Appeal dismissed: conviction for terrorist propaganda and training to commit terrorist acts upheld

Deliberând asupra apelului declarat,

În baza lucrărilor şi actelor dosarului:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 79/F din 29 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României.

În baza art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani, care se executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă sporul obligatoriu de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 8 luni, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., respectiv de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României, pe durata executării pedepsei.

A constatat că faţă de inculpat s-a dispus luarea măsurii internării medicale provizorii prin încheierea din data de 04.12.2018, rămasă definitivă la data de 20.12.2018, măsura pe care a menţinut-o.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii, arestului preventiv şi a internării medicale de la data de 29.03.2018 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C. pen. a menţinut arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpat a laptopului marca x model x, S/N x, folosit la săvârşirea infracţiunilor.

Prima instanţă a reţinut următoarele:

Referitor la prima infracţiune reţinută în sarcina inculpatului, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, s-a reţinut că probele administrate în cauză (materialele accesate/descărcate/postate pe reţele media de către inculpatul A.) atesta fără dubiu faptul că, începând cu luna ianuarie 2014 şi până la data de 29.03.2018 (momentul efectuării percheziţiei domiciliare), inculpatul A., de religie musulmană prin naştere, a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderarea la ideologia radical-islamistă şi la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă (...)/Statul Islamic (îndoctrinare şi auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care, în aceeaşi perioadă, inculpatul a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste (...)/Statul Islamic (decapitări individuale şi/sau colective, execuţii de persoane, mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste, mesaje de propagandă a (...)/Statul Islamic), cu intenţia de a le face cunoscute şi a elogia.

Astfel, după cum a rezultat în urma percheziţiei informatice efectuate asupra laptop-ului inculpatului achiziţionat de către investigatorul sub acoperire al DIICOT, inculpatul A. a descărcat un număr impresionant de fotografii şi filme cu atrocităţi comise de gruparea teroristă (...) (în unele dintre acestea putând fi observate execuţii de o ferocitate ieşită din comun: un luptător ISIS ţinând în mână capul tăiat al unei tinere, soldaţi ai Statului Islamic care transportau într-o roabă capete tăiate ale unor oameni, imagini în care astfel de capete sunt aruncate în tomberoane etc.), victorii ale grupării (...) în asalturile asupra oraşelor ocupate de kurzi, multiple mesaje jihadiste şi de propagandă a Statului Islamic (articole din revistele (...), filme în care luau cuvântul diferiţi lideri islamişti sau chiar terorişti internaţionali şi care instigau la atrocităţi de război şi uciderea persoanelor de altă confesiune), mare parte dintre aceste materiale nefiind doar accesate şi descărcate de către inculpat pe calculatorul său, ci totodată repostate pe propriile sale conturi de B. şi C., cu titlu exemplificativ fiind indicate următoarele:

- la data de 19.10.2014 inculpatul a distribuit o postare publicată de site-ul "...com", având ca descriere "ALLAHU AKBAR!! ALLAHU AKBAR ALLAHU AKBAR!!!"

- 12 februarie 2015, distribuire postare din revista jihadista (...) Magazine - "Statul Islamic va face tot ce poate pentru a continua să elimine pe fiecare apostat care îi va sta în drumul său spre Palestina … este doar o chestiune de timp şi de răbdare până ce Statul Islamic va ajunge în Palestina să lupte cu barbarii evrei şi să-i omoare pe aceia dintre ei, care se ascund în spatele copacului evreilor"

- postare în 25.07.2015 a unei înregistrări conţinând o dezbatere a doi membri Al-Quaida (respectiv D., ucis în 2012 cu o dronă în Pakistan şi clericul radical saudit E.);

- 15 iunie 2015 postare personală sub titulatura "Statul Islamic câştiga inimile, minţile şi teritoriu" urmată de distribuirea unui mesaj al unui site islamist în care se proclama ideea că doar în teritoriile cucerite de ISIS este pace, făcându-se practic propaganda mincinoasă grupării teroriste;

- 30 martie 2015 postare personală sub titulatura "Koffar before and after #IS expansion. # Hipocrisy". După acest mesaj personal urmează distribuirea unei postări cu mesaj jihadist în care se pretinde că persoanele care încearcă să se deplaseze din statele occidentale în Siria pentru a se alătura teroriştilor sunt ucise şi familiile lor torturate;

- 13 iunie 2015 postare personală "Nu fi tristă Ummah mea (naţiunea mea musulmană - s.n.). În cele din urmă victoria va fi a ta iar tu te vei bucura şi kuffar (necredinciosul - s.n.) se va întrista;

- 13 februarie 2015 - inculpatul postează o imagine cu un luptător islamist, care afişează un zâmbet victorios în timp ce în mâna dreaptă ţine capul tăiat al unei tinere;

- 17 iunie 2015 - Inculpatul postează o fotografie cu un copil ucis într-un bombardament, purtat pe braţe de un bărbat. Comentariul inculpatului la această postare este:

"The #US and Co. claim they want to save ppl by doing this. May Allah save them în the same way" (# SUA şi companionii lor doresc să salveze oamenii făcând acest lucru. Fie ca Allah să îi salveze în acelaşi mod);

- 10.07.2015, 26.06.2015, 07.05.2015 - postarea de către inculpat a unor mesaje anti USA, după cum urmează:

"De fiecare dată când USA îl ameninţă pe F. cu privire la armele chimice, el le foloseşte. E ca şi cum această ameninţare este de fapt un mesaj care spune: Foloseşte-le" "America susţine şi legalizează toate păcatele posibile … dacă Allah a distrus toate naţiunile anterioare pentru diferite orori, cât timp i-a rămas Americii!" Hei USA! Ne-am saturat de filmele tale idioate! Arată-ne când Hitler a făcut ceea ce câinii voştri şiiţi au fost în Mosul!".

Curtea de apel a reţinut că toate postările inculpatului în mediul online, mare parte însoţite cu mesaje de sprijin sau care încearcă să sublinieze efecte benefice ale ocupării de teritoriu de către (...) ori proslăvesc victoriile şi atrocităţile săvârşite de militanţii islamişti şi de furie împotriva occidentului sau de dispreţ faţă de cei de altă confesiune, promovează în mod clar mesaje apte a inocula în rândul cetăţenilor ideea de justeţe a unor astfel de acţiuni criminale (ex. Jihadi john şi dreptul de a fi violent, scrierea islamistă făcând apologia atrocităţilor, găsită în calculatorul sau), precum atrocităţile descrise în imaginile respective şi nu în ultimul rând prin instigare directă la acte de terorism prin postarea unor filmări ale unor terorişti, care pervertind învăţăturile islamice instigă musulmanii la acte de terorism.

S-a reţinut că inculpatul, deşi a recunoscut atât în faţa procurorului, dar şi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi învestit cu soluţionarea propunerii de arestare preventivă că este titularul conturilor de socializare pe care a postat materialele la care se face referire în rechizitoriu, respectiv a accesat şi colecţionat revistele online islamiste (...) sau (...), cu toate acestea a susţinut că interesul său pe acest subiect ca şi activitatea online ce i se reproşează a fost din pură curiozitate, neavând niciun interes să facă propagandă islamistă.

S-a reţinut că astfel de apărări nu pot fi avute în vedere atât timp cât, aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul a postat instigări la acte teroriste, la alăturarea (...)/susţinerea acţiunilor grupării sau justificarea crimelor împotriva umanităţii, iar prin urmare nu poate fi vorba despre o simplă curiozitate a inculpatului sau de un drept la informare exercitat în mod legitim.

De altfel, la termenul de judecată din data de 30.10.2018, inculpatul a revenit asupra susţinerilor anterioare arătând că recunoaşte în totalitate prima infracţiune care i se reţine în sarcină, poziţie procesuală pe care a păstrat-o pe tot parcursul cercetării judecătoreşti în prima instanţă, apărările sale fiind centrate exclusiv pe infracţiunea mai gravă în raport de care s-a dispus trimiterea sa în judecată, prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, respectiv participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism.

Legat de această infracţiune, inculpatul a arătat în mod constant că nu a urmat niciun fel de instructaj în materie de arme, explozibili sau alte mijloace de distrugere ori manipulare de substanţe periculoase, nu are niciun fel de cunoştinţe în astfel de domenii, avocatul său ales încercând să acrediteze ideea că materialele descărcate de inculpat nu conţineau informaţii legate de acest subiect, sens în care a făcut trimitere la înscrisurile traduse în limba romană şi depuse la dosar pe parcursul cercetării judecătoreşti.

Într-adevăr, Curtea de apel a reţinut că documentele la care se referă inculpatul, reprezentând traducerea unui număr semnificativ a articolelor din revistele (...) descărcate online de acesta, nu conţin informaţii explicite legate de instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive.

S-a impus a se preciza însă că instanţa, prin încheierea de încuviinţare parţială a probelor solicitate de inculpat, a dispus doar traducerea acelor înscrisuri a căror traducere nu s-a realizat în prima fază procesuală, acestea din urmă fiind însă deosebit de relevante pentru a se putea aprecia cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii analizate.

Astfel, în revistele publicate de Statul Islamic există o serie de articole explicite referitoare la procurarea de arme şi confecţionarea de dispozitive explozive, fiind prezentată în detaliu "reţeta" fabricării lor, într-o modalitate care să poată fi înţeleasă cu uşurinţă chiar şi de o persoană lipsită de orice cunoştinţe în domeniu.

Este vorba, de exemplu, despre confecţionarea unei "bombe cu cuie (nail bomb)", unde se arată amănunţit cum poate fi fabricat acest dispozitiv şi cum poate fi folosit pentru a face cât mai multe victime:

"A făcut o bombă din cuie (un borcan cu un capac ce avea un orificiu mic în partea superioară), a introdus un fir în acesta - adică o bandă din cauciuc, fir care ieşea puţin din orificiul borcanului şi pe care urma să îl aprindă cu o flacără; firul era lipit cu nişte baterii cu litiu lipite una de alta, care erau înconjurate de mult praf de capete de beţe de chibrit (răzuit), iar acest praf era amestecat cu zahăr (= o flacără foarte fierbinte care topeşte bateriile). El a adăugat şi alte ingrediente inflamabile (adică produse ce conţin alcool), vată, hârtie, praf de artificii, lemn, metal subţire, orice care putea emana multă căldură pentru a topi bateriile şi elibera gazul din ele ca un fum. Gazele eliberate urmau să se afle într-un borcan închis, iar când gazele îşi măreau volumul, ele puneau multă presiune în borcan, făcându-l să explodeze. Sticla borcanului şi cuiele din interior urmau să sară în toate direcţiile şi să-i rănească pe cei din apropiere. De aceea sunt atât de periculoase şi de aceea el intenţiona să-i dea foc în apropierea unei moschei şi să fugă".

Un alt dispozitiv este "cuptorul cu microunde", folosit la un atac din Boston comis de fraţii G. Se arată astfel că "rucsacul" (dispozitivul exploziv), conţinea:

"1. Un cuptor cu microunde mic (portabil), 2 - airbag-uri de autovehicul (ce conţineau azida de sodiu) sau recipiente de spray cu aerosol (propan) puse în cuptor, 3 - cuie (pietre ascuţite)/bile metalice (şrapnel) puse în cuptor, şi 4 - un temporizator". În continuare se arată în detaliu cum se activează şi cum funcţionează un astfel de dispozitiv, în sensul că, după pornirea temporizatorului de către cel care îl utilizează, cuptorul cu microunde se încălzeşte iar o dată cu el şi airbag-urile sau recipientele cu aerosol, acestea explodând din cauza intensităţii căldurii şi presiunii, forţând uşa cuptorului să se deschidă cu putere, iar "muniţia" (cuiele/pietrele ascuţite etc.) ies cu putere din acesta în direcţia ţintei.

În acelaşi articol se arăta că în mod similar au procedat "la începuturi" şi membrii Al-Qaeda, care însă foloseau autovehicule. Practic, se arată în detaliu modalitatea de fabricare a unui alt dispozitiv distructiv ce pare a fi însă de o amploare mai mare, după cum urmează: se închiriază un autovehicul, după care se cumpără mai multe canistre cu gaz (pe post de combustibil), un mic cuptor cu microunde cu folie/hârtie de aluminiu înăuntru (care, când este încălzită, produce o scânteie/aprindere), cuie/pietre ascuţite/bile metalice (= şrapnel) şi temporizator. Ca metoda de utilizare, se precizează următoarele:

"ei (membri AQ - s.n.) începeau să elibereze gazul din canistra (şi fugeau repede departe), asigurându-se, înainte, ca gazul nu ieşea din maşină, închizând geamurile/uşile maşinii în totalitate. Ei voiau ca gazul eliberat să se acumuleze şi să rămână în maşină. După câteva ore de eliberare de gaz în autovehicul, întreaga maşina era umplută cu gaz. Ei puseseră de asemenea temporizatorul în dispozitivul de aprindere a ţigării din autoturism, pentru ca acesta să pornească cuptorul în câteva ore. Temporizatorul pornea cuptorul cu microunde (a cărui uşă era lăsată deschisă în mod intenţionat), după intervalul de ore setat. Imediat ce pornea, cronometrul pornea cuptorul. Folia de aluminiu se încălzea şi producea o flacără - gazul eliberat şi care acum umplea întregul autovehicul lua foc şi arunca totul în aer (gazul din aer, canistrele de gaz, chiar şi recipientele cu aerosol, air-bagurile şi combustibilul sau alcoolul). Tot şrapnelul era împins cu viteză din maşină şi rănea pe oricine se afla în apropierea acesteia. Acest lucru mergea bine, dacă timpul exploziei fusese setat să se suprapună pe momentul când persoana ţintă trecea pe lângă autovehicul".

În cuprinsul revistelor descărcate de inculpat (Steagurile Negre din Roma - Musulmanii, cetăţenii asupriţi se îndreaptă spre insurgenţă - pag. 66 - 67), se explică şi modalitatea de fabricare a "cocktailurilor Molotov", apreciată de autorii articolului ca fiind una foarte simplă, după cum urmează:

"Pur şi simplu: 1 - o sticlă, 2 - umplută trei sferturi cu motorină/benzină (sau orice este inflamabil), 3 - adăugaţi o lingură de zahăr (pentru a deveni cleios pentru a nu se vărsa benzina când este aruncată sticla), 4 - o bucată răsucită de cârpa uleioasă pusă în sticlă şi un capăt să iasă afară, 5 - un fitil care se aprinde în capătul ce iese din sticlă. În momentul în care aterizează pe ceva/cineva se sparge, motorina lipicioasă adera pe obiectul ţintă (napalm) iar flacăra se aprinde cauzând arsuri grave. Aceste fitiluri sunt puternice având în vedere că flacăra nu se stinge imediat chiar şi când sunt aruncate" .

Având în vedere conţinutul articolelor la care s-a făcut referire, Curtea de apel a reţinut că, în mod cert, inculpatul A. a participat la activităţile de auto-instruire şi pregătire desfăşurate online de organizaţia teroristă (...)/Stat Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însuşire de către individ a cunoştinţelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare şi funcţionare, efectele şi măsurile de siguranţă necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării şi utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii şi dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniţii, etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil.

Chiar dacă articolele la care s-a făcut referire sunt într-o proporţie redusă comparativ cu alte subiecte atinse de revistele (...) (cu observaţia că, în foarte multe dintre paginile publicate sunt "presărate" multiple pasaje care fac vorbire despre strategii de luptă, de ocupare a teritoriilor prin utilizarea unor mijloace mai sofisticate cum ar fi tancuri, drone etc., mijloace de evitare a interceptărilor de către serviciile de informaţii - a se vedea inclusiv traducerile realizate în actuala fază procesuală), sub nici o formă nu se poate reţine ca interesul inculpatului s-ar fi canalizat exclusiv pe probleme care nu vizau procesul de autoinstruire în vederea utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, probele administrate în cauza atestând contrariul.

S-a reţinut că interesul inculpatului în acest domeniu trebuie privit în contextul mai larg al tuturor elementelor care caracterizează speţa de faţă, dar şi a circumstanţelor sale personale.

Aşa cum s-a arătat anterior, începând cu luna ianuarie 2014 şi până la data de 29.03.2018 (momentul efectuării percheziţiei domiciliare), inculpatul A., de religie musulmană prin naştere, a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderarea la ideologia radical-islamistă şi la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă (...)/Statul Islamic (îndoctrinare şi auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care, în aceeaşi perioadă, a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste (...)/Statul Islamic (decapitări individuale şi/sau colective; execuţii de persoane; mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste; mesaje de propagandă a (...)/Statul Islamic), cu intenţia de a le face cunoscute şi a elogia.

Toate postările inculpatului la care se face referire prin actul de sesizare, sunt în mare parte însoţite cu mesaje de sprijin sau care încearcă să sublinieze efecte benefice ale ocupării de teritoriu de către (...) ori proslăvesc victoriile şi atrocităţile săvârşite de militanţii islamişti şi de furie împotriva occidentului, şi în acelaşi timp promovează clar mesaje apte a inocula în mentalul publicului ideea de justeţe a unor astfel de acţiuni criminale.

S-a constatat astfel că inculpatul, în cadrul procesului de autoradicalizare, studia fervent revistele jihadiste care conţineau elemente din care putea învăţa tehnici teroriste, pregătirea fiind realizată în vederea comiterii unui act de terorism, aspect ce rezulta din contextul mai larg al preocupărilor inculpatului - proslăvire a acţiunilor (...) şi ura afişată faţă de "necredincioşi" (kuffar).

S-a reţinut că, comportamentul inculpatului se regăseşte în profilul atentatorului singuratic realizat de specialiştii antiterorişti pe baza analizei indicatorilor comportamentali ai persoanelor implicate în anii 2016 - 2017 în atentatele teroriste de inspiraţie (...). Astfel, în tipologia teroristului singuratic existent în bazele SRI şi fundamentată pe profilurile psihologice a celor ce au săvârşit atentate jihadiste se regăsesc următoarele trăsături/caracteristici: schimbarea comportamentală a atentatorilor a fost influenţată atât de materialele propagandistice difuzate în mediul on line cât şi de elemente psihoemoţionale; trecerea la plan acţional s-a desfăşurat în ritm alert, fără indicaţia prealabilă care să ducă la predictibilitatea acţiunii; majoritatea atacatorilor au recurs la platformele de socializare.

Curtea de apel a reţinut că aceste elemente se regăsesc şi în persoana inculpatului, care este un om singuratic, introvertit, fără prieteni (după cum a arătat expres în faţa judecătorului învestit cu soluţionarea propunerii de arestare preventivă), suferind de probleme psihice (a se vedea raportul de expertiză medico-legală psihiatrica întocmit la urmărirea penală), în cursul judecăţii dispunându-se faţă de acesta luarea măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii. Totodată, din declaraţiile martorei H. date la urmărirea penală rezultă că inculpatul devine sensibil când este vorba despre probleme legate de religie, arătând că acesta a avut conflicte în mediul online cu unii colegi de la locul de muncă întrucât ar fi postat - doar în opinia sa - mesaje pe C. antimusulmane.

S-a reţinut că un element deosebit de important în analiza acestei infracţiuni este reprezentat de convorbirile telefonice interceptate.

Astfel, în data de 17.11.2017, inculpatul a sunat-o pe concubina sa, martora H., însă din momentul în care a apelat-o pe martora şi până ca aceasta să răspundă la telefon, a continuat o discuţie cu un coleg de muncă ce se afla lângă el (a se vedea declaraţia de la urmărirea penală), fraza interceptată fiind:

"Nu crezi că eu (...) (neinteligibil) (...) pot să fac Kamikaze şi tăcem cu toţii (...) (neinteligibil) (...)" .

Audiat fiind de judecătorul de drepturi şi libertăţi învestit cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, inculpatul a precizat însă că nu îşi aminteşte această discuţie şi, dacă ea într-adevăr a avut loc, afirmaţia a fost făcută cel mai probabil în glumă, inclusiv pentru motivul că ei, musulmanii, nu folosesc cuvântul "kamikaze", conceptul de "kamikaze" fiind un concept străin pentru ei. În cuprinsul aceleiaşi declaraţii inculpatul a mai arătat şi că "nu are nicio părere despre situaţiile în care unii oameni se înconjoară cu material exploziv şi se aruncă în aer", motivând că nu poate avea o părere despre ceva ce nu cunoaşte. Totuşi, prin suplimentul de declaraţie luat în acelaşi împrejurări, inculpatul a admis că este posibil să fi spus respectiva frază când era la birou, unde are trei colegi vorbitori de limba arabă.

Ascultat fiind de instanţa de judecată la termenul din data de 31.10.2018 inculpatul a prezentat însă o altă versiune decât cea menţionată anterior, şi care în acelaşi timp concordă în mare parte cu cele relatate la urmărirea penală. De această dată inculpatul şi-a amintit atât faptul că a făcut respectiva afirmaţie, cât şi contextul în care a fost rostită, precizând că, atunci când a folosit expresia "pot să fac Kamikaze şi tăcem cu toţii", era supărat pe un coleg de serviciu întrucât îl reclamase conducerii că ar fi comis anumite ilegalităţi pentru a-şi atinge targeturile impuse la locul de muncă (lucru pe care - susţine inculpatul - toţi angajaţii îl făceau), referindu-se la faptul că şi el, la rândul lui, o să îi pârască pe ceilalţi că folosesc astfel de metode ilicite şi astfel "o să facă de râs cu toţii". De asemenea, inculpatul a precizat că expresia în discuţie a fost tradusă incorect din limba arabă, în realitate însemnând "o să picăm cu toţii".

S-a reţinut că, deşi se admite explicaţia inculpatului în sensul că ameninţarea cu "kamikaze" s-ar fi făcut pe fondul unui conflict cu colegii de muncă, nu poate însă primi versiunea conform căreia acesta s-ar fi referit la darea în vileag a unor practici frauduloase întreprinse de el şi anumiţi colegi ai săi şi nici că interpretarea în limba romană a expresiei ar fi alta, în contextul în care, pe de o parte, traducerea este corectă (aspect necontestat de altfel de A. prin declaraţiile anterioare), iar pe de altă parte inculpatul nu a fost consecvent în a prezenta această variantă organelor judiciare (a se vedea declaraţia dată cu prilejul soluţionării propunerii de arestare preventivă). Chiar dacă o versiune similară cu cea prezentată în faţa instanţei a fost susţinută şi în fata organelor de urmărire penală, nu se explica motivul pentru care inculpatul a declarat cu totul altfel la momentul soluţionării propunerii de arestare preventivă, aspect ce conduce la concluzia că afirmaţiile sale sunt nesincere, încercând practic să-şi construiască o strategie de apărare care să-l absolve de răspunderea penală.

De altfel, din declaraţiile martorei H. date la urmărirea penală rezulta că inculpatul a avut conflicte în mediul online cu unii colegi de serviciu întrucât ar fi postat - doar în opinia sa - mesaje pe C. antimusulmane, aspect care conduce la concluzia că fraza în discuţie a fost rostită pe fondul unor astfel de conflicte, iar nu a unor nemulţumiri legate de anumite probleme pe care le avea la serviciu din cauza unor colegi, fiind avute în vedere şi preocupările inculpatului (adept al ideologiei radical-islamiste), de proslăvire a acţiunilor (...) şi ura afişată faţă de "necredincioşi".

În plus, s-a reţinut că fraza anterioară nu poate fi scoasă din contextul unor discuţii private pe C. pe care inculpatul le-a purtat în data de 08.12.2017 cu utilizatorul I., căruia i se adresa cu apelativul "unchiule".

În respectivul dialog, interlocutorul îşi manifestă îngrijorarea faţă de radicalizarea inculpatului şi planurile sale, exprimându-şi temerea că inculpatul se va păta de sânge nevinovat, atrăgându-i atenţia că interpretările pe care le da religiei islamice ar putea fi eronate şi este în pericol să piardă "şi această viaţă, precum şi pe următoarea", semnalându-i totodată că cei care luptă pentru (...) "îşi legitimează acţiunile prin sharia pentru a lupta, se bazează pe hadith-uri veridice şi numeroase fatwa ale celor mai mari teologi islamici din trecut şi prezent" (spre deosebire de inculpat, după cum se subînţelege) şi poate vor fi iertaţi de Allah.

În replică, inculpatul îi atrăgea atenţia interlocutorului că nu există versete care să permită fraternizarea cu necredincioşii şi că de fapt cad în păcat cei care acuză (...) (Statul Islamic) de infidelitate şi au alianţe cu societatea internaţională, situaţie în care interlocutorul încearcă să-i explice inculpatului că problema este mai complexă şi îi recomanda să citească mai mult din doctrina islamistă.

S-a reţinut că unul dintre subiectele de căutare ale inculpatului în mediul online a vizat harta metroului bucureştean, la dosar fiind totodată ataşate înregistrări găsite în calculatorul inculpatului cu o scenă aglomerată dintr-o staţie de metrou, în care este filmată pur şi simplu mulţimea de oameni din respectiva staţie, fără a fi reliefat vreun eveniment special apt a atrage atenţia şi pe care un utilizator normal să fi simţit nevoia să-l imortalizeze şi păstreze în calculator.

Explicaţia inculpatului referitoare la contextul în care a făcut respectiva înregistrare (a se vedea susţinerile din cadrul ultimului cuvânt în faţa instanţei de apel), în sensul că a fost pur şi simplu impresionat de multitudinea de oameni din staţie, nu poate fi acceptată ca una rezonabilă în considerarea tuturor celorlalte elemente evidenţiate în prezenţa expunere, care conduc la concluzia că dorinţele inculpatului "de a deveni kamikaze" şi în legătură cu care a fost avertizat "să nu se păteze cu sânge nevinovat", urmau să se raporteze (pe fondul preocupărilor sale intense de autoradicalizare, aşa cum rezultă din imaginile, filmările şi mesajele descoperite în calculatorul său, dar şi procesele-verbale de interceptare a convorbirilor menţionate anterior), la o activitate pe care intenţiona să o desfăşoare într-o staţie de metrou aglomerată, activitate în care putea să-şi pună în practică informaţiile tehnice acumulate din revistele pe care le urmărea în mod frecvent, între care (...) şi (...).

S-a reţinut că nu este de neglijat nici faptul că, după cum rezultă din materialul probator administrat, la finalul anului 2017, cu ocazia unui drum spre Palestina, inculpatul a fost oprit de autorităţile iordaniene fiind suspectat de activităţi teroriste, iar după anchetarea sa de către serviciile iordaniene şi-a şters toate materialele de pe suporturile informatice şi a încercat să-şi vândă laptopurile pe site-ul ...ro (unul dintre cele două laptop-uri a fost achiziţionat de către un investigator sub acoperire al DIICOT autorizat în prezenţa cauza, fapt ce a permis reconstituirea datelor ce reprezintă probe importante în acuzare), aspect ce vine să întărească concluzia că inculpatul era perfect conştient de activitatea ilicită pe care o desfăşura sau intenţiona să o desfăşoare şi a încercat să-şi ascundă urmele.

Nu în ultimul rând s-a reţinut şi împrejurarea că, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul şi-a manifestat disponibilitatea de a încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei, acord care nu s-a concretizat întrucât condiţiile inculpatului - de a se propune o pedeapsă cu suspendarea executării şi obligarea să la tratament medical - nu au fost acceptate de procuror.

Faţă de elementele expuse anterior şi în raport de situaţia de fapt reţinută, conform probatoriilor administrate în cauză în cursul urmăririi penale sial cercetării judecătoreşti în prima instanţă, Curtea de apel a constatat că, în drept, activitatea inculpatului A. constând în aceea că, începând cu luna ianuarie 2014 şi până la data de 29.03.2018, a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste (...)/Statul Islamic (decapitări individuale şi/sau colective, execuţii de persoane, mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste, mesaje de propagandă a (...)/Statul Islamic), cu intenţia de a le face cunoscute şi a elogia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 - privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Totodată, fapta inculpatului constând în aceea că, în aceeaşi perioadă, a participat la activităţile de auto-instruire şi pregătire desfăşurate on-line de organizaţia teroristă (...)/Statul Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însuşire de către individ a cunoştinţelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare şi funcţionare, efectele şi măsurile de siguranţă necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării şi utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii şi dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniţii, etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de participare la instruire sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, în scopul comiterii unii act de terorism, prevăzuta de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, Curtea de apel a avut în vedere, conform prevederilor art. 74 C. pen., gravitatea deosebit de ridicată a infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea inculpatului, evaluate în raport cu împrejurările şi modul concret de comitere a acestora, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori care s-ar fi putut produce, motivul săvârşirii faptelor şi scopul urmărit, conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunilor şi atitudinea adoptată de acesta pe parcursul procesului penal.

În acelaşi timp s-au avut în vedere nivelul de educaţie, vârsta inculpatului - 31 de ani, situaţia familială, atitudinea sinceră adoptată în raport de una dintre infracţiunile deduse judecăţii, precum şi împrejurarea că din fişa de cazier judiciar rezultă că se află la primul conflict cu legea penală, elemente în raport de care îl va condamna pe acesta la 3 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 (orientată spre minimul special), şi la 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzuta de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 (mai apropiată de maximul special, având în vedere activitatea intensă de propagandă desfăşurată de inculpat în mediul online, stopată doar prin intervenţia organelor judiciare ca urmare a efectuării percheziţiei domiciliare).

S-a reţinut că nu este oportună reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare şi nici alegerea unui cuantum al pedepselor mai apropiat de limita minimă prevăzută de normele de incriminare, pentru argumente similare cu cele care vor fi prezentate ulterior la examinarea modalităţii de executare a pedepsei rezultante.

Pe lângă fiecare pedeapsă principală aplicată inculpatului a interzis acestuia, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j C. pen., de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie (pe lângă fiecare pedeapsă principală), exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României.

Constatând că infracţiunile deduse judecaţii au fost comise în concurs real, în baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care a adăugat sporul obligatoriu de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 8 luni, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 3 ani şi 8 luni închisoare.

Legat de modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate, Curtea de apel a constatat că scopul preventiv-educativ al sancţiunii penale nu poate fi realizat prin suspendare sub supraveghere conform art. 91 şi urm. C. pen., impunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa în regim de detenţie (cu observaţia că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de alin. (1) lit. a) pentru a se recurge la această formă de individualizare).

Curtea de apel a reţinut astfel că ambele fapte au fost săvârşite de inculpat în contextul în care acesta a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamică, ajungând adept convins al ideologiei radical-islamiste şi susţinător al cauzei jihadiste promovată de gruparea teroristă (...)/Statul Islamic, aspect de natură să imprime o periculozitate sporită acţiunilor sale cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză, acesta suferă de tulburare mixtă de personalitate cu decompensări psihotice în antecedente, în urma examenului psihologic ce i-a fost efectuat în luna mai a anului 2018 stabilindu-se ca eficienţa intelectuală a inculpatului se situează la nivelul inteligenţei medii inferioare, prezintă forma etica slabă, conflicte afective vechi sau recente, instabilitate psihică, conturare tendinţe obsesive, frica simplă faţă de unele elemente sau situaţii, proiecţie frânoasă prin mecanisme obsesionale. În plus, la momentul evaluării stării sale psihice de către medicii specialişti a acuzat halucinaţii auditive, declarând:

"Aud o voce de bărbat care îmi comentează acţiunile încă din anul 2016, dar m-am obişnuit cu ea şi încerc să o ignor".

S-a reţinut că nu este de ignorat nici împrejurarea că faptele inculpatului s-au întins pe o perioadă îndelungată de timp, de aproape 3 ani şi 6 luni, iar în raport de elementele anterior prezentate dar şi gravitatea specifică a actelor de terorism care afectează securitatea naţională, acestea fiind săvârşite premeditat şi vizând factori umani sau materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora, producând stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite, fiind astfel necesar a se acţiona pentru înlăturarea ameninţărilor generate de astfel de situaţii, în vederea stopării unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită (a se vedea în acest sens şi dorinţa inculpatului "de a deveni kamikaze", pe fondul preocupărilor sale intense de autoradicalizare şi ura manifestată faţă de cei de altă confesiune), Curtea de apel a reţinut că singura modalitate de a se asigura reeducarea inculpatului şi de a se realiza celelalte funcţii ale pedepsei este că aceasta să fie executată în regim de detenţie.

Împotriva hotărârii instanţei de fond, inculpatul a declarat apel.

Examinând motivul de apel invocat de apelantul inculpat A., prin care solicită achitarea să, întrucât fapta nu există, instanţa de control judiciar constată că acesta nu este întemeiat, pentru următoarele motive:

În contextul concret al cauzei rezultă că prima instanţă a făcut un examen amplu asupra infracţiunii reţinută în sarcina inculpatului, în raport cu împrejurările faptice, evidenţiind modalitatea concretă de executare, în baza mijloacelor de probă administrate în cursul procesului penal, pe care le-a valorificat coroborat şi care s-a concluzionat prin stabilirea activităţii infracţionale, în raport cu infracţiunea pretins a fi comisă, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul.

Analizând actele şi probele dosarului, Înalta Curte reţine că soluţia primei instanţe este temeinică şi legală, fiind pronunţată urmare efectuării unei activităţi complete de probaţiune, în condiţiile specifice fazei de judecată, cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, aceasta reprezentând unicul rezultat impus de probele obţinute şi administrate legal, interpretate şi apreciate corect şi care conferă certitudinea aflării adevărului privitor la toate aspectele obiectului probaţiunii.

Prioritar analizei căii de atac pe fondul acesteia, Înalta Curte reţine că, inculpatul a fost condamnat de prima instanţă pentru două infracţiuni incriminate de Legea nr. 535/2004, iar în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e), prin Legea nr. 58/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, a fost abrogată lit. e). În condiţiile în care această faptă se regăseşte în noua reglementare, fiind circumscrisă dispoziţiilor art. 33 alin. (1) lit. c) din noua lege, Înalta Curte reţine că nu se impune schimbarea încadrării juridice, având în vedere că inculpatul a săvârşit fapta sub imperiul legii vechi, iar noua lege nu este mai favorabilă, întrucât prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare, respectiv de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, faţă de legea anterioară (închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi).

Înalta Curte constată că inculpatul critică sentinţa primei instanţe doar sub aspectul greşitei sale condamnări pentru infracţiunea prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, iar nu şi cu privire la cea de a doua infracţiune, pe care a recunoscut-o. Sub acest ultim aspect, se reţine că la termenul de judecată din data de 30.10.2018, inculpatul a recunoscut în totalitate infracţiunea prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, poziţie procesuală pe care a menţinut-o pe tot parcursul cercetării judecătoreşti în prima instanţă, dar şi în faza de apel.

Analizând apelul exercitat în acest cadru procesual, Înalta Curte constată că, din probele administrate în cauză, rezultă în mod cert că fapta inculpatului există şi a fost săvârşită de acesta cu vinovăţie, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Potrivit art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004, constituie, de asemenea, infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi, participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism.

În cauză, din ansamblul probator a rezultat că a existat o acţiune de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism, în sensul modalităţii normative prevăzute de textul art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004, materializată prin acţiunile inculpatului de instruire şi pregătire în acest domeniu.

Pentru existenţa infracţiunii sub aspectul laturii subiective, este necesar să se facă dovadă că actele de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, au fost desfăşurate de inculpat în scopul comiterii unui act de terorism.

Verificând actele şi probele dosarului cu privire la infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, instanţa de control judiciar constată că prima instanţă a reţinut o situaţie de fapt corectă, bazată pe materialul probator administrat şi just apreciat, care a confirmat întrunirea conţinutului juridic şi constitutiv al infracţiunii.

În sarcina inculpatului s-a reţinut comiterea infracţiunii, prin aceea că începând cu luna ianuarie 2014 şi până la data de 29.03.2018 a participat la activităţile de auto-instruire şi pregătire desfăşurate on-line de organizaţia teroristă (...)/Statul Islamic pe site-uri de profil ce cuprind atât elemente ale procesului de însuşire de către individ a cunoştinţelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare şi funcţionare, efectele şi măsurile de siguranţă necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării şi utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii şi dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniţii, etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil.

Existenţa faptei, în modalitatea reţinută de prima instanţă rezultă din coroborarea probelor strânse în cursul urmăririi penale, cu materialul probator administrat de prima instanţă, care au confirmat faptul că inculpatul a săvârşit în mod nemijlocit elementul material al faptei prevăzută de art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, prin faptul că din toate acţiunile sale a rezultat că finalitatea acestora era de a comite un act de terorism.

Pentru a reţine vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii, prima instanţă a avut în vedere, atât înscrisurile traduse în cursul urmăririi penale, dar şi la instanţa de fond, relevante cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii, care se coroborează cu declaraţiile inculpatului date în faţa primei instanţe, precum şi cu convorbirile telefonice şi mijloacele de probă rezultate din datele informatice.

Astfel, a rezultat că inculpatul a descărcat online mai multe articole publicate de Statul Islamic, care conţineau indicaţii explicite referitoare la procurarea de arme şi confecţionarea de dispozitive explozive, la "reţeta" fabricării lor, într-o modalitate care să poată fi înţeleasa cu uşurinţă chiar şi de o persoană lipsită de orice cunoştinţe în domeniu.

În acest sens, relevante sub aspectul conţinutului, sunt cele despre confecţionarea:

- unei "bombe cu cuie (nail bomb)", unde se arata amănunţit cum poate fi fabricat acest dispozitiv şi cum poate fi folosit pentru a face cât mai multe victime:

"A făcut o bombă din cuie (un borcan cu un capac ce avea un orificiu mic în partea superioară), a introdus un fir în acesta - adică o bandă din cauciuc, fir care ieşea puţin din orificiul borcanului şi pe care urma să îl aprindă cu o flacără; firul era lipit cu nişte baterii cu litiu lipite una de alta, care erau înconjurate de mult praf de capete de beţe de chibrit (răzuit), iar acest praf era amestecat cu zahăr (= o flacără foarte fierbinte care topeşte bateriile). El a adăugat şi alte ingrediente inflamabile (adică produse ce conţin alcool), vată, hârtie, praf de artificii, lemn, metal subţire, orice care putea emana multă căldură pentru a topi bateriile şi elibera gazul din ele ca un fum. Gazele eliberate urmau să se afle într-un borcan închis, iar când gazele îşi măreau volumul, ele puneau multă presiune în borcan, făcându-l să explodeze. Sticla borcanului şi cuiele din interior urmau să sară în toate direcţiile şi să-i rănească pe cei din apropiere. De aceea sunt atât de periculoase şi de aceea el intenţiona să-i dea foc în apropierea unei moschei şi să fugă".

- dispozitivului denumit "cuptorul cu microunde", folosit la un atac din Boston comis de fraţii G. Se arăta astfel ca "rucsacul" (dispozitivul exploziv), conţinea:

"1. Un cuptor cu microunde mic (portabil), 2 - airbag-uri de autovehicul (ce conţineau azida de sodiu) sau recipiente de spray cu aerosol (propan) puse în cuptor, 3 - cuie (pietre ascuţite)/bile metalice (şrapnel) puse în cuptor, şi 4 - un temporizator". În continuare se arată în detaliu cum se activează şi cum funcţionează un astfel de dispozitiv, în sensul că, după pornirea temporizatorului de către cel care îl utilizează, cuptorul cu microunde se încălzeşte, iar odată cu el şi airbag-urile sau recipientele cu aerosol, acestea explodând din cauza intensităţii căldurii şi presiunii, forţând uşa cuptorului să se deschidă cu putere, iar "muniţia" (cuiele/pietrele ascuţite etc.) ies cu putere din acesta în direcţia ţintei.

În acelaşi articol se arăta că în mod similar au procedat "la începuturi" şi membri Al-Qaeda, care însă foloseau autovehicule. Practic, se arată în detaliu modalitatea de fabricare a unui alt dispozitiv distructiv ce pare a fi însă de o amploare mai mare, după cum urmează: se închiriază un autovehicul, după care se cumpără mai multe canistre cu gaz (pe post de combustibil), un mic cuptor cu microunde cu folie/hârtie de aluminiu înăuntru (care, când este încălzită, produce o scânteie/aprindere), cuie/pietre ascuţite/bile metalice (= şrapnel) şi temporizator. Ca metoda de utilizare, se precizează următoarele:

"ei (membri AQ - s.n.) începeau să elibereze gazul din canistra (şi fugeau repede departe), asigurându-se, înainte, că gazul nu ieşea din maşină, închizând geamurile/uşile maşinii în totalitate. Ei voiau ca gazul eliberat să se acumuleze şi să rămână în maşină. După câteva ore de eliberare de gaz în autovehicul, întreaga maşină era umplută cu gaz. Ei puseseră de asemenea temporizatorul în dispozitivul de aprindere a ţigării din autoturism, pentru ca acesta să pornească cuptorul în câteva ore. Temporizatorul pornea cuptorul cu microunde (a cărui uşă era lăsată deschisă în mod intenţionat), după intervalul de ore setat. Imediat ce pornea, cronometrul pornea cuptorul. Folia de aluminiu se încălzea şi producea o flacără - gazul eliberat şi care acum umplea întregul autovehicul lua foc şi arunca totul în aer (gazul din aer, canistrele de gaz, chiar şi recipientele cu aerosol, air-bagurile şi combustibilul sau alcoolul). Tot şrapnelul era împins cu viteză din maşină şi rănea pe oricine se afla în apropierea acesteia. Acest lucru mergea bine, dacă timpul exploziei fusese setat să se suprapună pe momentul când persoana ţintă trecea pe lângă autovehicul".

În cuprinsul revistelor descărcate de inculpat ((...), cetăţenii asupriţi se îndreaptă spre insurgenţă - pag. 66 - 67), se explică şi modalitatea de fabricare a "cocktailurilor Molotov", apreciată de autorii articolului ca fiind una foarte simplă, după cum urmează:

"Pur şi simplu: 1 - o sticlă, 2 - umplută trei sferturi cu motorină/benzină (sau orice este inflamabil), 3 - adăugaţi o lingură de zahăr (pentru a deveni cleios pentru a nu se vărsa benzina când este aruncată sticla), 4 - o bucată răsucită de cârpă uleioasă pusă în sticlă un capăt să iasă afară, 5 - un fitil care se aprinde în capătul ce iese din sticlă. În momentul în care aterizează pe ceva/cineva se sparge, motorina lipicioasă adera pe obiectul ţintă (napalm), iar flacăra se aprinde cauzând arsuri grave. Aceste fitiluri sunt puternice având în vedere că flacăra nu se stinge imediat chiar şi când sunt aruncate".

Înalta Curte reţine că toate aceste activităţi de informare detaliată cu privire la diverse dispozitive cu potenţial ridicat de pericol, trebuie privite şi în contextul în care, începând cu luna ianuarie 2014 şi până la data de 29.03.2018 (momentul efectuării percheziţiei domiciliare), inculpatul A., de religie musulmană prin naştere, a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderarea la ideologia radical-islamistă şi la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă (...)/Statul Islamic (îndoctrinare şi auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care, în aceeaşi perioadă, a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor reţele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activităţi/acţiuni armate/violente şi de propagandă ale grupării teroriste (...)/Statul Islamic (decapitări individuale şi/sau colective; execuţii de persoane; mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste; mesaje de propagandă a (...)/Statul Islamic), cu intenţia de a le face cunoscute şi a elogia.

Toate postările inculpatului au fost în mare parte însoţite cu mesaje de sprijin sau care încearcă să sublinieze efecte benefice ale ocupării de teritoriu de către (...) ori proslăvesc victoriile şi atrocităţile săvârşite de militanţii islamişti şi de furie împotriva occidentului, şi în acelaşi timp promovează clar mesaje apte a inocula în mentalul publicului ideea de justeţe a unor astfel de acţiuni criminale.

A reieşit că inculpatul, în cadrul procesului de autoradicalizare, studia fervent revistele jihadiste care conţineau elemente din care putea învăţa tehnici teroriste, pregătirea fiind realizată în vederea comiterii unui act de terorism, aspect ce rezultă din contextul mai larg al preocupărilor inculpatului de proslăvire a acţiunilor (...) şi ură faţă de "necredincioşi" (kuffar).

Edificator în acest cadru este comportamentul inculpatului, care se regăseşte în profilul atentatorului singuratic realizat de specialiştii antiterorişti pe baza analizei indicatorilor comportamentali ai persoanelor implicate în anii 2016 - 2017 în atentatele teroriste de inspiraţie (...) . Astfel, în tipologia teroristului singuratic existent în bazele S.R.I. şi fundamentată pe profilurile psihologice a celor ce au săvârşit atentate jihadiste se regăsesc următoarele trăsături/caracteristici: schimbarea comportamentală a atentatorilor a fost influenţată atât de materialele propagandistice difuzate în mediul on line, cât şi de elemente psihoemoţionale; trecerea la plan acţional s-a desfăşurat în ritm alert, fără indicaţia prealabilă care să ducă la predictibilitatea acţiunii; majoritatea atacatorilor au recurs la platformele de socializare.

În acest sens, prezintă relevanţă faptul că inculpatul este suferind de probleme psihice (conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit la urmărirea penală), în cursul judecăţii dispunându-se faţă de acesta luarea măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii, iar, din declaraţiile martorei H. date la urmărirea penală a rezultat că inculpatul devine sensibil când este vorba despre probleme legate de religie, arătând că acesta a avut conflicte în mediul online cu unii colegi de la locul de muncă, întrucât ar fi postat mesaje pe C. antimusulmane.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de conţinutul convorbirilor telefonice interceptate. Astfel, în data de 17.11.2017, inculpatul a sunat-o pe concubina sa, martora H., iar din momentul în care a apelat-o pe martoră şi până ca aceasta să răspundă la telefon, a continuat o discuţie cu un coleg de muncă ce se afla lângă el (declaraţia de la urmărirea penală), afirmând:

"Nu crezi că eu (...) (neinteligibil) (...) pot să fac Kamikaze şi tăcem cu toţii (...) (neinteligibil) (...)" .

Deşi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi învestit cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, inculpatul a precizat că nu îşi aminteşte această discuţie, ulterior, în faţa primei instanţe, a recunoscut respectiva afirmaţie, justificând că a fost pe fondul supărării pe un coleg de serviciu care îl reclamase conducerii, se constată că această apărare şi conduită procesuală oscilantă a inculpatului confirmă elementele rezultate din probele menţionate anterior.

Totodată, instanţa are în vedere şi conversaţia privată pe C. din data de 08.12.2017, dintre inculpat şi utilizatorul I., căruia i se adresa cu apelativul "unchiule", din care rezultă că acesta din urmă era îngrijorat faţă de radicalizarea inculpatului şi planurile sale, exprimându-şi temerea că inculpatul se va păta de sânge nevinovat şi atrăgându-i atenţia că interpretările pe care le dă religiei islamice ar putea fi eronate şi este în pericol să piardă "şi această viaţă, precum şi pe următoarea", precum şi că cei care luptă pentru (...) "îşi legitimează acţiunile prin sharia pentru a lupta, se bazează pe hadith-uri veridice şi numeroase fatwa ale celor mai mari teologi islamici din trecut şi prezent" şi poate vor fi iertaţi de Allah.

În replică, inculpatul i-a răspuns că nu există versete care să permită fraternizarea cu necredincioşii şi că de fapt cad în păcat cei care acuză (...) (Statul Islamic) de infidelitate şi au alianţe cu societatea internaţională, situaţie în care interlocutorul încearcă să-i explice inculpatului că problema este mai complexă şi îi recomanda să citească mai mult din doctrina islamistă.

S-a mai reţinut că unul dintre subiectele de căutare ale inculpatului în mediul online a vizat harta metroului bucureştean, la dosar fiind totodată ataşate înregistrări găsite în calculatorul inculpatului cu o scenă aglomerată dintr-o staţie de metrou.

Apărarea inculpatului, în sensul că a fost impresionat de multitudinea de oameni, deşi poate fi credibilă, nu poate fi acceptată de instanţă, în contextul actelor sale anterioare, concretizate în preocuparea constantă şi în demersurile efectuate pentru a cunoaşte cât mai detaliat aspecte ce ţin de mijloacele distructive, periculoase, dispozitivele explozive de orice fel.

Este de remarcat şi faptul că, la finalul anului 2017, cu ocazia unui drum spre Palestina, inculpatul a fost oprit de autorităţile iordaniene fiind suspectat de activităţi teroriste, iar după anchetarea sa de către serviciile iordaniene şi-a şters toate materialele de pe suporturile informatice şi a încercat să-şi vândă laptopurile pe site-ul ...ro (unul dintre cele două laptop-uri a fost achiziţionat de către un investigator sub acoperire al D.I.I.C.O.T. autorizat în cauză, fapt ce a permis reconstituirea datelor ce reprezintă probe importante în acuzare), aspect ce vine să întărească concluzia că inculpatul era perfect conştient de activitatea ilicită pe care o desfăşura sau intenţiona să o desfăşoare şi a încercat să-şi ascundă urmele.

Drept urmare, săvârşirea actelor de participare şi pregătire în scopul comiterii unor acte de terorism rezultă din însăşi conduita inculpatului, concretizată în multiplele acţiuni de pregătire pentru un eventual act de terorism, acestea realizând conţinutul juridic şi constitutiv al infracţiunii reţinute în sarcina să.

Sub acest aspect, critica apărării, în sensul că nu rezultă fără putinţă de tăgadă fapta pentru care a fost condamnat inculpatul, întrucât nu există decât o înregistrare video de câteva secunde la metrou într-o zi aglomerată şi că harta metroului este publică, aflându-se în fiecare staţie, precum şi faptul că nu s-a putut dovedi că inculpatul, după citirea acelor articole avea materiale pregătite pentru arme nu este întemeiată.

Fapta reţinută în sarcina inculpatului şi incriminată prin dispoziţiile art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, nu presupune confecţionarea efectivă a unor arme sau date despre existenţa unui atac iminent, ci o acţiune de instruire şi pregătire într-un astfel de scop, care este confirmată de materialul probator aflat la dosar. De altfel, gravitatea deosebită a acestui gen de fapte a determinat legiuitorul să pedepsească şi tentativă la aceste infracţiuni, conform art. 371 din ambele forme ale legii privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Pentru considerentele expuse, instanţa va respinge ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 79/F din 29 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Se va deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii, a arestării preventive şi a internării medicale de la data de 29 martie 2018 la zi.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în sumă de 868 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 79/F din 29 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii, a arestării preventive şi a internării medicale de la data de 29 martie 2018 la zi.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în sumă de 868 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2019.

Procesat de GGC - NN