Sensu statutory limits on reducing imprisonment for drug-related offenses below the mandatory minimum in concurrent sentencing

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 149 din data de 04 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Constanţa s-a dispus:

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 1 (un) an 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), b) (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), f) (dreptul de a fi tutore sau curator) C. pen. pe timp de 2 (doi) ani, pentru săvârşirea infracţiunii de "constituire a unui grup infracţional organizat".

În baza art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 374 alin. (1), (2) C. pen., art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de "pornografie infantilă".

În temeiul art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi art. 45 C. pen., a contopit pedepsele aplicate, stabilind pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa de 3 (trei) ani 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), f (dreptul de a fi tutore sau curator) C. pen. pe timp de 2 (doi) ani.

În baza art. 60 C. pen., pedeapsa se execută în regim privativ de libertate.

În temeiul art. 65 C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate este executată sau considerată ca executată, inculpatul va fi lipsit de drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice), b (dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), f (dreptul de a fi tutore sau curator) C. pen.

Împotriva Sentinţei penale nr. 149 din data de 04 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Constanţa, a formulat apel inculpatul A.

Prin Decizia penală nr. 177/P din data de 27 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 149 din 04 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. x/2017, a desfiinţat hotărârea atacată în parte şi, rejudecând, a dispus:

A redus pedepsele aplicate inculpatului A., de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare pentru infracţiunea de "constituire a unui grup infracţional organizat" prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., respectiv de la 3 ani închisoare la 1 an 8 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de "pornografie infantilă" prev. de art. 48 comb. cu art. 374 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

În baza art. 38 - art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit cele 2 pedepse principale în pedeapsa cea mai grea de 1 an 8 luni închisoare la care a adăugat sporul 4 luni închisoare (1/3 din totalul celeilalte pedepse), executând în final pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 91 - art. 92 alin. (1) C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, stabilind termenul de supraveghere de 2 ani de la data prezentei decizii.

În baza art. 92 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, inculpatul va respecta măsurile de supraveghere şi va executa obligaţiile ce îi revin, după cum urmează:

- cele prev. de art. 93 alin. (1) lit. a) - e) C. pen.:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta.

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa.

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea.

d) să comunice schimbarea locului de muncă.

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă,

- în temeiul art. 93 alin. (2) C. pen., obligaţia:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate;

- să nu părăsească teritoriul României, fără încuviinţarea instanţei.

- conform art. 93 alin. (3) C. pen., va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile la Consiliul Local Turcoaia sau la Primăria com. Turcoaia, instituţie desemnată de către Serviciul de probaţiune Bucureşti în condiţiile legii.

În baza art. 96 C. pen. şi art. 404 alin. (2) C. proc. pen., dacă pe parcursul termenului de supraveghere condamnatul nu respectă cu rea-credinţă măsurile de supraveghere, nu execută obligaţiile impuse sau săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea şi va dispune executarea pedepsei.

A înlăturat dispoziţiile privind executarea pedepsei în detenţie conform art. 60 C. pen.

A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii în măsura în care nu contravin prezentei, inclusiv aplicarea pedepsei complementare.

Împotriva acestei decizii, la data de 09 mai 2019, a declarat recurs în casaţie D.I.I.CO.T, Serviciul Teritorial Constanţa.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 21.06.2019, când s-a stabilit termen la data de 20 septembrie 2019, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilităţii în principiu a cererii de recurs în casaţie, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen.

Cu privire la cererea de recurs în casaţie formulată, Înalta Curte constată că aceasta se întemeiază pe cazul de casare prevăzut expres de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În esenţă, a arătat că atât pedeapsa rezultantă, cât şi pedeapsa pentru complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă, prevăzută de art. 48 combinat cu art. 374 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. aplicată de instanţa de apel inculpatului A. sunt în alte limite decât cele prevăzute de lege, fiind incident cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

Astfel, Curtea de Apel Constanţa a redus pedepsele aplicate inculpatului de către instanţa de fond, de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., respectiv de la 3 ani închisoare la 1 an şi 8 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă, prev. de art. 48 C. pen. combinat cu art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în condiţiile în care pedeapsa prevăzută de art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen. este închisoarea de la 2 la 7 ani. Aşadar, instanţa de apel avea posibilitatea legală de a reduce pedeapsa pentru complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă doar până la minimul de 2 ani închisoare, astfel cuantumul de 1 an şi 8 luni închisoare stabilit de instanţa de apel este în alte limite decât cele prevăzute de textul incriminator.

În raport de aceste aspecte, a apreciat că şi pedeapsa rezultantă stabilită este în alte limite decât cele legale, astfel trebuia să se dispună contopirea celor două pedepse principale: de 1 an închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. şi de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. combinat cu cu art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adăuga sporul de 4 luni închisoare (1/3 din pedeapsa de 1 an închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

Prin încheierea din data de 20 septembrie 2019, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de D.I.I.CO.T, Serviciul Teritorial Constanţa împotriva Deciziei penale nr. 177/P din data de 27 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală.

Analizând cererea de recurs în casaţie formulată de D.I.I.CO.T, Serviciul Teritorial Constanţa, în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, urmând a o admite, pentru următoarele considerente:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalităţii şi cel al respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive şi numai pentru motive expres şi limitativ prevăzute de lege.

Dispoziţiile art. 433 C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Realizându-se în cadrul strict reglementat de lege, analiza de legalitate a instanţei de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate ca atare, în mod expres şi limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În speţă, D.I.I.CO.T, Serviciul Teritorial Constanţa a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În jurisprudenţa sa recentă, delimitând sfera de aplicabilitate a acestui caz de recurs în casaţie, instanţa supremă a statuat în sensul incidenţei sale în cazul unor erori de drept produse ca urmare a stabilirii unei pedepse neprevăzute de legea penală sau cu o durată superioară ori inferioară limitelor legale speciale.

Acest caz de recurs în casaţie este incident atunci când sunt încălcate limitele prevăzute în partea specială, dispoziţiile privind concursul de infracţiuni, recidivă, circumstanţe atenuante sau măsuri educative. Jurisprudenţa referitoare la acest caz de casare este relevantă, stabilindu-se că o pedeapsă depăşeşte, de regulă, limitele prevăzute de lege dacă se situează în afara limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de C. pen. pentru o anumită infracţiune. Există însă situaţii, şi nu puţine, în care limitele speciale suferă modificări, în cadrul limitelor generale, datorită reţinerii unor împrejurări care au drept consecinţă reducerea sau majorarea limitelor de pedeapsă. Aceste împrejurări ţin de individualizarea legală a pedepsei şi pot fi legate de faptă, de calitatea făptuitorului sau a victimei (cum sunt circumstanţele atenuante sau agravante, unitatea sau pluralitatea de infracţiuni, unele cazuri speciale de atenuare sau agravare etc.) - Decizia nr. 113/RC/05.04.2016; Decizia nr. 226/RC/14.06.2016, Decizia nr. 63/RC/02.03.2016. Aşadar, jurisprudenţa Înaltei Curţi se referă, în esenţă, la instituţii de drept material (dispoziţii privind concursul de infracţiuni, recidivă, circumstanţe atenuante sau măsuri educative).

Preliminar analizării motivelor de recurs în casaţie invocate, Înalta Curte apreciază că se impune indicarea coordonatelor normative incidente în cauză, astfel: art. 367 alin. (1) C. pen. "iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi", art. 374 alin. (1) C. pen. "producerea, deţinerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepsesc cu închisoarea de la un an la 5 ani; alin. (2) al aceluiaşi articol "dacă faptele prevăzute în alin. (1) au fost săvârşite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani."

Aplicând aceste consideraţii teoretice prezentei cauze, Înalta Curte apreciază că, în speţă, se impune a se analiza problematica conformităţii pedepsei aplicate de instanţele inferioare inculpatului cu limitele prevăzute de lege, aceasta deoarece, în procesul penal, pedeapsa nu poate fi aplicată în afara unui regim expres prevăzut de lege ori cu depăşirea cerinţelor normative proprii unor limite speciale de pedeapsă. Încălcarea dispoziţiilor legale relative la aceste elemente plasează regimul sancţionator şi, implicit, pedeapsa aplicată, în afara limitelor determinate de legiuitor şi justifică intervenţia instanţei de casaţie.

Astfel, Înalta Curte constată că instanţa de apel, în mod greşit, a redus pedeapsa aplicată inculpatului de către instanţa de fond, de la 3 ani închisoare la 1 an şi 8 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă, prevăzută de art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., în condiţiile în care pedeapsa prevăzută de art. 374 alin. (1) şi (2) C. pen. este închisoarea de la 2 la 7 ani. Aşadar, instanţa de apel avea posibilitatea legală de a reduce pedeapsa pentru complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă doar până la limita minimă de 2 ani închisoare.

Evaluând, în acest cadru, recursul în casaţie declarat de D.I.I.CO.T, Serviciul Teritorial Constanţa, Înalta Curte reţine că pedeapsa stabilită de instanţa de apel este nelegală şi în vederea restabilirii unei situaţii juridice corecte, se impune aplicarea pedepsei de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 48 raportat la art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. în loc de 1 an şi 8 luni închisoare, astfel cum s-a aplicat prin sentinţa penală atacată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul în casaţie formulat de D.I.I.CO.T, Serviciul Teritorial Constanţa împotriva Deciziei penale nr. 177/P din data de 27 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală.

Va casa, în parte, decizia penală recurată cu privire la inculpatul A. şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii dispune:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A. prin decizia penală atacată, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 1 an închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 1 an şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea de complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 48 raportat la art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- va înlătura sporul de 4 luni închisoare.

Va aplica inculpatului A. pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 48 raportat la art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. în loc de 1 an şi 8 luni închisoare, astfel cum s-a aplicat prin sentinţa penală atacată.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va contopi pedepsele aplicate inculpatului:

- 1 an închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 48 raportat la art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, de 4 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani şi 4 luni închisoare.

Va menţine restul dispoziţiilor deciziei penale apelate care nu contravin prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casaţie formulat de D.I.I.CO.T, Serviciul Teritorial Constanţa împotriva Deciziei penale nr. 177/P din data de 27 februarie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală.

Casează, în parte, decizia penală recurată cu privire la inculpatul A. şi în înlăturarea greşitei aplicări a legii dispune:

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A. prin decizia penală atacată, în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 1 an închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 1 an şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea de complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 48 raportat la art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- înlătură sporul de 4 luni închisoare.

Aplică inculpatului A. pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 48 raportat la art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. în loc de 1 an şi 8 luni închisoare, astfel cum s-a aplicat prin sentinţa penală atacată.

În baza art. 38, art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului:

- 1 an închisoare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea de complicitate la infracţiunea de pornografie infantilă prevăzută de art. 48 raportat la art. 374 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea, de 4 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani şi 4 luni închisoare.

Menţine restul dispoziţiilor deciziei penale apelate care nu contravin prezentei.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei penale recurate şi emiterea de noi forme în baza prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de calea de atac formulată de Parchet, rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2019.

Procesat de GGC - NN