Appeal against rejection of judge's transfer request dismissed for failure to prove arbitrary exercise of discretion

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 1575 din 15 decembrie 2016 a Plenului CSM, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători nr. 1061/25.10.2016, de respingere a cererii de transfer, şi obligarea pârâtului Consiliu Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să aprobe cererea de transfer de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov.

2. Hotărârea nr. 1061 din 25 octombrie 2016 a secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Prin Hotărârea nr. 1061 din 25 octombrie 2016, secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ("CSM") a respins cererea de transfer formulată de către doamna judecător A., de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov, în raport cu situaţia Judecătoriei Zărneşti, instanţă de la care se solicită transferul, care înregistrează o încărcătură pe judecător şi pe schemă peste media naţională şi care s-a confruntat o perioadă îndelungată cu dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, dar şi cu faptul că doamna judecător are cea mai mică vechime în funcţie, de 5 ani, şi la instanţă, de 3 ani şi 3 luni, dintre judecătorii care au solicitat transferul de la Judecătoria Zărneşti, apreciindu-se că nu este oportun transferul a mai mult de un judecător de la această instanţă.

3. Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de doamna judecător A. împotriva Hotărârii nr. 1061/2016 a secţiei pentru judecători din cardul Consiliului Superior al Magistraturii

Prin Hotărârea nr. 1575 din 15 decembrie 2016, Plenul CSM a respins contestaţia formulată de doamna A., judecător la Judecătoria Zărneşti, împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1061/2016, reţinându-se, în esenţă, că art. 3 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 326/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, prevede criteriile ce trebuie avute în vedere la analizarea cererilor de transfer formulate de judecători şi procurori, fără a se stabili o ordine prioritară a acestora.

Astfel, după cum rezultă din considerentele reţinute cu ocazia soluţionării cererii de transfer, secţia pentru judecători a analizat solicitarea prin prisma criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament, şi, în egală măsură, a avut în vedere necesitatea asigurării unei bune gestionări a resurselor umane la nivelul instanţelor, întrucât trebuie asigurat un echilibru între dreptul de transfer al magistratului şi imperativul asigurării funcţionării instanţelor în bune condiţii.

4. Calea de atac exercitată

În temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, doamna judecător A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 1575 din 15 decembrie 2016, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători nr. 1061/25.10.2016, de respingere a cererii de transfer, solicitând anularea acestor hotărâri şi obligarea pârâtului Consiliu Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să aprobe cererea de transfer de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, s-a considerat de către contestatoare, faţă de reţinerea de către CSM a necesităţii admiterii unei singure cereri de transfer la nivelul Judecătoriei Zărneşti, că admiterea cererii sale de transfer ar fi avut un impact pozitiv asupra activităţii Judecătoriei Zărneşti, întrucât postul său, care era temporar vacant, contestatoarea aflându-se în concediu maternal, ar fi devenit efectiv vacant, putând fi ocupat prin transfer.

Cu privire la acest aspect, a fost invocată Hotărârea nr. 1399/21.11.2016 a secţiei pentru judecători prin care a fost admisă cererea de transfer formulată de un coleg al său, ocazie cu care s-a apreciat de către CSM că era oportună admiterea unei astfel de cereri, criticând contestatoarea inconsecvenţa intimatei.

De asemenea, au fost invocate de către contestatoare Hotărârile nr. 1061/25.10.2016, 1064/25.10.20166 şi nr. 1575/15.12.2016 prin care au fost admise cereri de transfer formulate de alţi colegi ai săi, susţinându-se că pentru unii dintre aceştia au fost menţionate motivele personale invocate, iar pentru alţii nu au fost inserate în hotărâri aceste motive, cu argumentarea necesităţii respectării dreptului la viaţă privată, aspecte cu privire la acare contestatoarea susţine că, deşi le-a invocat, Plenul CSM nu le-a analizat cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate de către aceasta împotriva Hotărârii nr. 1061/2016.

S-a făcut trimitere la practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la faptul că dacă CSM beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor acte cum sunt cele contestate în prezenta cauză nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a instituţiei se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerentele de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar.

În fine, s-a considerat de către contestatoare că analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei cereri, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care CSM are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesul legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer, în acest context, reiterând motivele personale pe care se întemeiază cererea.

În drept, contestaţia s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, art. 3 din Hotărârea nr. 193/2006 a CSM, art. 16 din Constituţie şi art. 14 din CEDO raportat al art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, art. 60 din Legea nr. 303/2004, art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

5. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii s-a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, expunându-se argumente în sensul celor reţinute prin actele contestate.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând contestaţia formulată de petenta A. împotriva Hotărârii nr. 1575 din 15 decembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Contestatoarea A. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, cu cererea de verificare a legalităţii Hotărârii Plenului CSM nr. 1575 din 15 decembrie 2016 prin care i-a fost respinsă cererea de transfer de la Judecătoria Zărneşti la Judecătoria Braşov.

Din cuprinsul hotărârii contestate în prezenta cauză, se reţine faptul că la soluţionarea cererii de transfer a judecătorului, s-a luat în considerare atât situaţia personală a acestuia, dar mai ales criteriile obiective.

Situaţia şi motivele personale ale contestatoarei reiterate şi prin contestaţia de faţă au fost coroborate cu datele obiective şi cu interesul public, reprezentat de buna desfăşurare a activităţii Judecătoriei Zărneşti.

Astfel, trebuie reamintit că autorităţii intimate îi este conferit un drept de apreciere asupra cererilor de natura celor formulate de doamna judecător, drept ce poate fi exercitat în condiţiile/criteriile stabilite de normele legale incidente.

Criteriile enumerate la art. 3 din Regulament sunt exemplificative, iar intimatul are posibilitatea, în funcţie de interesul public al desfăşurării actului de justiţie să ia în considerare şi alte aspecte relevante în cauză sau invocate de partea interesată.

Este important însă ca eventualul refuz al autorităţii să nu se transforme în ceea ce dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depăşirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de Constituţie sau de lege.

În speţă, dispoziţiile legale şi regulamentare incidente, nu conferă judecătorului un drept automat/absolut de a fi transferat la o altă instanţă de acelaşi grad sau la o instanţă superioară, ci este necesar a fi analizate anumite criterii, deoarece toate cererile de transfer dintr-o anumită sesiune se analizează împreună.

În mod corect, prin cele două hotărâri s-a avut în vedere imprejurarea că pentru Judecătoria Braşov au fost formulate 10 cereri de transfer pentru un număr de 4 posturi vacante, iar dintre acestea 10, un număr de 3 cereri proveneau de la Judecătoria Zărneşti.

Având în vedere raportul întocmit de către Inspecţia Judiciară ca urmare a verificărilor efectuate în perioada 24.10.2011 - 28.10.2011 prin care s-a concluzionat că se impune menţinerea unei scheme de personal complete, coroborată cu imprejurarea că incărcătura de dosare pe cei 5 magistraţi care funcţionează în cadrul instnaţei se află peste media naţională (739 de cauze faţă de 643 cât reprezintă media), s-a considerat oportună admiterea unei singure cereri de transfer din cadrul instanţei, respectiv, a doamnei judecător B.

Conform art. 3 din Regulament, "La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor şi procurorilor la alte instanţe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii: volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora; vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror; vechimea la instanţa sau parchetul de la care se solicită transferul; vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită transferul; specializarea judecătorului/procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzător specializării, precum şi disponibilitatea de a activa în alte secţii/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanţei/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerinţele acesteia; domiciliul solicitantului; locul de muncă al soţului sau soţiei; distanţa dintre domiciliul şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea de sănătate şi situaţia familială".

Înalta Curte constată că aceste criterii au fost analizate în mod corect atât de secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la momentul adoptării hotărârii de respingere a cererii de transfer a contestatoarei, cât şi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii la data respingerii contestaţiei formulate împotriva hotărârii de respingere a cererii de transfer.

În acest sens, se reţine că domnii judecători C. şi D. proveneau de la instanţe care funcţionau cu schema completă de judecători şi care înregistratul un volum de activitate sub media naţională.

În ceea ce o priveşte pe doamna judecător E., au fost avute în vedere motivele personale invocate şi distanta dintre localitatea de domiciliu şi Judecătoria Ploieşti de 109 km.

La admiterea cererii de transfer formulată de doamna judecător B., de la aceeaşi judecătorie cu cea a contestatoarei, au fost avute în vedere atât motivele personale, dându-se însă eficienţă criteriului vechimii în funcţie cât şi la instanţă mai mare decât al contestatoarei, respectiv 8 ani faţă de 5 ani şi 4 ani şi 8 luni faţă de 3 ani şi 3 luni.

Faţă de cele arătate, Înalta Curte reţine că intimatul şi-a exercitat dreptul de apreciere în conformitate cu dispoziţiile legale, deoarece situaţia Judecătoriei Zărneşti ar fi fost afectată în ipoteza admiterii ambelor cereri de transfer.

În aceste condiţii, este evident că interesul privat al contestatoarei nu poate fi avut în vedere în detrimentul desfăşurării unei activităţi optime la instanţa la care funcţionează, în contextul în care intimatul are obligaţia să realizeze un echilibru, în virtutea rolului său de garant al independenţei şi bunei funcţionari a justiţiei.

Se constată, totodată că motivele personale invocate de contestatoare nu au un caracter excepţional care să justifice admiterea cererii, dându-se prioritate acestora în detrimentul celorlalte criterii anterior menţionate, astfel că nici argumentul vizând aceste motive nu poate fi reţinut în soluţionarea favorabilă a cauzei.

Oportunitatea este o măsură a legalităţii şi presupune ca intimata să aleagă din mai multe variante posibile pe cea care corespunde cel mai bine interesului public protejat, în speţă, funcţionarea optimă a instanţelor implicate în analiză, având în vedere date statistice şi criterii concrete relevante obiective iar nu scoase din context.

Temeiul legal al soluţiei adoptate.

Având în vedere cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004 şi art. .29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, modificată şi completată, se va respinge contestaţia ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 1575 din 15 decembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi Hotărârii nr. 1061 din 25 octombrie 2016 a secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 iunie 2017.