Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 379/RC/2019 AI generated

Cassation Appeal Against Fraud Convictions and Concurring Sentences Dismissed for Lack of Legal Grounds

Case Number Decizia nr. 379/RC/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Appeals dismissed the defendant’s appeal in cassation, upholding the Court of Appeal’s decision which terminated the criminal proceedings for two of the seven counts due to special prescription and imposed a resulting prison sentence of two years and four months, retaining the civil liability and accessory penalties. The dispute concerned the legality of convictions for multiple counts of fraud under Article 244 of the Penal Code, arising from the issuance of uncovered checks and promissory notes to commercial partners; the defendant challenged the substantive classification of the acts as non-criminal or civil guarantees, argued that all counts should have been dismissed due to the expiration of the general prescription period following the abolition of special prescription, and contended that the offenses constituted a single continuing crime rather than concurrent crimes leading to excessive sentencing. The court held that factual disputes regarding the intent and knowledge of the victims are not reviewable in cassation, that errors in determining the applicable prescription regime fall under the scope of *contestația în anulare* rather than cassation, and that the concurrent sentences and resulting penalty were legally calculated within the statutory limits for each individual fraud offense, confirming that the aggregate sentence did not exceed the legal maximums.

Legislator headnote

AI generated

art. 38 alin. (1) din C. pen, art. 5 din C. pen, art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen, art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen, art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen, art. 45 alin. (5) din C. pen; Cassation Appeal Against Fraud Convictions and Concurring Sentences Dismissed for Lack of Legal Grounds: The dispute concerned the legality of convictions for multiple counts of fraud under Article 244 of the Penal Code, arising from the issuance of uncovered checks and promissory notes to commercial partners; the defendant challenged the substantive classification of the acts as non-criminal or civil guarantees, argued that all counts should have been dismissed due to the expiration of the general prescription period following the abolition of special prescription, and contended that the offenses constituted a single continuing crime rather than concurrent crimes leading to excessive sentencing. The court held that factual disputes regarding the intent and knowledge of the victims are not reviewable in cassation, that errors in determining the applicable prescription regime fall under the scope of *contestația în anulare* rather than cassation, and that the concurrent sentences and resulting penalty were legally calculated within the statutory limits for each individual fraud offense, confirming that the aggregate sentence did not exceed the legal maximums.

Keywords

AI generated
grounds for cassation criminal sentence commercial fraud fraud factual grounds promissory note

Cited Legislation

AI generated
art. 38 alin. (1) din C. pen
cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
art. 5 din C. pen
şi art. 5 din C. pen., în art.
art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen
pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.
art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen
38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din celelalte pedepse aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultată de 3 ani închisoare.
art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-au contopit pedepsele complementare, în cea mai grea, de 4 ani, care se va executa potrivit art.
art. 45 alin. (5) din C. pen
pen., iar în baza art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor accesorii aplicate, care se vor executa conform art.
art. 65 alin. (3) din C. pen
pen., s-a dispus contopirea pedepselor accesorii aplicate, care se vor executa conform art. 65 alin. (3) din C. pen.
art. 25 din C. proc. pen
În baza art. 25 din C. proc. pen., art.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen.

The legal basis cited for dismissing the appeal in cassation as unfounded.

art. 275 alin. (2) şi (6) din C. proc. pen.

The procedural provision applied in the dispositive regarding the imposition of judicial costs and the treatment of legal aid fees.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra recursului în casaţie declarat de inculpatul A.,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 379 din data de 3 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Moineşti, s-au respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor din art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea 59/1934, şi din art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., în art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., ca neîntemeiate.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

a) înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată S.C. B. SRL).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen.

b) înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată S.C. C. SRL).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen.

c) înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată S.C. D. SRL).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen.

d) înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată S.C. D. SRL).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen.

e) înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată S.C. E. SRL).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen.

f) înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată S.C. F. SRL).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen.

g) înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare (persoană vătămată S.C. G. SRL).

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe o perioadă de 4 ani, în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) din C. pen.

În baza art. 38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din celelalte pedepse aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultată de 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-au contopit pedepsele complementare, în cea mai grea, de 4 ani, care se va executa potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen., iar în baza art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor accesorii aplicate, care se vor executa conform art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 25 din C. proc. pen., art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 1357 din C. civ., s-au admis acţiunile civile formulate şi a fost obligat inculpatul la plata, după cum urmează: 11.401,3 RON către S.C. B. S.R.L., 28.294,68 RON către S.C. C. S.R.L., 69.710,99 RON către S.C. D. S.R.L., 1.737,9 RON către S.C. H. S.R.L., 58.170,37 RON către S.C. E. S.R.L., 7.763,49 RON către S.C. F. S.R.L..

S-a luat act că persoana vătămată S.C. G. S.R.L. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpat suma de 2.026,79 RON.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 6000 RON (din care 5000 RON la urmărire penală), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva sentinţei pronunţate de către instanţa de fond a declarat apel inculpatul A.

Prin Decizia penală nr. 1370 din data de 23 noiembrie 2018, Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 421 pct. 2, lit. a) din C. proc. pen., a admis apelul formulat de apelantul-inculpat A. împotriva Sentinţei penale nr. 379 din data de 03 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Moineşti, a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată, a reţinut cauza spre rejudecare şi, în fond:

În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., întrucât a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale (părţi civile S.C. C. S.R.L. Galaţi şi S.C. E. S.R.L. Galaţi).

În baza art. 38 raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din celelalte pedepse aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultată de 2 ani şi 4 luni închisoare.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu sunt contrare deciziei.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., a reţinut cheltuielile judiciare avansate de stat în sarcina acestuia.

În esenţă, s-a reţinut că inculpatul A.:

1. La data de 20.01.2009 a emis fila cec seria x, în valoare de 11.401,30 RON către S.C. B. S.R.L. Constanţa, în schimbul mărfurilor achiziţionate de la această societate, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, filă cec care a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară şi fila cec retrasă din circulaţie;

2. În cursul lunii octombrie 2008, în mai multe rânduri, a achiziţionat marfă de la S.C. C. S.R.L. Galaţi, în valoare totală de 28.294,68 RON, pentru plata căreia a emis fila cec seria x, emisă de H., ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, filă cec care a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară şi fila cec retrasă din circulaţie;

3. La data de 18.12.2008, inculpatul A. a emis fila cec Seria x, în valoare totală de 69.710,99 RON, în favoarea S.C. D. S.R.L. Bacău, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, filă cec care a fost refuzată la plată pentru lipsă totală de disponibil, trăgător aflat în interdicţie bancară şi fila cec retrasă din circulaţie, în schimbul mărfurilor achiziţionate la datele de 08.10.2008, 28.10.2008 şi 31.10.2008;

4. La data de 24.11.2008, a achiziţionat unelte industriale în valoare de 1.737,90 RON de la S.C. H. S.R.L. Bacău, emiţând în acest sens biletul la ordin x, scadent la data de 23.12.2008, ştiind că nu va avea provizia necesară la scadenţă, bilet la ordin ce a fost introdus la bancă în vederea decontării la data de 24.12.2008, fiind refuzat la plată pentru lipsă totală de disponibil şi litigiu cu privire la dreptul de proprietate;

5. În perioada octombrie - noiembrie 2008, a achiziţionat mai multe produse în valoare totală de 58.170,37 RON, de la S.C. E. S.R.L. Galaţi - punct de lucru Bacău, iar în vederea achitării produselor achiziţionate, inculpatul a completat şi semnat un număr de 8 bilete la ordin, emise în perioada 20.10.2008 - 17.11.2008, scadente în perioada 24.11.2008 - 09.12.2008, ştiind că nu va avea la momentul scadenţei provizionul necesar, astfel:

- B.O. seria x, în sumă de 11.588,54 RON, emis la data de 28.10.2008, scadent la data de 28.11.2008;

- B.O. seria x, în sumă de 11.161,67 RON, emis la data de 20.10.2008, scadent la data de 24.11.2008;

- B.O. seria x, în sumă de 1.062,28 RON, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 26.11.2008;

- B.O. seria x, în sumă de 1.346,35 RON, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 05.12.2008;

- B.O. seria x, în sumă de 2.798,34 RON, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 02.12.2008;

- B.O. seria x, în sumă de 2.798,34 RON, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 01.12.2008;

- B.O. seria x, în sumă de 1.231,36 RON, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 03.12.2008;

- B.O. seria x, în sumă de 1.269,84 RON, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 09.12.2008.

În momentul în care biletele la ordin au fost prezentate la bancă pentru decontare, acestea au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil în cont.

6. În perioada septembrie - noiembrie 2008, a achiziţionat mai multe produse, în valoare totală de 7.763,49 RON, de la S.C. F. S.R.L. Bucureşti - punct de lucru Bacău, iar în vederea achitării produselor achiziţionate, inculpatul a completat şi semnat un număr de 5 bilete la ordin, emise în perioada 08.10.2008 - 16.11.2008, scadente în perioada 08.11.2008 - 14.12.2008, astfel:

- bilet la ordin x, emis la data de 08.10.2008, scadent la data de 08.11.2008;

- bilet la ordin x, emis la data de 10.10.2008, scadent la data de 10.11.2008;

- bilet la ordin x, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 04.12.2008;

- bilet la ordin x, emis la data de 17.11.2008, scadent la data de 10.12.2008;

- bilet la ordin x, emis la data de 26.11.2008, scadent la data de 14.12.2008;

În momentul în care biletele la ordin au fost prezentate la bancă pentru decontare, acestea au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil în cont.

7. La data de 24.12.2008 a fost introdus în C.I.P. S.C. I. S.R.L. Moineşti întrucât a emis fila cec x, în valoare de 2.026,79 RON către S.C. G. S.R.L., pentru lipsă disponibil în cont.

Totodată, s-a reţinut că nu s-a făcut dovada că vreunul din partenerii comerciali ai lui A. cunoştea, la momentul emiterii legale a cecului, că nu există disponibil pentru încasarea lui.

Împotriva hotărârii instanţei de apel a declarat prezentul recurs în casaţie inculpatul A.

Inculpatul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. - "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;", art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. - "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal;" şi art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. - "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În motivarea recursului în casaţie, inculpatul a susţinut, în esenţă, următoarele:

Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., inculpatul a menţionat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 244 din C. pen., faţă de împrejurarea că biletele la ordin au fost date cu titlu de garanţie şi pentru că a înştiinţat creditorii cu privire la lipsa disponibilului.

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., inculpatul a susţinut că termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de înşelăciune este de 5 ani şi că, în cauză, nu se aplică dispoziţiile art. 155 alin. (4) din C. proc. pen. privind prescripţia specială a răspunderii penale, aceste fiind abrogate implicit prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018. Prin urmare, a apreciat că, în mod greşit, nu s-a constatat prescripţia răspunderii penale pentru toate faptele pentru care a fost trimis în judecată.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., inculpatul a apreciat că i s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, dat fiind faptul că, în mod greşit, nu s-a reţinut o singură infracţiune de înşelăciune, în formă continuată, ci mai multe infracţiuni de înşelăciune, în concurs.

Prin încheierea din data de 25 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpat.

Examinând, pe fond, recursul în casaţie declarat de inculpatul A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalităţii şi cel al respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează exclusiv elemente de legalitate, prin raportare la cazurile de casare prevăzute de lege. Controlul judiciar nu poate fi extins cu privire la alte motive de nelegalitate echivalente celor limitativ enumerate în cuprinsul art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.

Se constată că inculpatul A. şi-a întemeiat recursul în casaţie pe cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7, 8 şi 12 din C. proc. pen., conform cărora o hotărâre este supusă casării în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală", când "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal" sau dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă prevăzute de norma de incriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv al infracţiunii, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune. Acest caz de casare nu poate fi invocat pentru a se obţine schimbarea încadrării juridice a faptei sau pentru a se constata incidenţa unei cauze justificative sau de neimputabilitate, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor de fond şi de apel.

Înalta Curte reţine că inculpatul A. a fost condamnat pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Totodată, observă că faptele concrete reţinute în sarcina inculpatului constau în aceea că a emis file cec şi bilete la ordin, ştiind că pentru valorificarea acestora nu există provizia sau acoperirea necesară.

În motivarea recursului în casaţie, cu referire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., inculpatul A. a susţinut, în esenţă, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, întrucât filele cec şi biletele la ordin au fost date cu titlu de garanţie şi a înştiinţat creditorii cu privire la lipsa disponibilului.

Înalta Curte constată că apărările recurentului-inculpat nu au corespondent în situaţia de fapt reţinută de către instanţa de apel, care a constatat că partenerii comerciali ai inculpatului nu cunoşteau, la momentul emiterii legale a filelor cec şi biletelor la ordin, că nu există disponibil pentru încasarea acestora, în condiţiile în care o analiză a probelor administrate în cauză sub acest aspect, nu este admisibilă în calea de atac a recursului în casaţie, limitată doar la probleme de drept, întrucât recursul în casaţie nu are ca finalitate remedierea unei greşite aprecieri a faptelor sau a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare. Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic fapta penală, pentru a reforma hotărârea recurată sub toate aspectele, ci analizează doar dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Astfel, Înalta Curte constată că motivele de recurs în casaţie întemeiate pe pct. 7 al alin. (1) al art. 438 din C. proc. pen. cu privire la infracţiunile de înşelăciune reţinute în sarcina inculpatului nu vizează probleme de drept, ci pleacă de la negarea de către inculpat a faptelor reţinute în sarcina sa, aspecte ce nu pot fi analizate în calea de atac a recursului în casaţie.

Referitor la criticile privind omisiunea instanţei de a constata prescripţia răspunderii penale pentru toate faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., Înalta Curte constată că acestea nu se încadrează în cazul de casare invocat, cel prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. conform căruia "hotărârile sunt supuse casării când, în mod greşit, s-a dispus încetarea procesului penal", ci pot fi ridicate în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, în cadrul cazului de contestaţie prevăzut de art. 426 lit. b) din C. proc. pen. - "când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal."

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte aminteşte că aprecierea legalităţii limitelor de pedeapsă în calea de atac a recursului în casaţie se face în funcţie de încadrarea juridică reţinută/menţinută prin hotărârea atacată, instanţa de recurs nefiind abilitată de lege să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei, datorită limitării erorilor de drept ce pot fi corectate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

O pedeapsă depăşeşte, de regulă, limitele prevăzute de lege dacă se situează în afara limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de C. pen. pentru o anumită infracţiune. Există situaţii în care limitele speciale suferă modificări, în cadrul limitelor generale, datorită reţinerii unor împrejurări care au drept consecinţă reducerea sau majorarea limitelor de pedeapsă.

Aceste împrejurări ţin de individualizarea legală a pedepsei şi pot fi legate de faptă, de calitatea făptuitorului sau a victimei (cum sunt circumstanţele atenuante sau agravante, unitatea sau pluralitatea de infracţiuni, unele cazuri speciale de atenuare sau agravare, etc.), dar pot fi şi de natură procesuală (cum ar fi judecarea cauzei în procedura recunoaşterii învinuirii).

În esenţă, recurentul-inculpat susţine că instanţa de apel a aplicat o pedeapsă nelegală întrucât nu a reţinut unitatea de rezoluţie infracţională şi, implicit, o singură infracţiune continuată de înşelăciune, în loc de mai multe infracţiuni concurente.

Or, o analiză a probelor care au condus la concluzia că faptele săvârşite de către recurentul-inculpat reprezintă infracţiuni concurente, cu consecinţa schimbării încadrării juridice într-o singură infracţiune de înşelăciune în formă continuată, nu este admisibilă în calea de atac a recursului în casaţie, limitată doar la probleme de drept, întrucât recursul în casaţie nu are ca finalitate remedierea unei greşite aprecieri a faptelor sau a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare. Instanţa de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic fapta penală, pentru a stabili dacă recurentul-inculpat A. a săvârşit faptele pentru care a fost condamnat în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, ci analizează doar dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare, respectiv dacă pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile de înşelăciune, prevăzute de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., precum şi pedeapsa rezultantă, stabilită ca urmare a reţinerii concursului de infracţiuni, se situează în limite legale.

Or, în speţă, pedepsele aplicate recurentului-inculpat A. pentru infracţiunile de înşelăciune reţinute în sarcina acestuia sunt egale cu limita minimă specială prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen., de 1 închisoare, iar pedeapsa rezultantă este stabilită conform dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., la pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, fiind adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, de 1 an şi 4 luni închisoare (1/3*4 ani).

Prin urmare, pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 4 luni închisoare aplicată recurentului-inculpat A. în urma reţineri concursului de infracţiuni este legală.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi (6) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1370 din 23 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat A., în sumă de 627 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2019.

Procesat de GGC - NN