European Arrest Warrant execution: judicial competence limited to formal conditions and double criminality, excluding merits review

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor de la dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 223/F/DL din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 2 octombrie 2019 de către judecătorul de instrucţie A. din cadrul Rechtbank van eerste aanleg West-Vlaanderen, secţiunea Bruge, Belgia, privind pe persoana solicitată B., cetăţean român .

S-a dispus arestarea persoanei solicitate B. pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 17 octombrie 2019 până la data 15 noiembrie 2019 inclusiv, şi predarea acesteia, în stare de arest, în vederea efectuării urmăririi penale şi judecării de către autorităţile din Belgia cu privire la infracţiunile ce fac obiectul prezentului mandat, cu respectarea regulii specialităţii şi condiţia executării pedepsei privative de libertate (în caz de condamnare), pe teritoriul României.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută şi arestată în vederea predării în baza mandatului european de arestare de la data de 3 octombrie 2019 până în prezent.

S-a dispus comunicarea prezentei hotărâri către autoritatea emitentă, Ministerului Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul I.G.P.R.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 1012 RON, va fi suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarele:

La data de 4 octombrie 2019 a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. x/2019, sesizarea nr. x/2019 formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare belgiene faţă de numita B. şi cererea de luarea măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate pentru o perioadă de 15 zile, conform art. 102 la. 4 din Legea nr. 302/2004 rep.

Persoana solicitată a fost prezentată în faţa procurorului la data de 3 octombrie 2019, care a dispus măsura reţinerii acesteia în cauză, pe o perioadă de 24 de ore, de la data de 3 octombrie 2019 până la data de 4 octombrie 2019, persoanei solicitate fiindu-i aduse la cunoştinţă existenţa mandatului şi infracţiunile care au determinat emiterea acestuia de către autorităţile din Belgia, şi a fost prezentată instanţei de judecată la termenul din 4 octombrie 2019.

Prin Încheierea din 4 octombrie 2019, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 (republicată) s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus arestarea provizorie, în vederea predării, a persoanei solicitate B., pe o perioadă de 15 zile, cu începere de la data de 4 octombrie 2019 până la data de 18 octombrie 2019, inclusiv, fixând termen la data de 17 octombrie 2019 ora 10:00, pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română.

În conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, judecătorul a verificat mai întâi identitatea persoanei solicitate, asigurându-se că acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege - română -, mandatul european de arestare.

De asemenea, potrivit alin. (3) din acelaşi articol, judecătorul a adus la cunoştinţa persoanei solicitate drepturile prevăzute la art. 106 din Legea nr. 302/2004 republicată (şi anume: dreptul de a fi informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare, de a fi asistată de un apărător - ales sau numit din oficiu şi, respectiv, la interpret - dacă nu vorbeşte sau nu înţelege limba română), efectele regulii specialităţii, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

La termenul din 17 octombrie 2019, persoana solicitată B. a declarat că nu este de acord cu predarea sa şi că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii, poziţia sa fiind consemnată separat într-un proces-verbal ataşat la dosarul cauzei. De asemenea, a precizat, că în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate, doreşte să execute pedeapsa pe teritoriul României.

Curtea de Apel Bucureşti a constatat că împotriva persoanei solicitate a fost emis un mandat european de arestare de autorităţile judiciare din Belgia, respectiv, judecătorul de instrucţie A. din cadrul Rechtbank van eerste aanleg West-Vlaanderen, secţiunea Bruge, Belgia, la data de 14 mai 2019, acesta conţinând toate informaţiile necesare, mandatul fiind emis în lipsa persoanei solicitate în vederea efectuării urmăririi penale.

În sarcina persoanei solicitate s-a reţinut săvârşirea a două infracţiuni, respectiv de participare la activităţile unei organizaţii criminale şi de înşelătorie şi extrocare, infracţiuni prevăzute de art. 66, 468, 470, 471 partea 1 şi 6, 486, 322, 323 partea 1, 324 partea 1 şi 2 din C. pen. belgian. Faptele care fac obiectul mandatului european de arestare au constat, în esenţă, în aceea că persoana solicitată B., împreună cu C. şi D. au extorcat suma de 28000 de euro şi un vehicul marca x cu nr. de înmatriculare x de la numitul E. în localitatea Jabbeke la data de 27 septembrie 2019 şi că face parte dintr-o grupare care s-a constituit în scopul săvârşirii infracţiunilor împotriva persoanelor sau proprietăţilor, infracţiuni ce sunt pedepsite cu închisoare pe viaţă sau cu închisoare de la 10 la 15 ani sau mai mult.

Conform celor afirmate de E. în timpul raportului şi interogatoriului său ulterior, acesta a fost contactat de C. la data de 27 septembrie 201,9 care i-a cerut să se întâlnească. S-au întâlnit într-o parcare de-a lungul autostrăzii din Jebbeke. Acolo se pare că numitul C. s-a aşezat pe scaunul şoferului în vehiculul lui E., în timp ce prietenul său s-a aşezat pe bancheta din spate. E. a mai declarat că i s-a spus să predea tot ceea ce deţinea sub ameninţarea că soţia şi copiii săi vor fi ucişi de persoane care se aflau la casa sa.

Apoi au mers la mai multe bănci pentru a retrage bani, dar nu au reuşit. În continuare, i s-a cerut să utilizeze un laptop pentru a transfera suma de 28000 de euro într-un cont pe numele B., lucru pe care l-a făcut în timp ce era ameninţat. În vehicul a fost ameninţat cu un cuţit pe care pasagerul de pe bancheta din spate i l-a dat lui C.. E. a mai arătat că a trebuit să semneze un contract în care afirmă că şi-a vândut maşina unui prieten al lui C., D., după care C. şi prietenul său au părăsit locul cu x lui E., lăsând în urmă autovehiculul x cu nr. de înmatriculare italian x cu care veniseră aceştia.

Elementele obţinute în urma analizei telefonului mobil al lui E., mai exact a unei conversaţii din data de 27 septembrie 2019, descoperirea vehiculului marca x cu nr. de înmatriculare italian x în parcarea F. din localitatea Jebbeke, captură a transferului de 28000 de euro pentru care B. este menţionată drept beneficiar transferat de E., analiza camerelor ANPR, locaţia persoanei în cauză în vehiculul x din Franţa la 1 octombrie 2019 în compania lui C. şi D. sunt conforme cu declaraţiile lui E..

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că în cauză nu este incident niciun impediment la predare.

Faptele reţinute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul mandatului european de arestare, care sunt prevăzute în art. 66, 468, 470, 471 partea 1 şi 6, 486, 322, 323 partea 1, 324 partea 1, şi 2 din C. pen. belgian, se încadrează în două din categoriile de infracţiuni enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată (pct. 1 şi 21) şi constituie infracţiuni şi potrivit legii române, circumscriindu-se infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la tâlhărie.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că, în raport de aceste infracţiuni, pentru care persoana solicitată este urmărită, nu este incidentă vreuna dintre situaţiile care, conform dispoziţiilor art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, constituie motiv obligatoriu sau opţional de refuz al executării mandatului european, iar persoana solicitată, cetăţean român, nu a formulat obiecţiuni la identitate. Aceasta nu a fost de acord cu predarea.

Referitor la susţinerile persoanei solicitate, prin avocat, conform cărora nu sunt indicate infracţiunile pe care le-a comis şi nici situaţia de fapt nu este una clară, s-a arătat că mandatul european de arestare emis de autorităţile belgiene precizează că persoana solicitată B. este acuzată de comiterea infracţiunilor de participare la activităţile unei organizaţii criminale şi de înşelătorie şi extrocare, prevăzute în art. 66, 468, 470, 471 partea 1 şi 6, 486, 322, 323 partea 1, 324 partea 1, şi 2 din C. pen. belgian. Mandatul european indică participarea persoanei solicitate împreună cu numitul C. la fapta comisă împotriva numitului E., în sensul că a primit suma de 28000 de euro prin transfer de la persoana vătămată ameninţată de concubinul său şi l-a însoţit pe concubin şi pe celălalt participant, D. pe teritoriul Franţei, circulând cu autoturismul marca x sustras prin ameninţări de la E..

S-a mai arătat că persoanei solicitate nu i-a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece autorităţile belgiene nu aveau obligaţia să o citeze anterior emiterii mandatului european de arestare. Lipsa citării anterior emiterii mandatului european nu se regăseşte printre cazurile de refuz al predării, nici obligatoriu, nici facultativ.

De asemenea, citaţia primită din partea autorităţilor franceze de a se prezenta în faţa Tribunalului de Mare Instanţă din Lyon nu are nicio relevanţă juridică în prezentul dosar. Citaţia a fost emisă la data de 1 octombrie 2019, iar mandatul european de arestare la data de 2 octombrie 2019, astfel că autorităţile franceze ar fi arestat-o pe persoana solicitată după data de 2 octombrie 2019, dacă aceasta nu s-ar fi întors în România.

Deşi persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea, Curtea de Apel Bucureşti nu a constatat incidenţa niciunui motiv de refuz privind punerea în executare a mandatului european de arestare, având în vedere că mandatul cuprinde toate informaţiile prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi nu se impun alte informaţii suplimentare.

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că nu se justifică lăsarea persoanei solicitate sub o măsură preventivă mai uşoară, cum ar fi arestul la domiciliu sau controlul judiciar. Măsura arestării preventive este necesară pentru ca persoana solicitată să fie predată în bune condiţii şi pentru a o împiedica să se sustragă de la predare.

Împotriva Sentinţei penale nr. 223/F/DL din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în termen legal, a declarat contestaţie persoana solicitată B..

Examinând contestaţia, prin prisma motivelor invocate şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele următoare:

Potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Raţiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanţia că infractorii nu se pot sustrage justiţiei, el reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în faţa justiţiei statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.

În cadrul acestei proceduri, reglementată printr-o lege specială, instanţa de judecată, în calitate de autoritate judiciară, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competenţa să se pronunţe cu privire la temeinicia urmăririi penale efectuată de autoritatea judiciară emitentă sau cu privire la oportunitatea arestării persoanei solicitate.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, la identificarea persoanei solicitate, la existenţa dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau dacă există situaţii ce se constituie în motive de refuz. A proceda altfel, ar însemna să se încalce principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce, ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că, la data de 2 octombrie 2019, s-a emis un mandat european de arestare de către autorităţile judiciare din Belgia, respectiv, judecătorul de instrucţie A. din cadrul Rechtbank van eerste aanleg West-Vlaanderen, secţiunea Bruge, Belgia, în vederea efectuării urmăririi penale, faţă de persoana solicitată B., pentru săvârşirea infracţiunilor de participare la activităţile unei organizaţii criminale şi de înşelătorie şi extrocare, prevăzute în art. 66, 468, 470, 471 partea 1 şi 6, 486, 322, 323 partea 1, 324 partea 1, şi 2 din C. pen. belgian, având corespondent în legea penală română, în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la tâlhărie, care se încadrează în două din categoriile de infracţiuni enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată (pct. 1 şi 21).

Mandatul european indică participarea persoanei solicitate împreună cu numitul C. la fapta comisă împotriva numitului E., în sensul că a primit suma de 28000 de euro prin transfer de la persoana vătămată ameninţată de concubinul său şi l-a însoţit pe concubin şi pe celălalt participant, D., pe teritoriul Franţei, circulând cu autoturismul marca x sustras prin ameninţări de la E..

Susţinerile apărării referitoare la faptul că mandatul european de arestare nu cuprinde toate informaţiile necesare sunt neîntemeiate, invocarea prevederilor art. 97 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 fiind greşită, întrucât se referă la mandatul european de arestare emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate aplicate printr-o hotărâre pronunţată în lipsă.

Prin urmare, în acord cu prima instanţă, se apreciază că nu există niciunul dintre motivele de refuz obligatorii prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, sau facultative enumerate la art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind punerea în executare a mandatului european de arestare, privind pe persoana solicitată B..

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată B. împotriva Sentinţei penale nr. 223/F/DL din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată, la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoană solicitată, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 250 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată B. împotriva Sentinţei penale nr. 223/F/DL din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.

Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea persoană solicitată, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 250 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2019.

Procesat de GGC - MM