă propuse prin cererea de finanţare, or, in prezenta speţă, D., asociatul unic şi administrator al S.C. B. S.R.L., se regăseşte ca fost angajat al celor două societăţi beneficiare de finanţare FEADR-Măsura 312, respectiv director la S.C. A. S.R.L. şi funcţionar economic la S.C. C. S.R.L.; E., figurează angajată în funcţia de contabil la toate cele trei societăţi beneficiare de finanţare FEADR - Masurile 121 şi 312; F. se regăseşte ca angajat cu activitatea suspendată atât la S.C. C. S.R.L. cât şi la S.C. A. S.R.L. În plus, marea majoritate a aceloraşi persoane figurează ca angajate sau foste angajate la cele trei societăţi beneficiare de finanţare FEADR - Măsurile 121 şi 312.

19. În acest context, este eronat să se aprecieze, astfel cum face instanţa de fond, că toate elementele evidenţiate în urma controlului nu au relevanţă şi nu denotă abateri de la condiţiile restrictive ale Măsurii 312, astfel de aprecieri realizează o interpretare eronată a concluziilor titlului executoriu, refuzând coroborarea tuturor elementelor indicate in cuprinsul acestuia.

20. În consecinţă, neregula care se circumscrie noţiunii de creare de condiţii artificiale în accesarea finanţării nerambursabile rezidă în încălcarea criteriului de eligibilitate care impunea încadrarea întreprinderii în categoria de microîntreprindere autonomă şi avea obligaţia menţinerii tuturor criteriilor de eligibilitate avute in vedere iniţial la depunerea cererii de finanţare; încălcarea regulii de accesare a finanţării nerambursabile prin fracţionarea unei investiţii mai mari şi depăşirea plafonului de minimis; încălcarea obiectivului Măsurii 312 care constă în diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

21. Situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de constatare reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise în mod intenţionat care a afectat întregul contract de finanţare, astfel că, AFIR poate şi trebuie să aplice întocmai măsurile corective, la momentul detectării neregulilor, în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.

22. Pentru respectarea condiţiilor enumerate în Ghidul Solicitantului, cât şi pentru a evita producerea condiţiilor artificiale, solicitantul trebuie să acţioneze independent, corect şi să se limiteze la dezvoltarea unei singure investiţii care să presupună acordarea unui singur ajutor nerambursabil in limita a 200.000 euro. Per a contrario, acţionarea concertată şi deliberată prin interpunerea unor societăţi doar aparent autonome şi independente în vederea obţinerii a două finanţării şi concentrarea fondurilor nerambursabile în favoarea unui singur grup sau a unei singure persoane contravine condiţiilor oricărei măsuri din cadrul FEADR. Toate elementele identificate şi indicatorii evidenţiaţi relevă faptul că aceşti solicitanţi au acţionat deliberat în vederea obţinerii mai multor finanţări nerambursabile şi eludării condiţiilor FEADR şi tocmai pentru a combate în mediul rural concentrarea în jurul unei singure persoane a tuturor opţiunilor de angajare ori de acţionare în mediul de afaceri a fost creat programul FEADR, dorindu-se descentralizarea monopolului in mediul agricol.

23. Totodată, în mod eronat reţine Curtea de Apel Bucureşti faptul că invocă doar indicii în susţinerea existenţei neregulii fără a aduce şi dovezi. A expus detaliat situaţia de fapt, indicatorii fizici, legali, funcţionali care au determinat concluzia că sunt produse condiţii artificiale în accesarea finanţării şi implementarea proiectului, a subliniat faptul că toate elementele expuse încadrate în cele trei categorii de indicatori nu pot fi considerate simple coincidenţe, ignorându-se legăturile şi dovezile evidente care se desprind din analizarea acestor elemente in ansamblul lor, astfel că nu a susţinut că se întemeiază pe simple coincidente, ci că toate elementele relevate nu se pot constitui şi nu pot fi catalogate drept nişte simple coincidenţe.

24. Din contră, prin toate apărările dezvoltate s-a subliniat că toate legăturile relevate in urma efectuării controlului din anul 2014 analizate în ansamblu converg către concluzia că încă de la depunere cererilor de finanţare de către cei doi beneficiari s-a încercat eludarea dispoziţiilor Ghidului Solicitantului aferent Măsurii 312, în sensul divizării unui proiect mai mare şi obţinerii a două finanţări prin două societăţi create artificial, simulându-se astfel îndeplinirea condiţiilor de accesare a finanţării nerambursabile; cele două societăţi au fost înregistrate la O.N.R.C. în aceeaşi dată; în ceea ce priveşte legătura de rudenie, Legea nr. 31/1990 nu interzice afinilor/rudelor să îşi constituie societăţi comerciale, însă în cazul de faţă similitudinile din actele constitutive ale celor două societăţi conduc la concluzia că cele două societăţi au fost create în mod artificial. Legislaţia privind înfiinţarea societăţilor comerciale în cazul de faţă trebuie coroborată şi interpretată prin perspectiva regulilor de acordare a finanţării nerambursabile prin programul FEADR. A considerat că prin înfiinţarea a două societăţi acestea au procedat în mod concret la fărâmiţarea unui proiect care depăşeşte cuantumul ajutorului de minimis acordat prin Măsura 312, iar faptul că cele două societăţi comerciale au fost constituite în aceeaşi zi de către asociaţi rude reprezintă un element care conduce la concluzia că cei doi beneficiari au avut o activitate coordonată şi premeditată în scopul accesării finanţării nerambursabile. Pe de altă parte, un alt element care indică existenţa neregulii este acela că din analiza documentaţiilor puse la dispoziţie de cei doi beneficiari utilajele sunt complementare, contribuind la constituirea unui flux tehnologic, ceea ce conduce la concluzia că cele două societăţi au fost constituite cu scopul de a depăşi plafonul maxim al intensităţii ajutorului financiar nerambursabil.

25. În ceea ce priveşte afirmaţia reţinută în motivarea sentinţei potrivit căreia reclamanta nu a depăşit plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 euro, este inexactă. Crearea în mod artificial a celor două societăţi şi solicitarea de finanţare nerambursabilă de către acestea în cadrul Măsurii 312 - Program FEADR în vederea obţinerii unui flux tehnologic complet, precum şi prin prestarea serviciilor către aceeaşi clienţi, conduc la concluzia că este depăşit plafonul statuat de schema de ajutor de minimis, a fost încălcat obiectivul Măsurii 312, dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii locurilor de muncă şi a veniturilor adiţionale, prin crearea de condiţii artificiale pentru obţinerea ajutorului financiar nerambursabil prin Program FEADR.

IV Apărările intimatei reclamante

26. Intimata reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea motivelor invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

27. A arătat, în ceea ce priveşte pretinsa existenţă a "condiţiilor artificiale", că nici prin intermediul motivelor de recurs pârâta nu înţelege să efectueze o corectă aplicare a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, astfel cum a fost interpretat de CJUE şi de Comisia Europeana, şi o corectă aplicare a Notei directoare pentru auditori nr. 22, ca instrument de lucru pus la dispoziţia statelor membre de către Comisia Europeană în scopul identificării condiţiilor artificiale, neobservând că niciunul dintre aspecte consemnate nu poate fi încadrat în situaţiile premisă prevăzute de Nota directoare, totodată nereprezentând indicatori de fraudă.

28. Intimata a prezentat aspecte cu privire la interpretarea obligatorie a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, inexistenţa în cauză a situaţiei premisă reţinută de AFIR în procesul-verbal, a arătat că întreaga construcţie juridică porneşte de la o presupunere greşită şi nesusţinută de nicio dovadă, şi anume că beneficiarul cererilor de finanţare depuse în cadrul Măsurii 312 de către reclamantă şi S.C. C. S.R.L. ar fi, în realitate, dl. D./S.C. B. S.R.L., însă nici măcar pârâta nu înţelege să indice, în concret, care dintre aceste două persoane, dl. D./S.C. B. S.R.L, ar fi pretinsul beneficiar final, păstrând, chiar şi prin motivele de recurs, inconsecventa manifestată şi în faţa instanţei de fond.

29. Or, existenţa legăturii de rudenie nu este de natură să dovedească că asociaţii unici şi administratorii celor două societăţi sunt persoane interpuse, fiind numiţi în mod formal, şi că în realitate adevăratul deţinător al participaţiilor sociale ar fi dl. D. O astfel de concluzie este contrazisă, în primul rând, de faptul ca AFIR nu a dovedit, în niciun mod, că dl. D. ar coordona activitatea celor două societăţi, în condiţiile în care nu deţine nicio funcţie de decizie în cadrul vreuneia dintre acestea, precum şi de faptul că ulterior obţinerii finanţării pe Măsura 121, S.C. B. S.R.L. a achiziţionat utilaje şi echipamente agricole fără sprijin financiar nerambursabil. Prin urmare, nu subzistă motivaţia internă a creării de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării, în condiţiile în care S.C. B. S.R.L. a avut resursele financiare necesare achiziţionării de utilaje şi echipamente agricole pentru desfăşurarea activităţii sale, de o valoare considerabilă. Pe de altă parte, motivul pentru care S.C. B. S.R.L. a încheiat contracte de prestări servicii cu reclamanta şi cu S.C. C. S.R.L. a constat în intenţia dlui D. de a sprijini cele două societăţi beneficiare ale finanţării nerambursabile deţinute de membri ai familiei sale, având in vedere că acestea aveau şi obligaţia de a asigura şi menţine viabilitatea investiţiei, deci de a utiliza, în mod electiv şi eficient, utilajele.

30. Cu privire la inexistenţa celor două condiţii prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, astfel cum au fost interpretate de Decizia CJUE şi de Comisia Europeană, intimata a prezentat motive pentru nu există elementul obiectiv, întrucât cele două proiecte propuse de reclamantă şi de C. S.RL. sunt autonome şi fiecare în parte respectă obiectivele schemei de ajutor din cadrul FEADR, şi nu există elementul subiectiv, întrucât niciunul dintre cei doi beneficiari ai Măsurii 312 nu a urmărit obţinerea unui avantaj care să contravină obiectivelor acesteia, respectiv nu a urmărit încălcarea regulii de ajutor de minimis.

31. A precizat că cele două proiecte vizate sunt autonome şi că fiecare în parte respectă obiectivele schemei de ajutor, astfel că nu se poate reţine existenţa unor condiţii artificiale care să fi fost create în vederea obţinerii ajutoarelor financiare nerambursabile. Cele două proiecte au caracter autonom, fiecare dintre cei doi beneficiari acţionând în interes propriu şi nu în interesul dlui D., fiecare dintre cei doi beneficiari a încheiat contracte de prestări servicii pentru executarea acelor categorii de lucrări pe care le pot realiza utilajele achiziţionate prin contractele de finanţare, ar fi trebuit sa existe cel puţin o situaţie in care cei doi beneficiari să colaboreze pentru realizarea aceleaşi lucrări.

32. In al doilea rând, contrar susţinerilor, nedovedite şi neargumentate de către AFIR, utilajele sale nu sunt complementare nici cu utilajele achiziţionate de S.C. C. S.R.L. şi nici cu cele achiziţionate cu finanţare nerambursabilă în cadrul Măsurii 121 de către S.C B. S.R.L.,; pentru a fi complementare, utilajele trebuie să facă parte dintr-un flux tehnologic stabilit, în cadrul căruia unul dintre utilaje realizează o parte dintr-un produs finit, iar celălalt utilaj finalizează respectivul produs, astfel că nu se poate concepe realizarea produsului în cauză în lipsa oricăruia dintre utilajele care contribuie la execuţia acestuia; AFIR nu a explicat în niciun fel cum a ajuns la concluzia că utilajele sunt complementare; AFIR trebuia să aibă în vedere toate utilajele şi echipamentele aflate în proprietatea acestei societăţi şi nu doar cele achiziţionate cu finanţare nerambursabila în cadrul Măsurii 121.

33. În al treilea rând, cele câteva elemente de asemănare între proiecte nu fac dovada că cele două entităţi au fost create în mod artificial şi că adevăratul beneficiar al finanţării ar fi dl. D.; în realitate, elementele comune se datorează unor împrejurări de fapt legale, care decurg din localizarea în mediul rural a proiectelor, din necesităţile specifice zonei în care au fost implementate proiectele, precum şi din legătura de familie dintre asociaţi. Prin urmare, nu se află în prezenta unei fracţionări a investiţie care să reprezinte o condiţie artificială, având în vedere că fiecare dintre investiţiile celor doi beneficiari este autonomă din punct de vedere juridic şi funcţional, neexistând o interdependentă între acestea.

34. Fiecare dintre cele două proiecte respectă obiectivele schemei de ajutor, inclusiv în situaţia in care s-ar reţine existenţa unei divizări artificiale a investiţiei, aceasta nu reprezintă un motiv de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil, decât în măsura în care ar avea drept consecinţă faptul că obiectivele prevăzute de art. 52 lit. a) pct. (ii) din Regulamentul nr. 1698/2005 nu pot fi atinse; prin activităţile desfăşurate în proiectul realizat cu sprijin financiar nerambursabil s-au realizat atât obiectivul general al Măsurii 312, cât şi obiectivele specifice şi cele operaţionale. Niciuna din împrejurările reţinute de pârâta nu dovedeşte că reclamanta şi celălalt beneficiar ar fi urmărit altceva decât să contribuie, prin intermediul proiectelor propuse, la diversificarea economiei rurale, prin desfăşurarea unor activităţi în mediul rural, în sectorul non-agricol, precum şi la crearea şi menţinerea locurilor de munca.

35. Cu privire la netemeinicia criticilor aduse de AFIR hotărârii de fond privind încălcarea regulii ajutorului "de minimis", a arătat că nu este prevăzută în legislaţia naţională sau comunitară interdicţia ca ajutorul să fie acordat unor întreprinderi diferite, ai căror titulari sunt soţi şi soţie sau rude de gradul II ori afini. O interpretare contrară a normei juridice invocate înseamnă o adăugare la lege şi o încălcare a principiului de drept conform căruia excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicarea lor nu poate fi extinsă, prin analogie, şi la alte situaţii decât cele expres prevăzute de lege. Împrejurarea că restricţiile referitoare la acordarea ajutorului de minimis se referă la acelaşi beneficiar rezultă cu claritate şi din prevederile art. 19 din Ordinul 567/2008.

36. Cu privire la argumente de netemeinicie a criticilor aduse de AFIR hotărârii de fond privind existenţa unei nereguli, a arătat că măsura rezilierii a fost dispusă cu încălcarea prevederilor contractuale şi legale privind neregula, în lipsa oricăror dovezi privind producerea unei pagube, faţă de art. 11.3, art. 16 din Anexa I la Contractul de finanţare, din definiţia contractuală a neregulii rezultă că abaterea de la legalitate., regularitate şi conformitate, precum şi nerespectarea normelor legale sau contractuale trebuie să aibă ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional; în acest sens, arată că prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 sunt neconstituţionale, cererea de finanţare a fost depusă la data de 11.12.2009, când era în vigoare O.G. nr. 79/2003, prin urmare raportul juridic dedus judecăţii în prezenta cauză este guvernat, din perspectiva normelor de drept substanţial aplicabile, de prevederile O.G. nr. 79/2003 şi nu de cele ale O.U.G. nr. 66/2011, rezultă că existenţa neregulii este condiţionată de producerea, în mod efectiv, a unui prejudiciu bugetului general al Comunităţii Europene şi/sau bugetelor administrate de aceasta; recurenta pârâtă încearcă sa inducă instanţa în eroare, arătând că în speţă ar fi aplicabile prevederile art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 privind noţiunea de "neregularitate", însă acesta este inaplicabil; în procesul-verbal, recurenta pârâtă nu a făcut nicio referire la dispoziţiile Regulamentului nr. 1083/2006. Inexistenţa prejudiciului rezultă cu evidenţă şi din aceea că sumele plătite cu titlu de finanţare nerambursabilă au fost utilizate de reclamantă exclusiv pentru achiziţionarea utilajelor descrise prin proiect.

V Procedura de filtrare a recursului

37. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întruneşte cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 06.11.2018, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

38. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 19.02.2018, completul de filtru a respins excepţia nulităţii recursului invocată de intimata reclamantă şi a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

39. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:

40. Între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, actuala Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în calitate de autoritate contractantă, şi S.C. A. S.R.L., în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de finanţare nr. x/4.06.2010, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, pentru proiectul "Înfiinţarea unei microîntreprinderi în comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, aparţinând S.C. A. S.R.L., având ca scop prestarea de servicii pentru populaţia rurală", prin achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole necesare efectuării de prestării de servicii către populaţia rurală, valoarea totală eligibila a proiectului fiind de maxim 680.746 RON, reprezentând echivalentul a 160.367 euro, din care valoarea finanţării nerambursabile plătită de AFIR a fost în cuantum de 476.507,10 RON, echivalentul a 111.143,86 euro.

41. Conform Memoriului justificativ, solicitantul S.C. A. S.R.L. şi-a propus achiziţionarea unor utilaje agricole (tractor, încărcător frontal, plug, semănătoare păioase, combinator), având ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii locurilor de muncă şi a veniturilor adiţionale, iar prin implementarea proiectului a urmărit prestarea de servicii agricole către populaţia rurală.

42. După efectuarea plăţii sumei de 476.507,10 RON, într-o singură tranşă, la data de 21.01.2011, pârâta a procedat la efectuarea unei verificări documentare şi a întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.11.2013, prin care s-a reţinut că suspiciunea de neregulă nu s-a confirmat.

43. Ulterior, în baza formularului IRD 01 "Suspiciunea de neregulă/suspiciune de fraudă", emis de G. şi aprobat de Directorul General al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, s-a procedat la efectuarea unei noi verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli pentru nerespectarea condiţiilor contractuale din Contractul de finanţare nr. x/04.06.2010.

44. Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.02.2015, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 şi ale H.G. nr. 875/2011, pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a stabilit existenţa unei nereguli în accepţiunea contractului de finanţare, constând în crearea de condiţii artificiale de eligibilitate în vederea obţinerii unui avantaj nejustificat şi obţinerii finanţării nerambursabile, caz în care beneficiarul restituie integral valoarea finanţării necuvenite.

45. S-a constatat existenţa unor condiţii de neeligibilitate create în mod artificial, cu scopul de a obţine un avantaj necuvenit şi sprijin financiar nerambursabil, o activitate concertată de înfiinţare artificială a unor microîntreprinderi (S.C. A. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L.) în avantajul unei alte firme, care este de fapt beneficiarul ajutorului nerambursabil, SC B. S.R.L., al cărei asociat unic şi administrator este D., care coordonează activitatea desfăşurată de acestea. S-a constatat neeligibilitatea investiţiei realizată de S.C. A. S.R.L., faptul că se impune recuperarea sprijinului financiar şi rezilierea contractului de finanţare şi cuantumul creanţei bugetare în sumă de 476.507 RON.

46. S-au reţinut, ca temei de drept, prevederile contractului de finanţare, art. 11 (3), art. 16 (1), (3) din Anexa I Prevederi Generale, art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, art. 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

47. Reclamanta a formulat contestaţie administrativă împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.02.2015, în baza art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011, respinsă de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale prin Decizia nr. 14.660/21.04.2015. Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat acţiunea admisă în parte prin sentinţa recurată.

48. Instanţa de fond a constatat neîntemeiate o parte din motivele de nelegalitate invocate de reclamantă; referitor la încălcarea principiului irevocabilităţii actului administrativ cu caracter individual care a intrat în circuitul civil producând efecte juridice, a reţinut că încălcarea acestui principiu presupune, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, existenţa unui act revocator al procesului-verbal de constatare nereguli încheiat în cursul anului 2013, emanând de la emitent, în actul de control încheiat în anul 2015 nefiind identificate astfel de menţiuni; în ceea ce priveşte motivul de nelegalitate întemeiat pe caracterul abuziv al măsurii apreciată de reclamantă ca reprezentând manifestarea unui exces de putere, incidenţa dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul nr. 65/2011, a constatat că este neîntemeiat, având în vedere că toate aspectele ce au condus la concluzia existenţei unor "condiţii artificiale" reprezintă rezultatul exclusiv al comportamentului/acţiunilor întreprinse de reclamantă şi societăţile împreună cu care se prezumă că acţionează concertat, astfel că susţinerile în sensul existenţei unei erori ce nu putea fi depistată în mod rezonabil sunt nejustificate; pârâta a verificat, la depunerea cererii de finanţare, legalitatea acestor cereri prin prisma informaţiilor furnizate la acel moment, însă abaterea a fost constatată prin raportare la informaţii privind alte persoane juridice ce au beneficiat anterior sau concomitent de finanţare, o astfel de analiză nefiind impusă autorităţii la primirea cererilor.

49. În privinţa criticilor de fond, referitoare la inexistenţa unei nereguli în sensul art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, instanţa de fond a constatat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, astfel cum au fost acestea interpretate de CJUE în cauza Slancheva Sila.

50. Înalta Curte, raportat la situaţia de fapt reţinută în cauză, constată că sentinţa recurată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor legale incidente în cauză. Instanţa de fond a constatat în mod greşit că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

51. Potrivit contractului de finanţare nr. x/4.06.2010, acceptat şi asumat de beneficiar, acestuia i s-a acordat finanţare nerambursabilă în termenii şi condiţiilor stabilite în contract, care este constituit din contractul de finanţare şi anexele acestuia, pe care beneficiarul a declarat că le cunoaşte şi le acceptă. Beneficiarul a acceptat finanţarea nerambursabilă şi s-a angajat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile cuprinse în contract şi cu legislaţia naţională şi comunitară în vigoare, iar pe perioada de monitorizare a contractului să-şi respecte toate angajamentele asumate prin documentele depuse în vederea obţinerii ajutorului financiar nerambursabil. (art. 1 alin. 3. Potrivit Anexei 1 la contract - Prevederi generale, beneficiarul s-a obligat să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare (art. 3); s-a precizat că, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea contractului, autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea contractului, iar beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi (art. 11 alin. 3.

52. Finanţarea nerambursabilă fost acordată în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Axa III "Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale", Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi".

53. Potrivit art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, statele membre sunt obligate să instituie un sistem de control care să garanteze efectuarea tuturor controalelor necesare pentru verificarea eficace a respectării condiţiilor de acordare a ajutorului, să se asigure că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislaţia Uniunii sau de legislaţiile naţionale ori stabilite prin programele de dezvoltare rurală pot fi controlate pe baza unui set de indicatori verificabili.

54. În acest context, dacă se constată, cu ocazia unor verificări ulterioare, în cadrul mecanismului controlului ulterior asupra proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, că au fost încălcate prevederi ale legislaţiei naţionale sau comunitare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale are obligaţia luării măsurilor de îndreptare a erorilor, respectiv recuperarea sumelor plătite eronat/necuvenit şi încetarea valabilităţii contractelor de finanţare. Scopul Agenţiei îl constituie implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, după aderarea României la Uniunea Europeană, iar potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, una din principalele atribuţii constă în "f) efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanţate prin SAPARD şi FEADR, după efectuarea plăţii, pentru a stabili dacă eligibilitatea şi condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.".

55. La nivel naţional, în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ale Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.998 din 15 decembrie 2006 pentru aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat la ajutoarele de minimis, a fost adoptată H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 şi a fost emis Ordinul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural".

56. Art. 5 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală a prevăzut că "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale prezentului regulament, statele membre se asigură că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislaţia comunitară sau naţională sau de programele de dezvoltare rurală pot fi controlate prin intermediul unui set de indicatori verificabili care urmează să fie stabiliţi de către statele membre", iar conform art. 5 (3) din Regulamentul CE nr. 1975/2006 "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de aceste plăţi şi a obţine astfel un avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin.".

57. Aceste din urmă dispoziţii au fost preluate de cele ale art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, potrivit cărora "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

58. Raportat la aceste dispoziţii, având în vedere situaţia de fapt, în mod corect a constatat recurenta pârâtă existenţa neregulii constând în crearea de condiţii artificiale de eligibilitate în vederea obţinerii unui avantaj nejustificat şi a finanţării nerambursabile.

59. Referitor la încheierea procesului-verbal în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, care a abrogat O.G. nr. 79/2003, în vigoare la data încheierii contractului de finanţare, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 7 aprilie 2015, au fost declarate neconstituţionale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011; a reţinut Curtea Constituţională se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârşirii neregulii calificarea neregulii şi stabilirea creanţelor bugetare, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului, rezultând că în mod corect procedura în baza căreia s-a efectuat controlul a fost cea prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011.

60. Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, care nu este incident în cauză, nefiind indicat, de altfel, în procesul-verbal, a fost invocat de recurentă prin cererea de recurs cu referire la definiţia neregulii.

61. În ceea ce priveşte noţiunea de "neregulă", raportat la prevederile O.G. nr. 79/2003 şi O.U.G. nr. 66/2011, aceasta din urmă reglementează şi potenţialitatea prejudicierii bugetului Uniunii Europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit, însă este o preluare a prevederilor comunitare în materie; potrivit art. 1 alin. (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, "constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

62. Neregula este definită chiar de dispoziţiile art. 16 din Anexa I "Prevederi Generale" a contractului de finanţare, care prevăd că prin "neregulă", se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementărilor în vigoare, privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene şi a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional; în cazul înregistrării unei nereguli, potrivit aceluiaşi art. 16, beneficiarul restituie integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea autorităţii contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare, iar dacă nu se conformează acestei obligaţii autoritatea contractantă stabileşte penalităţi pentru întârziere şi procedează la recuperarea sumei în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

63. Neregula în cauză constă în încălcarea de către reclamantă a interdicţiei ce rezultă din prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011, aceea ca beneficiarul să nu creeze în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

64. Cu privire la interpretarea art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat la data de 12 septembrie 2013 în cauza C-434/12, Slancheva Sila asupra unei cereri de decizie preliminară şi a stabilit că acesta "(…) trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane. 2) Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare.".

65. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că "proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia", în acest sens fiind şi Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03.

66. Curtea de Justiţie a precizat că revine instanţei naţionale sarcina de a stabili existenţa acestor două elemente, care trebuie să fie dovedite în conformitate cu normele din dreptul naţional, în măsura în care nu se aduce atingere eficacităţii dreptului Uniunii (în acest sens Hotărârea din 14 decembrie 2000, Emsland-Stärke, C-110/99, Rec., p. I-11569, punctul 54), în acest context fiind necesar a fi interpretate noţiunile "crearea artificială" a condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată şi "avantaj care contravine" în sensul articolului 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011.

67. Potrivit situaţiei de fapt, astfel cum a fost reţinută, s-a constatat că reclamanta din prezenta cauză, S.C. A. S.R.L., şi o altă societate, S.C. C. S.R.L., sunt beneficiare de finanţare nerambursabilă în cadrul programului PNDR - FEADR, Măsura 312.

68. S.C. A. S.R.L. a încheiat contractul de finanţare nr. x/4.06.2010 pentru proiectul "Înfiinţarea unei microîntreprinderi în comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, aparţinând S.C. A. S.R.L. având ca scop prestarea de servicii pentru populaţia rurală", valoarea totală eligibilă a proiectului fiind de maxim 680.746 RON, reprezentând echivalentul a 160.367 euro, din care valoarea finanţării nerambursabile plătită de AFIR a fost în cuantum de 476.507,10 RON, echivalentul a 111.143,86 euro.

69. S.C. C. S.R.L. a încheiat contractului de finanţare x/04.06.2010 pentru proiectul "Înfiinţarea unei microîntreprinderi în comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, aparţinând SC C. S.R.L. având ca scop prestarea de servicii pentru populaţia rurală", valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de maxim 575.676 RON, reprezentând echivalentul a 135.615 euro, din care suma nerambursabilă plătită de AFIR a fost în cuantum de 401.667,03, echivalentul a 94.858,07 euro.

70. S-a constatat, de asemenea, că SC B. S.R.L. a beneficiat de finanţare nerambursabilă în cadrul aceluiaşi program PNDR - FEADR, pentru Măsura 121, conform contractului de finanţare nr. x/02.09.2008, pentru proiectul "Îmbunătăţirea performanţelor exploataţiei S.C. B. S.R.L. prin achiziţia de utilaje agricole".

71. Toate cele 3 societăţi au sediul social în sat Dobra, comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, iar amplasamentul investiţiei în comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa. Cele două societăţi beneficiare de finanţare FEADR Măsura 312, reclamanta S.C. A. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., au fost înfiinţate la aceeaşi dată, 09.12.2009, iar cererile de finanţare pentru cele două proiecte în cadrul Măsurii 312 au fost depuse la aceeaşi dată de cele două societăţi, 11.12.2009, ambele contracte de finanţare fiind încheiate la 04.06.2010.

72. Sediile sociale ale celor doi beneficiari FEADR Măsura 312 sunt situate în sat Dobra, nr. x, cam. 1, comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa (reclamanta S.C. A. S.R.L), respectiv sat Dobra, nr. x, comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa (SC C. SRL). Amplasamentul investiţiei reclamantei S.C. A. S.R.L., este în comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, conform contractului de comodat încheiat cu H., iar amplasamentul investiţiei S.C. C. S.R.L. este în comuna Dobra, judeţul Dâmboviţa, conform contractelor de comodat încheiate cu H., respectiv S.C. I. S.R.L. prin asociat unic J.

73. K., asociat unic şi administrator al reclamantei S.C. A. S.R.L., este soţia lui M., asociat unic şi administrator la momentul depunerii cererii de finanţare al S.C. C. S.R.L.; K. este fiica lui J. (asociat unic S.C. I. S.R.L. din contractul de comodat pentru amplasamentul investiţiei realizate de S.C. C. SRL) şi sora lui D. (fiul lui J.), asociat unic şi administrator al S.C. B. S.R.L.; la data controlului, responsabil legal al S.C. C. S.R.L. era F. (fostă N., fosta soţie a lui D.).

74. S-a constatat că D., asociatul unic şi administrator al S.C. B. S.R.L., a fost pentru scurte perioade director la S.C. A. S.R.L. şi funcţionar economic la SC C. S.R.L., iar în funcţia de contabil la toate cele trei societăţi beneficiare de finanţare FEADR este angajată E.; F. este angajată cu activitatea suspendată atât la S.C. C. S.R.L. cât şi la S.C. A. S.R.L.; majoritatea persoanelor care figurează ca angajate sau foste angajate sunt aceleaşi; S.C. A. S.R.L. - salariaţi: O.-inginer (încetat), P.-mecanic (încetat), Q.-agricultor (încetat), R.-mecanic (încetat), S.-paznic (activ), T.-tractorist (încetat), U.-muncitor necalificat (încetat), V.-referent (activ), W.-muncitor necalificat (încetat), X.-mecanic (încetat), Y.-mecanic (încetat), Z.-mecanic (activ), D.-director (încetat), AA.-mecanic (încetat), F.-director (suspendat), K.-contabil (încetat), BB.-muncitor necalificat (încetat), CC.-muncitor necalificat (încetat), DD.-economist (încetat), E.-contabil (activ), EE.-contabil (încetat); S.C. C. S.R.L. - salariaţi: FF.-paznic (încetat), O.-inginer (încetat), S.-muncitor necalificat (încetat), T.-tractorist (activ), GG.-mecanic (încetat), HH.-mecanic (activ), W.-agricultor (încetat), X.-mecanic (activ), D.-functionar economic (încetat), Y.-mecanic (încetat), II.-muncitor (încetat), F.-director (suspendat), JJ.-director (suspendat), BB.-muncitor (activ), CC.-muncitor (încetat), DD.-economist (încetat), E.-contabil (activ).

75. Cele două societăţi beneficiare de finanţare FEADR Măsura 312 au avut acelaşi consultant de proiect, SC KK. S.R.L., precum şi membri comuni ai comisiilor de achiziţii, D. şi DD.; la momentul achitării serviciilor de consultanţă şi a utilajelor achiziţionate, S.C. A. S.R.L. a fost împrumutată de S.C. B. S.R.L. cu 14.000 RON la data de 08.12.2012, cât şi de S.C. C. S.R.L., cu 20.000 RON la data de 11.11.2010 şi 15.200 RON la data de 17.11.2010.

76. S.C. A. S.R.L. a achiziţionat prin proiect: tractor, plug, încărcător frontal, combinator şi semănătoare păioase; S.C. C. S.R.L. a achiziţionat prin proiect: combina, heder păioase, kit rapiţă şi cărucior transport; S.C. B. SRL achiziţionase în cadrul Măsurii 121 două pluguri, două tractoare, un scarificator, un combinator, două semănători, o grapa rotativă, o combină, un echipament recoltat porumb, o platformă de tăiere, un kit rapiţă şi o presă de balotat.

77. Beneficiarii au avut furnizori comuni, respectiv S.C. LL. S.R.L. şi S.C. MM. S.R.L., şi anume S.C. A. S.R.L a avut furnizori S.C. MM. S.R.L., NN., EEE., S.C. C. S.R.L. a avut furnizor SC LL. S.R.L., iar S.C. B. S.R.L. a avut furnizori S.C. MM. S.A., SC LL. S.R.L., S.C. OO.

78. Prestările de servicii în perioada 2010-2014 efectuate de reclamantă au rezultat din contractele încheiate cu SC B. S.R.L., S.C. PP. S.R.L., S.C. QQ., S.C. RR. S.R.L., SS., TT., S.C. UU. S.R.L., S.C. VV. S.R.L., WW., S.C. XX. S.R.L., YY., ZZ., S.C. VV. S.R.L., S.C. AAA. S.R.L.

79. De asemenea, s-a constatat că majoritatea clienţilor celor două societăţi beneficiare ale finanţării în cadrul Măsurii 312 sunt aceiaşi; clienţii reclamantei sunt cei menţionaţi anterior, iar ai S.C. C. S.R.L. sunt S.C. B. S.R.L., SC BBB. S.R.L., S.C. RR. S.R.L., TT., S.C. VV. S.R.L., YY., WW., ZZ., SS., S.C. QQ., S.C. CCC. S.R.L., S.C. DDD. S.A.

80. Raportat la situaţia de fapt reţinută, instanţa de fond a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, apreciind că elementele identificate de pârâtă drept criterii obiective nu justifică concluzia finală, că existenţa elementului subiectiv se bazează pe indicii şi nu pe dovezi concrete, că obiectivele specifice Măsurii 312 au fost atinse prin activităţile desfăşurate de reclamantă.

81. Situaţia de fapt reliefează atât circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, cât şi elementul subiectiv, constând în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea acestuia.

82. Prin Nota directoare pentru Auditori nr. 22 din data de 10/10/2013, emisă de Comisia Europeană - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Consilier Antifraudă, s-a arătat că indicatorii de fraudă sau nereguli (denumite "steguleţe roşii") pot fi grupaţi în trei categorii: externi/fizici, de structură/juridici, de afaceri/contabili, fiind exemplificaţi asemenea indicatori, iar "experienţa" arată că trebuie identificat în fiecare categorie cel puţin unul din indicatori.

83. În mod corect invocă recurenta existenţa tuturor elementelor de fapt, legale, economice, funcţionale şi personale, care pot fi grupate în trei categorii, indicatori externi/fizici (sedii în acelaşi imobile), indicatori de structură/juridici (acelaşi consultant, proiecte similare, legături de rudenie, salariaţi comuni), indicatori de afaceri/contabili (furnizori comuni, clienţi comuni) şi care rezultă din împrejurările menţionate anterior. Aceste elemente nu sunt simple indicii şi nu pot fi privite singular, ci în totalitatea lor şi în legătură unele cu altele. Coroborate, aceste elemente sunt dovezi că, deşi din punct de vedere formal au fost îndeplinite criteriile de eligibilitate, prin înfiinţarea celor două societăţi s-a acţionat în mod concertat pentru crearea unor condiţii artificiale în vederea accesării fondurilor europene în cadrul Măsurii 312, în sensul divizării unui proiect mai mare şi obţinerii a două finanţări prin două societăţi create artificial în scopul accesării de fonduri europene, pentru aparenţa unor condiţii de eligibilitate, în vederea obţinerii unui avantaj nejustificat şi depăşirii plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, ceea ce contravine Programului FEADR Măsura 312 şi constituie neregulă conform contractului de finanţare.

84. Privite în mod singular aceste împrejurări, existenţa unei relaţii de familie între asociaţii unici, a unor legături de rudenie între aceştia şi alte persoane implicate, nu constituie o dovadă că s-a obţinut un avantaj care să contravină obiectivelor schemei de ajutor din cadrul FEADR, de asemenea nici alte elemente, precum împrumuturile acordate, existenţa sediului la acelaşi imobil, în condiţiile în care nu s-a constatat că nu ar fi delimitate sau că ar suporta împreună costurile de utilităţi, însă prin coroborarea acestor elemente, împreună cu toate celelalte menţionate, s-a constatat că prin societăţile beneficiare care desfăşoară activităţi în agricultură, coordonate de acelaşi grup de persoane, s-au creat condiţii artificiale în scopul obţinerii finanţării nerambursabile.

85. În ceea ce priveşte relaţiile comerciale cu S.C. B. S.R.L., nu poate fi contestat numărul contractelor încheiate cu aceasta, valoarea prestărilor de servicii, iar referitor la utilajele achiziţionate de cele două societăţi şi destinaţia lor, ceea ce este relevant în sensul în care s-a reţinut crearea condiţiilor artificiale este faptul că utilajele achiziţionate în cadrul celor două proiecte identice, pentru prestarea de servicii agricole, sunt diferite, iar majoritatea clienţilor din contractele încheiate pentru prestări de servicii sunt aceiaşi.

86. Toate aceste elemente, legăturile de familie/rudenie, sediu, proiect, consultant, furnizori, identitatea majorităţii salariaţilor, identitatea majorităţii clienţilor, conduc la concluzia că prin constituirea celor două societăţi comerciale în modalitatea reţinută s-a procedat la fracţionarea unui proiect care depăşeşte cuantumul ajutorului de minimis acordat prin Măsura 312.

87. În mod greşit a reţinut instanţa, în privinţa îndeplinirii obiectivelor specifice Măsurii 312, prin raportare la concluziile CJUE expuse în cauza Slancheva Sila, că şi în cazul în care s-ar reţine existenţa unei divizări artificiale a investiţiei, aceasta nu constituie, în sine, un motiv de respingere a finanţării, întrucât obiectivele prevăzute de art. 52 lit. a) pct. ii din Regulamentul nr. 1698/2005 au fost atinse prin activităţile desfăşurate de reclamantă, prestările de servicii specifice în mediul rural, în beneficiul populaţiei rurale, neprezentând relevanţă faptul că o parte din angajaţii reclamantei au mai colaborat în trecut şi cu alte societăţi beneficiare ale finanţării prin Măsura 312, în condiţiile în care, din punctul de vedere al reclamantei, aceasta a creat locuri de muncă.

88. Neregula săvârşită de reclamantă, constând în crearea unor condiţii artificiale de accesare a fondurilor europene, a fost stabilită pe baza unor elemente obiective din coroborarea cărora rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute pentru acordarea finanţării nerambursabile, obiectivul urmărit de Măsura 312 din cadrul FEADR, dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale, prin crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural, crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către microîntreprinderi, nu a fost îndeplinit, întrucât condiţiile pentru obţinerea finanţării nerambursabile au fost create în mod artificial, s-a acţionat în mod concertat pentru obţinerea unui avantaj nejustificat şi depăşirea plafonului ajutorului financiar. Crearea condiţiilor artificiale prin fracţionarea proiectelor, în vederea obţinerii finanţării nerambursabile, a condus la depăşirea valorii ajutorului de minimis de 200.000 de euro care putea fi acordată beneficiarilor pe o perioadă de 3 ani consecutivi.

89. Conform art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, "Pentru beneficiarii care primesc finanţare pentru proiectele aferente măsurilor cuprinse în axa 3 din cadrul PNDR, potrivit regulii de minimis, pe baza declaraţiei pe propria răspundere, valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate aceluiaşi beneficiar nu va depăşi 200.000 euro pe durata a 3 ani fiscali, perioadă care va fi evaluată pe o bază continuă, astfel încât pentru fiecare nouă acordare a unui ajutor de minimis se va determina suma totală a ajutorului de minimis acordat în anul fiscal în cauză, precum şi pe perioada ultimilor 2 ani fiscali.". Conform art. 3, se pot depune mai multe proiecte pentru măsuri diferite din cadrul PNDR, însă un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul aceleiaşi măsuri cofinanţate din FEADR cu condiţia ca primul proiect să fie finalizat, proiectele solicitanţilor ai căror acţionari majoritari au în derulare alte proiecte finanţate din FEADR în cadrul aceleiaşi măsuri nefiind eligibile.

90. De asemenea, cu privire la criteriile de eligibilitate, art. 9 lit. f) din Ordinul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural" prevede că "valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate beneficiarilor pe o perioadă de 3 ani consecutivi (2 ani fiscali precedenţi şi anul fiscal în curs), cumulată cu valoarea alocării financiare acordate în conformitate cu prevederile prezentei scheme, nu depăşeşte echivalentul în RON a 200.000 euro (...)".

91. Acestea au fost adoptate în baza Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.998 din 15 decembrie 2006 pentru aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat la ajutoarele de minimis. Conform art. 2 alin. (2), "Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeaşi întreprinderi nu depăşeşte 200 000 EUR pe durata a trei exerciţii fiscale. Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din resurse de origine comunitară. (…)".

92. Condiţiile artificiale create prin fracţionarea proiectelor, înfiinţarea de noi entităţi juridice care, din punct de vedere formal, îndeplineau criteriile de eligibilitate, şi au depus simultan cererilor de finanţare pentru cele două proiecte similare în cadrul Măsurii 312 FEADR, au permis eludarea restricţiile stabilite pentru ajutorul de minimis.

93. În ceea ce priveşte noţiunea de "beneficiar", pe care art. 2 lit. h) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) o defineşte ca fiind "un comerciant, organism sau întreprindere, publică sau privată, responsabilă cu punerea în aplicare a operaţiunilor sau destinatară a ajutorului", este necesar a fi avute în vedere legăturile de natură economică, juridică şi personală, astfel cum au fost reţinute, dintre entităţile juridice care, deşi formal sunt distincte, conduc la un beneficiar final al finanţării, cu eludarea restricţiilor impuse de legislaţia comunitară şi naţională.

94. Modalitatea de obţinere a finanţării nerambursabile prin crearea condiţiilor artificiale, prin înfiinţarea de entităţi juridice care formal îndeplinesc criteriile necesare de finanţare, împiedică în mod evident obiectivul Măsurii 312, care vizează sprijinirea unui număr cât mai mare de întreprinderi posibil, motiv pentru care sunt instituite restricţii cu privire la valoarea ajutorului de minimis şi depunerea de proiecte în cadrul măsurilor FEADR. Acordarea unui ajutor nerambursabil de o valoare mai mare decât plafoanele impuse celorlalţi solicitanţi/beneficiari creează beneficiarului final un avantaj nejustificat, aspect care conduce la neîndeplinirea obiectivelor Măsurii 312, care vizează crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către microîntreprinderi.

95. În ceea ce priveşte elementul subiectiv, contrar celor reţinute prin sentinţa recurată, din elementele de fapt concrete reţinute rezultă existenţa unei coordonări intenţionate între beneficiarii fondurilor europene, în vederea creării în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea de finanţare în cadrul Măsurii 312.

96. Elementul subiectiv constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia (în acest sens Hotărârea în cauza C-515/03, Eichsfelder Schlachtbetrieb, Hotărârea în cauza C-434/12, Slancheva Sila).

97. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cauza C-434/12, Slancheva Sila, a reţinut, referitor la elementul subiectiv, că "(...) fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea Emsland-Stärke, citată anterior, punctul 58). 41 Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni, care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte (a se vedea prin analogie Hotărârea Vonk Dairy Products, citată anterior, punctul 33).".

98. Aşa cum s-a reţinut, înfiinţarea celor 2 societăţi comerciale beneficiare ale Măsurii 312 la aceeaşi dată, depunerea simultană a cererilor de finanţare pentru proiecte identice, beneficiind de acelaşi consultant, sediile acestora, amplasamentul investiţiilor, achiziţiile efectuate de societăţile care au beneficiat de finanţare nerambursabilă, legăturile de familie/rudenie între asociaţii/administratorii unici ai celor trei societăţi, salariaţii comuni, clienţii comuni, reflectă în mod clar şi neechivoc legăturile juridice, economice şi personale dintre persoanele implicate, precum şi legătura geografică, economică, funcţională, juridică şi personală între proiecte, elemente care concretizează o coordonare deliberată în vederea creării de condiţii artificiale de eligibilitate pentru obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor Măsurii 312.

99. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, a fost pronunţată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, fiind neîntemeiate motivele de nelegalitate a actelor administrative emise de pârâtă, raportat la dispoziţiile legale naţionale şi comunitare aplicabile contractului de finanţare pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală.

VII Soluţia instanţei de recurs

100. Pentru aceste considerente, fiind incident motivul de casare invocat de recurenta pârâtă, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi în rejudecare va respinge acţiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 3012/2015 din 16 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi în rejudecare;

Respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 mai 2018.