Typicality of online self-instruction in explosives as criminal participation in terrorist training under Anti-Terrorism Law

Infracţiuni prevăzute în Legea nr. 535/2004. Art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004. Tipicitate

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Infracţiuni prevăzute în Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului

Indice alfabetic: Drept penal

- infracţiuni prevăzute în Legea nr. 535/2004

Legea nr. 535/2004, art. 33 alin. (1) lit. c)

Acţiunile de autoinstruire realizate prin însuşirea instrucțiunilor on-line ale unei organizaţii teroriste cu privire la fabricarea şi folosirea dispozitivelor explozive şi a armelor, în scopul comiterii unui act de terorism, întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute în vechile dispoziţii ale art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi, după intrarea în vigoare a Legii nr. 58/2019, ale infracţiunii prevăzute în dispoziţiile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 307/A din 10 octombrie 2019

Prin sentința nr. 79/F din 29 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, în baza art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de promovare a unui mesaj prin propagandă.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deține, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deține, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României.

În baza art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deține, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a deține, purta şi folosi orice categorie de arme şi de a părăsi teritoriul României.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, respectiv 8 luni, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., pe o perioadă de 3 ani şi a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), h) şi j) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În raport cu situaţia de fapt reţinută, conform probatoriilor administrate în cauză în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti în primă instanţă, curtea de apel a constatat că, în drept, activitatea inculpatului A. constând în aceea că, începând cu luna ianuarie 2014 și până la data de 29 martie 2018, a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, de opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activități/acțiuni armate/violente și de propagandă ale grupării teroriste Daesh/Statul Islamic (decapitări individuale și/sau colective, execuții de persoane, mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste, mesaje de propagandă ale Daesh/Statul Islamic), cu intenția de a le face cunoscute și a elogia, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de promovare a unui mesaj prin propagandă prevăzută în art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Totodată, fapta inculpatului constând în aceea că, în aceeași perioadă, a participat la activitățile de autoinstruire și pregătire desfășurate on-line de organizația teroristă Daesh/Statul Islamic pe site-uri de profil ce cuprind elemente ale procesului de însușire de către individ a cunoștințelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare și funcționare, efectele și măsurile de siguranță necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării și utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii și dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniții etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, în scopul comiterii unui act de terorism, prevăzută în art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Împotriva hotărârii instanţei de fond, inculpatul a declarat apel.

Examinând motivul de apel invocat de apelantul inculpat A., prin care solicită achitarea sa, întrucât fapta nu există, instanța de control judiciar constată că acesta nu este întemeiat, în principal, pentru următoarele motive:

Analizând actele și probele dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reține că soluţia primei instanțe este temeinică şi legală, fiind pronunțată urmare a efectuării unei activităţi complete de probaţiune, în condiţiile specifice fazei de judecată, cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, aceasta reprezentând unicul rezultat impus de probele obţinute şi administrate legal, interpretate şi apreciate corect şi care conferă certitudinea aflării adevărului privitor la toate aspectele obiectului probaţiunii.

Prioritar analizei căii de atac pe fondul acesteia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reține că inculpatul a fost condamnat de prima instanță pentru două infracțiuni prevăzute în Legea nr. 535/2004, iar în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută în art. 33 alin. (2) lit. e), prin Legea nr. 58/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, a fost abrogată lit. e). În condiţiile în care această faptă se regăseşte în noua reglementare, fiind circumscrisă dispoziţiilor art. 33 alin. (1) lit. c) din noua lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reține că nu se impune schimbarea încadrării juridice, având în vedere că inculpatul a săvârșit fapta sub imperiul legii vechi, iar noua lege nu este mai favorabilă, întrucât prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare, respectiv de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, față de legea anterioară (închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi).

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că inculpatul critică sentința primei instanțe doar sub aspectul greșitei sale condamnări pentru infracțiunea prevăzută în art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, iar nu și cu privire la cea de a doua infracțiune, pe care a recunoscut-o. Sub acest ultim aspect, se reține că la termenul de judecată din data de 30 octombrie 2018, inculpatul a recunoscut în totalitate infracțiunea prevăzută în art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004, poziție procesuală pe care a menținut-o pe tot parcursul cercetării judecătorești în primă instanță, dar și în faza de apel.

Analizând apelul exercitat în acest cadru procesual, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, din probele administrate în cauză, rezultă în mod cert că fapta inculpatului există și a fost săvârșită de acesta cu vinovăție, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism, prevăzută în art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

În cauză, din ansamblul probator a rezultat că a existat o acţiune de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism, în sensul modalității normative prevăzute în textul art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004, materializată prin acțiunile inculpatului de instruire și pregătire în acest domeniu.

Pentru existența infracțiunii sub aspectul laturii subiective, este necesar să se facă dovada că actele de participare la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, au fost desfășurate de inculpat în scopul comiterii unui act de terorism.

Verificând actele și probele dosarului cu privire la infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, instanța de control judiciar constată că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă, bazată pe materialul probator administrat și just apreciat, care a confirmat întrunirea conținutului juridic şi constitutiv al infracțiunii.

În sarcina inculpatului s-a reținut comiterea infracţiunii, prin aceea că începând cu luna ianuarie 2014 și până la data de 29 martie 2018 a participat la activitățile de autoinstruire și pregătire desfășurate on-line de organizația teroristă Daesh/Statul Islamic pe site-uri de profil ce cuprind elemente ale procesului de însușire de către individ a cunoștințelor privitoare la materialele necesare, modul de asamblare și funcționare, efectele și măsurile de siguranță necesare a fi avute în vedere cu ocazia manipulării și utilizării diferitelor categorii de mijloace distructive, arme de foc, materii și dispozitive explozive standardizate sau improvizate, muniții etc., materiale de pregătire pe care le-a descărcat de pe site-uri de profil.

Existența faptei, în modalitatea reținută de prima instanță, rezultă din coroborarea probelor strânse în cursul urmăririi penale, cu materialul probator administrat de prima instanță, care au confirmat faptul că inculpatul a săvârșit în mod nemijlocit elementul material al faptei prevăzute în art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului şi faptul că din toate acțiunile sale a rezultat că finalitatea acestora era de a comite un act de terorism.

Pentru a reține vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii, prima instanță a avut în vedere înscrisurile traduse în cursul urmăririi penale, dar și la instanța de fond, relevante cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii, care se coroborează cu declarațiile inculpatului date în fața primei instanțe, precum și cu convorbirile telefonice și mijloacele de probă rezultate din datele informatice.

Astfel, a rezultat că inculpatul a descărcat on-line mai multe articole publicate de Statul Islamic, care conțineau indicații explicite referitoare la procurarea de arme şi confecţionarea de dispozitive explozive, la „rețeta” fabricării lor, într-o modalitate care să poată fi înțeleasă cu uşurință chiar și de o persoană lipsită de orice cunoștinţe în domeniu.

În acest sens, relevante sub aspectul conținutului, sunt cele despre confecţionarea: unei „bombe cu cuie (nail bomb)” şi a dispozitivului denumit „cuptorul cu microunde”, folosit la un atac din Boston.

În cuprinsul revistelor descărcate de inculpat, se explică şi modalitatea de fabricare a „cocktailurilor Molotov.”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reține că toate aceste activități de informare detaliată, cu privire la diverse dispozitive cu potențial ridicat de pericol, trebuie privite și în contextul în care, începând cu luna ianuarie 2014 și până la data de 29 martie 2018 (momentul efectuării percheziţiei domiciliare), inculpatul A. a parcurs în mod accelerat etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderare la ideologia radical-islamistă și la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă Daesh/Statul Islamic (îndoctrinare și auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care, în aceeași perioadă, a promovat în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, de opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activități/acțiuni armate/violente și de propagandă ale grupării teroriste Daesh/Statul Islamic (decapitări individuale și/sau colective; execuții de persoane; mesaje radical-jihadiste ale liderilor unor grupări teroriste; mesaje de propagandă ale Daesh/Statul Islamic), cu intenția de a le face cunoscute și a elogia.

Postările inculpatului au fost în mare parte însoţite de mesaje de sprijin sau care încearcă să sublinieze efectele benefice ale ocupării de teritoriu de către Daesh ori proslăvesc victoriile şi atrocitățile săvârşite de militanţii islamişti şi de furie împotriva occidentului şi, în acelaşi timp, promovează clar mesaje apte a inocula în mentalul publicului ideea de justeţe a unor astfel de acţiuni criminale.

A reieșit că inculpatul, în cadrul procesului de autoradicalizare, studia fervent revistele jihadiste care conţineau elemente din care putea învăţa tehnici teroriste, pregătirea fiind realizată în vederea comiterii unui act de terorism, aspect ce rezultă din contextul mai larg al preocupărilor inculpatului de proslăvire a acţiunilor Daesh și ură faţă de „necredincioşi.”

Edificator în acest cadru este comportamentul inculpatului, care se regăseşte în profilul atentatorului singuratic realizat de specialiştii antiterorişti pe baza analizei indicatorilor comportamentali ai persoanelor implicate în anii 2016 - 2017 în atentatele teroriste de inspiraţie Daesh.

În acest sens, prezintă relevanță faptul că inculpatul este suferind de probleme psihice (conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit la urmărirea penală), în cursul judecății dispunându-se față de acesta luarea măsurii de siguranță a internării medicale provizorii, iar, din declaraţiile martorei C. date la urmărirea penală, a rezultat că inculpatul devine sensibil când este vorba despre probleme legate de religie, arătând că acesta a avut conflicte în mediul on-line cu unii colegi de la locul de muncă, întrucât ar fi postat mesaje pe facebook antimusulmane.

Aceste aspecte sunt confirmate și de conținutul convorbirilor telefonice interceptate. Astfel, în data de 17 noiembrie 2017, inculpatul a sunat-o pe martora C., iar din momentul în care a apelat-o pe martoră şi până ca aceasta să răspundă la telefon, a continuat o discuţie cu un coleg de muncă ce se afla lângă el, afirmând: „Nu crezi că eu (...) pot să fac Kamikaze şi tăcem cu toţii (...).”

Totodată, instanța are în vedere și conversația privată pe facebook din data de 8 decembrie 2017, dintre inculpat și utilizatorul B., din care rezultă că acesta din urmă era îngrijorat faţă de radicalizarea inculpatului şi planurile sale, exprimându-şi temerea că inculpatul se va păta de sânge nevinovat și atrăgându-i atenţia că interpretările pe care le dă religiei islamice ar putea fi eronate.

În replică, inculpatul i-a răspuns că nu există versete care să permită fraternizarea cu necredincioşii şi că de fapt cad în păcat cei care acuză Daesh (Statul Islamic) de infidelitate şi au alianţe cu societatea internaţională, situaţie în care interlocutorul încearcă să-i explice inculpatului că problema este mai complexă şi îi recomandă să citească mai mult din doctrina islamistă.

S-a mai reținut că unul dintre subiectele de căutare ale inculpatului în mediul on-line a vizat harta metroului bucureștean, la dosar fiind totodată ataşate înregistrări găsite în calculatorul inculpatului cu o scenă aglomerată dintr-o staţie de metrou.

Apărarea inculpatului, în sensul că a fost impresionat de multitudinea de oameni, deși poate fi credibilă, nu poate fi acceptată de instanță, în contextul actelor sale anterioare, concretizate în preocuparea constantă și în demersurile efectuate pentru a cunoaște cât mai detaliat aspecte ce țin de mijloacele distructive, periculoase, dispozitivele explozive de orice fel.

Este de remarcat și faptul că, la finalul anului 2017, cu ocazia unui drum spre Palestina, inculpatul a fost oprit de autorităţile iordaniene fiind suspectat de activităţi teroriste, iar după anchetarea sa de către serviciile iordaniene şi-a şters toate materialele de pe suporturile informatice şi a încercat să-şi vândă laptopurile (unul dintre cele două laptopuri a fost achiziţionat de către un investigator sub acoperire al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism autorizat în cauză, fapt ce a permis reconstituirea datelor ce reprezintă probe importante în acuzare), aspect ce vine să întărească concluzia că inculpatul era perfect conştient de activitatea ilicită pe care o desfăşura sau intenţiona să o desfăşoare şi a încercat să-şi ascundă urmele.

Drept urmare, săvârșirea actelor de participare și pregătire în scopul comiterii unor acte de terorism rezultă din însăși conduita inculpatului, concretizată în multiplele acțiuni de pregătire pentru un eventual act de terorism, acestea realizând conținutul juridic și constitutiv al infracțiunii reținute în sarcina sa.

Fapta reţinută în sarcina inculpatului şi incriminată prin dispoziţiile art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului nu presupune confecţionarea efectivă a unor arme sau date despre existenţa unui atac iminent, ci o acţiune de instruire şi pregătire într-un astfel de scop, care este confirmată de materialul probator aflat la dosar. De altfel, gravitatea deosebită a acestui gen de fapte a determinat legiuitorul să pedepsească şi tentativa la aceste infracţiuni, conform art. 371 din ambele forme ale legii privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei nr. 79/F din 29 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală.