Execution objection to a final cassation decision dismissed as inadmissible for lack of statutory subject matter
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the execution objection filed by a convicted defendant against the Court's own prior final criminal decision, upholding the earlier dismissal of cassation appeals and imposing 200 RON in judicial costs on the objector, while the state covered the 313 RON fees for the appointed defense counsel. The dispute arose from the defendant’s attempt to halt the execution of a sentence for abuse in office, citing confusion regarding the ruling and obstacles to execution, following a procedural chain where appeals were exhausted and dismissed at the appellate and cassation levels. Relying on Article 598(1)(c) and (2) of the Code of Criminal Procedure, the Court held that the challenge was inadmissible because the underlying cassation decision, while final, is not a decision subject to execution under the specific statutory framework for execution objections, rendering the chosen legal avenue impermissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen; Execution objection to a final cassation decision dismissed as inadmissible for lack of statutory subject matter: Ca temei de drept, a invocat prevederile art. 598 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din C. proc. pen., solicitând încetarea executării pedepsei pentru infracţiunea de abuz în serviciu, existând o nelămurire cu privire la hotărâre şi o împiedicare la executare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 18 septembrie 2019, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia la executare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 446/RC din data de 10 decembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2010.
Prin decizia penală atacată, au fost respinse, ca nefondate, recursurile în casaţie declarate de inculpaţii B., A. şi C. împotriva Deciziei penale nr. 1100/A din 29 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
Analizând admisibilitatea căii de atac exercitate de contestatorul A.:
Examinând calea de atac cu care a fost investită, prin raportare la dispoziţiile legale, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.
Potrivit dispoziţiilor din C. proc. pen. admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În cauză, se constată că a fost exercitată o cale de atac extraordinară, cea a recursului în casaţie, iar împotriva deciziei pronunţate contestatorul a formulat contestaţie la executare în prezenta cauză.
Ca temei de drept, a invocat prevederile art. 598 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din C. proc. pen., solicitând încetarea executării pedepsei pentru infracţiunea de abuz în serviciu, existând o nelămurire cu privire la hotărâre şi o împiedicare la executare.
Potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; potrivit alin. (2) al aceluiaşi text de lege, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), contestaţia se face la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Or, în cauză, hotărârea pronunţată în recursul în casaţie, deşi este una cu caracter definitiv, nu este o hotărâre care se execută, astfel cum se prevede în textul de lege.
Pentru considerentele arătate, constatând că în cauză, s-a formulat contestaţie la executare împotriva unei hotărâri nesusceptibile a fi atacată cu o cale de atac, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 446/RC din 10 decembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 446/RC din 10 decembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2014.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2019.
Procesat de GGC - LM