Territorial jurisdiction for annulment of local Bar Council resolutions: exclusive competence at the seat of the challenged authority
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Buzau Court of Appeal, which will hear the administrative appeal challenging decisions issued by the local Bar Council. The dispute involved a plaintiff seeking the annulment of two Bar Council resolutions—one imposing stricter prohibitions than statutory limits and the other modifying election regulations—against the National Union of Bar Associations and the local Bar Council, which had led to conflicting claims of territorial incompetence between the Bucharest and Buzau courts. Relying on Article 10(3) of Law No. 554/2004 and Articles 107 and 111 of the Code of Civil Procedure, the Court determined that because the plaintiff did not contest any acts of the National Union and had previously been found to lack passive procedural capacity regarding that entity, the exclusive territorial competence lay with the court at the domicile of the plaintiff or the seat of the defendant whose acts were actually challenged, both located in Buzau.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 111 C. proc. civ, art. 129 C. proc. civ, art. 112 C. proc. civ; Territorial jurisdiction for annulment of local Bar Council resolutions: exclusive competence at the seat of the challenged authority: A apreciat instanţa că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului şi că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin cererea înregistrată, iniţial, la data de 07.10.2016, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Buzău, anularea Hotărârilor Consiliului Baroului Buzău din data de 01.07.2015, pentru adoptarea unei interdicţii mai aspre decât cea stipulată prin art. 71 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, şi din data de 31.08.2015, care modifică Regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor de conducere ale Baroului Buzău.
Prin sentinţa civilă nr. 1960 din 26 mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 6726 din 9 noiembrie 2017, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău - secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut instanţa că reclamantul solicită anularea unor Hotărâri emise de Consiliul Baroului Buzău, autoritate care îşi are sediul în Buzău, şi că, de asemenea, reclamantul are domiciliul în Buzău.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Tribunalul Buzău, secţia II-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 250 din 15 martie 2018 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din camera de consiliu de la 23 aprilie 2018), a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
A apreciat instanţa că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului şi că, potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul.
Astfel, reclamantul a ales să sesizeze, din punct de vedere teritorial, instanţa de contencios administrativ de la sediul pârâtei Uniunea Naţională a Barourilor din România, a cărei calitate procesuală pasivă nu a fost contestată în cauză.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, instanţa a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte constată că, prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul A. a solicitat anularea Hotărârilor Consiliului Baroului Buzău din data de 01.07.2015, pentru adoptarea unei interdicţii mai aspre decât cea stipulată prin art. 71 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, şi din data de 31.08.2015, care modifică Regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor de conducere ale Baroului Buzău.
Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.
De asemenea, conform art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar, potrivit art. 111 C. proc. civ., cererile îndreptate împotriva autorităţilor locale pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului.
După cum rezultă din petitul acţiunii, reclamantul solicită anularea unor hotărâri emise de Consiliul Baroului Buzău. Nu a contestat vreun act emis de Uniunea Naţională a Barourilor din România şi nu a formulat vreo pretenţie concretă în contradictoriu cu această instituţie.
Potrivit art. 129 C. proc. civ., necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
De asemenea, art. 112 C. proc. civ., dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el, oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
De altfel, în faţa primei instanţe sesizate, Curtea de Apel Bucureşti, prin întâmpinarea formulată de Baroul Buzău, a fost contestată calitatea procesuală pasivă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România, invocându-se excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia, pe motiv că litigiul priveşte numai acte emise de Baroul Buzău.
Astfel, având în vedere obiectul acţiunii, astfel cum a fost formulată de reclamant, şi în raport cu dispoziţiile legale anterior citate, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei de la sediul pârâtului ale cărui acte sunt contestate, Baroul Buzău, sau de la domiciliul reclamantului, tot din Buzău.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Buzău, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Buzău în favoarea Tribunalului Buzău, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2018.