Deduction of sentence reduction earned abroad in execution of recognized foreign conviction

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 153 din data de 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori pronunţată în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 597 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., a fost admisă cererea de contestaţie la executare formulată de condamnatul A. şi, în consecinţă, s-a dedus din pedeapsa de 6 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3372 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel din Palermo, secţia a VI-a, Italia, rămasă definitivă la data de 11 octombrie 2017, privind pe contestator, pentru comiterea infracţiunilor de tentativă la omor şi vătămare corporală gravă, în participaţie, prev. de art. 110, 56, 575, 577 nr. 4, 582 şi 585 C. pen. italian (art. 32 C. pen. român raportat la art. 188 şi art. 193 alin. (2) din C. pen. român), recunoscută prin sentinţa penală nr. 73 din 17 mai 2018 a Curţii de Apel Cluj, pe lângă perioada începând cu data de 14 aprilie 2015 la zi şi 270 zile considerate ca executate în perioada 14 aprilie 2015 - 11 aprilie 2018, în Penitenciarul din Palermo, Italia, prin muncă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:

Prin contestaţia la executare formulată, condamnatul A. a solicitat deducerea din pedeapsa pe care o execută în prezent a unui număr de 270 de zile considerate ca executate, urmare a muncii prestate în Penitenciarul din Palermo, Italia, cu onorariu din FMJ.

Prin Sentinţa penală nr. 73 din 17 mai 2018 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, a fost admisă sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi, în consecinţă, în baza art. 135 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost recunoscută Sentinţa penală nr. 3372 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel din Palermo, secţia a VI-a, Italia, rămasă definitivă la data de 11 octombrie 2017, prin care numitul A. a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunilor de tentativă la omor şi vătămare corporală gravă, în participaţie, prevăzută de art. 110, 56, 575, 577 nr. 4, 582 şi 585 din C. pen. italian (art. 32 din C. pen. român raportat la art. 188 şi art. 193 alin. (2) din C. pen. român).

S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de 11 aprilie 2015, la zi şi s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., din Penitenciarul Pagliarelli din Palermo, Italia, într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 6 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 135 alin. (12) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii.

S-a dispus ca hotărârea definitivă şi mandatul de executare al pedepsei închisorii să fie comunicate Direcţiei de Specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, iar transferul să fie realizat de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul I.G.P.R.

S-a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 154 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţionala în materie penală, instanţa a fost sesizată în legătură cu cererea de cooperare judiciară internaţională formulată de autorităţile judiciare din Italia privind recunoaşterea hotărârii judecătoreşti emisă de Curtea de Apel din Palermo, secţia a VI-a, pronunţată de 22 iunie 2016, definitivă la data de 11 octombrie 2017, nr. 3372/2016 şi transferarea persoanei condamnate A., în vederea continuării executării pedepsei într-un penitenciar din România, cu propunerea de admitere.

A fost înregistrată adresa Ministerului Justiţiei, Direcţiei de Drept Internaţional şi Cooperarea Judiciară nr. 12775/2018 din data de 3 mai 2018, cu privire la recunoaşterea hotărârii judecătoreşti pronunţată de Curtea de Apel din Palermo, secţia a 6-a, la data de 22 iunie 2016, definitivă la data de 11 octombrie 2017, nr. 3372/2016 şi transferarea persoanei condamnate A., în vederea continuării executării pedepsei într-un penitenciar din România, adresă însoţită de certificatul menţionat la articolul 4 din Decizia-cadru a Consiliului nr. 2008/909/JAI din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiul recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană întocmit la data de 18 decembrie 2017 de către magistrat - procuror general adjunct B. din cadrul Parchetului General de pe lângă Curtea de Apel din Palermo, Biroul Executări Penale.

Conform informaţiilor menţionate în cuprinsul certificatului, la data de 27 octombrie 2015, faţă de cetăţeanul român A., Tribunalul din Palermo a pronunţat o hotărâre prin care a fost declarat vinovat şi a fost condamnat la 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor în paguba lui C. şi vătămare corporală în formă agravată în paguba lui D. şi E., conform dispoziţiilor prevăzute de art. 61 nr. 1 din C. pen. italian, respectiv 582, 585, în raport cu art. 577 nr. 4 din C. pen. italian, faptele fiind săvârşite împreună cu cetăţeanul român F..

Prin sentinţa pronunţată de Curtea de Apel din Palermo, secţia a 6-a penală, nr. 3372 din 22 iunie 2016, definitivă la 11 octombrie 2017, s-a dispus reformarea parţiala a sentinţei pronunţate la data de 27 octombrie 2015 de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului din Palermo, faţă de A. şi F., hotărâre împotriva căreia au declarat apel aceştia, s-a exclus agravanta prevăzuta de art. 61 nr. 1 din C. pen. italian şi s-a redus pedeapsa inculpaţilor la 6 ani şi 8 luni închisoare, confirmând restul sentinţei atacate cu apel.

În cuprinsul certificatului, s-a reţinut următoarea stare de fapt:

"A. (în participaţie cu F.), a fost judecat şi condamnat pentru infracţiunea de tentativă de omor în paguba lui C. şi de vătămare corporală în formă agravată, în paguba lui D. şi a lui E., în particular, potrivit celor care au reieşit din faza dezbaterilor - audierea persoanelor vătămate şi a martorilor oculari, rezultatul rapoartelor medicale şi vizionarea fotogramelor extrase din sistemul de supraveghere video - a reieşit că A. (şi F.)

i-au agresat în mod brutal pe C., D. şi E., pe care i-au lovit în mod repetat cu o bară de fier şi cu un cuţit, A., după ce a intrat în barul al cărui proprietar era C. a fost invitat să stingă ţigara, dat că în locurile publice fumatul este interzis; acesta a reacţionat mai întâi lovindu-l cu palmele în faţa pe C., iar apoi, ameninţându-l cu moartea; după câteva minute a intrat în bar împreună cu F. înarmat cu o bară de fier şi cu un cuţit şi au lovit-o pe victimă în mod repetat în faţă şi în cap, chiar şi atunci când victima era deja pe pământ şi în imposibilitatea de a se apăra; A. şi F. au folosit bara de fier şi cuţitul şi împotriva lui D., persoană care lucra la bar, provocându-i o vătămare corporală gravă (printre care un traumatism cranio-facial cu fracturarea maxilarului şi a nasului, fractura claviculei drepte) şi împotriva lui E., ospătar, provocându-i acestuia o vătămare corporală gravă (printre care fracturarea cubitusului drept). Faptele au fost comise la data de 9 noiembrie 2014, în Palermo."

Din analiza hotărârii pronunţate de Curtea de Apel din Palermo a rezultat că C. a necesitat 58 zile pentru vindecarea leziunilor suferite, D. a necesitat 84 de zile pentru vindecarea leziunilor suferite, iar E. a necesitat pentru vindecarea leziunilor suferite 30 de zile.

Încadrarea juridică dată faptelor de către autorităţile judiciare din Italia este cea de tentativă de omor şi vătămare corporală gravă, comise în participaţie, conform art. 110, 56, 575, 577 nr. 4, 582 şi 585 din C. pen. italian.

Infracţiunile săvârşite de către persoana condamnată sunt prevăzute şi de C. pen. român şi pedepsite conform dispoziţiilor art. 32 din C. pen., raportat la art. 188 din C. pen., art. 193 alin. (2) din C. pen. şi sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 10 ani, respectiv de la 6 luni la 5 ani sau amendă, constatându-se aşadar că nu este necesară adaptarea pedepsei stabilite de autorităţile judiciare italiene, de 6 ani şi 8 luni închisoare.

Conform datelor menţionate în certificat, din durata totală a pedepsei aplicate de autorităţile judiciare italiene, de 2370 de zile, A. a executat, până la data de 18 decembrie 2017, 978 de zile, conform dreptului intern al statului emitent, pedeapsa urmând a fi complet executată la data de 10 decembrie 2021.

Persoana condamnată A. a declarat că este de acord cu transferul său în statul de executare, stat al cărui cetăţean este.

Din verificările efectuate, în temeiul art. 153 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, au rezultat următoarele:

- executarea hotărârilor judecătoreşti în România nu ar fi contrară principiului non bis in idem deoarece din cazierul judiciar al condamnatului nu rezultă că ar fi fost condamnat în România pentru faptele menţionate anterior;

- persoana condamnată nu este cercetată penal în România pentru aceleaşi infracţiuni pentru care a fost pronunţată hotărârea judecătorească străină, aşa cum rezultă din verificările efectuate în baza de date Ecris Global Persons Search în data de 11 mai 2018;

- persoana condamnată nu este cercetată penal în România pentru alte infracţiuni decât cele pentru care a fost pronunţată hotărârea judecătorească străină, aşa cum rezultă din verificările efectuate în baza de date Ecris Global Persons Search în data de 11 mai 2018;

- condamnatul a arătat că este de acord cu transferul în România;

- hotărârea de condamnare este definitivă şi executorie;

- infracţiunile săvârşite de persoana condamnată sunt prevăzute şi de C. pen. român, conform dispoziţiilor art. 32 din C. pen., raportat la art. 188 din C. pen., art. 193 alin. (2) din C. pen. şi sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 10 ani, respectiv de la 6 luni la 5 ani sau amendă;

- persoana condamnată are cetăţenia română şi domiciliul în România;

- în cauză nu este incident vreunul dintre motivele de refuz prevăzute de art. 151 din Legea nr. 302/2004.

Faţă de cele de mai sus, Curtea de Apel Cluj a procedat la recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi executorii pronunţate de către Curtea de Apel din Palermo, secţia a 6-a la data de 22 iunie 2016, definitivă la 11 octombrie 2017, nr. 3372/2016, a hotărât transferarea, în vederea continuării executării pedepsei persoanei condamnate A. şi a dedus din pedeapsa aplicată, de 6 ani şi 8 luni, respectiv 2370 zile, pedeapsa executată începând cu data de 11 aprilie 2015, la zi.

Analizând contestaţia la executare formulată de condamnat, în baza probelor şi actelor de la dosar, Curtea de Apel Cluj, a reţinut următoarele:

Ulterior pronunţării Sentinţei penale nr. 73 din 17 mai 2018 a Curţii de Apel Cluj, prin care s-a recunoscut Sentinţa penală nr. 3372 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel din Palermo, secţia a 6-a Italia, rămasă definitivă, la data de 11 octombrie 2017, privind pe condamnatul A., autorităţile judiciare italiene au comunicat că persoana condamnată beneficiază de o reducere a pedepsei cu 270 zile (45 zile x 6 semestre).

Persoana condamnată a fost încarcerată în Penitenciarul din Palermo în perioada 11 aprilie 2015 - 11 aprilie 2018, iar ulterior a fost transferată în România în vederea continuării executării pedepsei.

Cu privire la perioada indicată mai sus, autorităţile judiciare italiene au reţinut că din informaţiile primite de la Penitenciarul din Palermo, unde persoana condamnată şi-a executat pedeapsa, rezultă că aceasta a avut un comportament în consonanţă cu regulile penitenciarului, neavând devieri disciplinare, raportându-se în mod corect şi pozitiv la ceilalţi deţinuţi, la angajaţii penitenciarului şi la familie (discuţii cu soţia), implicându-se în mai multe schimburi de muncă cu o diligenţă apreciată, sens în care, potrivit art. 54 din C. pen. italian, s-a aprobat cererea de eliberare anticipată, cu referire la perioada indicată mai sus şi, ca efect, s-a redus pedeapsa cu 270 zile.

Având în vedere adresa menţionată mai sus a autorităţilor judiciare italiene, nr. 2017/13598 RLA SIUS din 9 mai 2018, din care rezultă că în perioada 11 aprilie 2015 - 11 aprilie 2018, în care persoana condamnată A. a fost încarcerată în Penitenciarul din Palermo, a câştigat prin muncă 270 zile de reducere a pedepsei, în baza art. 597 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. s-a admis cererea de contestaţie la executare formulată de condamnatul A. astfel cum s-a menţionat în partea introductivă a considerentelor.

Împotriva sentinţei penale nr. 153 din data de 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori pronunţată în Dosarul nr. x/2019 a formulat contestaţie de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 31 iulie 2019.

La termenul din data de 8 octombrie 2019, reprezentantul Ministerului Public, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a precizat că înţelege să retragă contestaţia declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Conform prevederilor art. 4251 alin. (3) din C. proc. pen., contestaţia se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, la instanţa care a pronunţat hotărârea care se atacă şi se motivează până la termenul stabilit pentru soluţionare, dispoziţiile art. 415 aplicându-se în mod corespunzător.

Dispoziţiile art. 415 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd că până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

Potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (3) din C. proc. pen., apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.

Aşadar, având în vedere că, în cauză, cerinţele textelor de lege sus menţionate sunt îndeplinite, în sensul că reprezentantul Ministerului Public, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi-a manifestat personal şi în mod expres voinţa de a retrage calea de atac exercitată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte va lua act de retragerea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 153 din data de 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj vor rămâne în sarcina statului.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva Sentinţei penale nr. 153 din data de 17 iulie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 8 octombrie 2019.

Procesat de GGC - LM