Judicial review limits on CSM exam grade appeals: no authority to reassess substantive question correctness or discretion in handling grading objections

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei şi contestaţia formulată

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.02.2018, contestatorii A., B. şi C., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, au formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 1317 din 19.12.2017 a Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând anularea, în parte, a acestei hotărâri prin care a fost validat examenul pe loc din 26 noiembrie 2017 pentru gradul Parchetul de pe lângă ICCJ, anularea proceselor-verbal ale comisiilor de contestaţii cu privire la subiectele de examen menţionate în contestaţie şi refacerea acestora cu respectarea legii şi regulamentului, cu eliminarea oricărei forme de exces de putere.

Au mai solicitat, în subsidiar, ca instanţa să se pronunţe asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza actului de validare, respectiv procesele-verbale de soluţionare a contestaţiilor, şi să înlăture efectele definitive în raport de vătămarea efectivă produsă reclamanţilor şi să oblige Comisia de organizare a examenului să întocmească clasamentul potrivit baremului iniţial ca operaţiune administrativă necesară pentru a înlătura excesul de putere concretizat în baremul definitiv, cu obligarea subsecventă a Consiliului Naţional al Magistraturii de suplimenta locurile la concurs, sub rezerva finanţării, corespunzător numărului de candidaţi care potrivit baremului iniţial ar fi fost declaraţi admişi.

În motivarea demersului lor procesual contestatorii au învederat următoarele:

Contestatorii au participat la la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, organizat- la data de 26.11.2017, optând pentru promovarea pe loc în vederea obţinerii gradului profesional de corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Se declară, în prealabil, că nu se solicită să se stabilească care ar fi răspunsul corect în grilele de concurs, aspect care depăşeşte atribuţiile instanţei de contencios administrativ, şi se evidenţiază soluţia Consiliului Superior al Magistraturii, care a dispus comisiilor competente din cadrul aparatului său administrativ modificarea Regulamentului adoptat prin Hotărârea nr. 621/21.09.2006, în aşa fel încât dispoziţiile acestei comisii de contestaţii să nu mai aibă efect dirimant şi disuasiv în condiţiile în care se constată încălcări ale Regulamantului de organizare a concursului şi chiar ale legii.

În continuare contestatorii exemplifică măsurile discreţionare ale comisiilor de contestaţii, în parte şi ale comisiilor de elaborare chemate la acord sau la mediere, considerate ca forme ale excesului de putere prin care s-au vătămat drepturile acestora, fiindu-le afectat dreptul la carieră al magistraţilor pe care Consiliul Naţional al Magistraturii are obligaţia legală a-l proteja în mod efectiv şi nu doar formal.

Astfel, la materia Drept penal, grila nr. 1, întrebarea nr. 8 comisia de contestaţii a dispus anularea întrebării menţionate, anihilând punctajul obţinut de către candidaţii care au răspuns conform baremului iniţial, motivând că există o controversă în doctrină între variantele de răspuns A şi C, aspect care le-a profitat şi candidaţilor care au dat răspunsul B.

Regulamentul nu prevede sub nicio formă că în acest caz, de o aşa zisă controversă, se anulează întrebarea, cum de fapt nu prevede în niciun fel de alt caz când se anulează întrebarea ori când se punctează ambele răspunsuri. În aceeaşi ordine de idei, raţiunea reclamă ca o întrebare să fie anulată când niciunul dintre răspunsuri nu este corect, nu când două răspunsuri ar fi corecte.

Se mai menţionează că termenul de controversă este o noţiune vagă şi imprecisă, nedefinită de lege şi nu se poate naşte dintr-o singură lucrare de doctorat a unui magistrat, care a avut o opinie diferită, care nu se poate subsuma noţiunii de doctrină, întrucât o asemena cerinţă ar face orice subiect de examen impredictibil şi supus arbitrariului, în condiţiile în care asemena lucrări, numeroase de altfel, nu au fost menţionate în tematica de examen.

Tot la materia Dreptului penal, la întrebarea nr. 9, grila 1, s-a ajuns la mediere potrivi Regulamentului, contestaţia fiind respinsă cu majoritate.

În aceast privinţă se susţine că nu a fost realizată a reală mediere, cum ar sugera această noţiune, întrucât dacă s-ar fi optat pentru această metodă s-ar fi validat ambele variante de răspuns ca fiind corecte şi care au făcut obiectul divergenţei între membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Acceptarea necesităţii medierii demonstrează că problema este una controversată, însă spre deosebire de soluţia adoptată la prima întrebare, de această dată este păstrată o singură variantă de răspuns, aspect care demonstrează excesul de putere constând în dubla măsură la situaţii identice.

La întrebarea nr. 16, grila 1, comisia de contestaţii a admis contestaţia, punctând deopotrivă şi răspunsul B pe lângă C, menţionând în motivarea aferentă, că "există practică neunitară", fără a fi indicate exemple de hotărâri judecătoreşti în acest sens.

Decizia nr. 554/2016 a Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie în materie penală, care stă la baza răspunsului B, avertizează că nu se aplică măsura cealaltă care a fost ratificată drept răspuns alternativ cu aşa zisa motivare, astfel că varianta decisă suplimentar ca fiind în egală măsură corectă o exclude pe cea iniţială în mod absolut fiind în primul rând un nonsens logic până la a fi unul juridic, deoarece în varianta iniţială de răspuns decizia apărea ca una legală, în timp ce în varianta a doua, alternativă, decizia este enunţată ca fiind nelegală.

În legătură cu această soluţie a Comisiei de contestaţii se mai susţine că motivarea lipseşte cu desăvârşire.

Relativ la întrebarea nr. 11, grila 1, comisia de contestaţii admiţând contestaţia nu a aplicat sancţiunea anulării întrebării sau oferirea unui alt răspuns pentru întrebare, privite ca singurele măsuri care intră în competenţele sale potrivit art. 14 din regulament, ci a adaptat enunţul întrebării cât şi a răspunsurilor, formulând teoretic şi practic un nou enunţ după examen, enunţ care nu s-a aflat în faţa candidaţilor la momentul examinării şi pe care ulterior, tot ca 1-a .soluţionat cu acordarea deopotrivă a variantelor B şi C de răspuns, acest ultim aspect survenind după ce la aceste variante a anulat teza a doua a răspunsurilor în cauză.

Pe lângă faptul că în speţă comisia de contestaţii a încălcat articolul 14 în privinţa competenţelor, s-a şi subrogat în competenţele comisiei de elaborare a subiectelor prevăzute la art. 13 din Regulament modificând discreţionar enunţul întrebării şi răspunsurilor după cum a binevoit.

În acest fel însă, comisia de contestaţii a încălcat şi regulamentul în ceea ce priveşte obligativitatea ca răspunsurile examinate să fie diferite, variantele de răspuns B şi C după ştergerea tezei a doua ajungând să fie identice, iar punctarea acestora deopotrivă golind de conţinut întru totul proba examinată. În aceeaşi ordine de idei, răspunsurile B şi C devenite identice s-au comasat practic într-un singur răspuns, proba de examen ajungând să aibă două variante de răspuns în loc de trei, în speţă varianta A şi variantele B şi C, care au devenit practic unul singur, prin urmare s-au încălcat în mod direct şi dispoziţiile ale art. 13 lit. e).

Sub aspectul temeiniciei demersului comisiei de contestaţii, se susţine că teza principală a întrebării şi a răspunsurilor viza situaţia magistratului care nu este anchetat într-o cauză penală, care însă domiciliază împreună cu o persoană fără calitate specială care este suspect, şi dacă în această situaţie este necesar avizul conform al secţiei din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, aspect evident din enunţul răspunsurilor, nu ridica o problemă de dificultate în contextul examenului, vechimii în profesie a candidaţilor şi a parchetului la care doreau să acceadă.

Se mai arată că, în ipoteza anulării întrebării, deşi două răspunsuri erau corecte, iar unul incorect, în schimb, în cazul acesta, deşi întrebarea cuprindea date care nu ar fi fost în tematică, în speţă Legea nr. 303/2004 care în parte chiar guverna examenul, comisia de contestaţii nu a anulat întrebarea, deşi ar fi fost un atare caz, a păstrat un răspuns, în speţă varianta a, ca fiind greşit, deşi şi acesta cuprindea date ce nu erau în tematică, iar la variantele b şi c, a anulat în parte răspunsurile (deşi potrivit Regulamentului la articolul 14 alin. (2) se poate anula doar întrebarea, nu şi răspunsurile) şi a oferit două variante de răspuns identice ca fiind corecte.

Procedându-se în acest mod, s-a ajuns prin acest examen să se acorde practic până la un punct 1,125 de sutimi din nota finală, existând candidaţi care de la o note cuprinse între 8,025 - 8,30 au acces la acest examen la poziţii de notare în detrimentul contestatorilor şi nu numai, existând candidaţi care au beneficiat de întregul punctaj de 1,125 (prin cumularea anihilării răspunsului corect de la întrebarea anulată cu 0,750 de la celelalte două întrebări) pentru a nu se mai puncta şi aceia care au beneficiat prin manoperele expuse de un punctaj între 0,375 - 0,750 sutimi în condiţiile în care marja de departajare este între 0,025 - 0,5 sutimi între candidaţi, deci echivalentul a 25-40 de poziţii în clasificarea concursului.

2. Apărările intimatului

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

În motivarea opţiunii sale procesuale s-a susţinut că, posibilitatea reanalizării contestaţiilor la barem ar echivala cu reevaluarea baremelor definitiv adoptate de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor la bareme şi, respectiv cu substituirea instanţei, acestor comisii, ceea ce nu este admisibil.

Se mai arată că nici dispoziţiile legale care reglementează procedura de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie vacante la instanţele superioare şi parchetele de pe lângă acestea, cuprinse în Legea nr. 303/2004, nici prevederile regulamentare, nu prevăd posibilitatea reevaluării contestaţiilor la barem de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de către instanţa de judecată.

Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerinţelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare al judecătorilor şi procurorilor, nu poate interveni în sfera de activitate a comisiilor de concurs, având prerogative conferite de lege doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Contestatorii A., B. şi C. au participat la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie vacante la instanţele superioare şi parchetele de pe lângă acestea din data de 26.11.2017, concurs aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Naţional al Magistraturii nr. 941/21.09.2017, opţiunea exercitată de contestatori fiind aceea de promovare pe loc în vederea obţinerii gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În urma parcurgerii probelor de concurs, contestatorii au obţinut mediile de 9,125, 9,100 şi respectiv 9,050, iar în urma stabilirii ierarhiei candidaţilor la acest concurs, nu au fost declaraţi admişi.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317/19 decembrie 2017, a cărei legalitate a fost supusă cenzurii instanţei judecătoreşti competente de către contestatari, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, s-au dispus următoarele:

Art. 1 - Respingerea plângerilor prealabile formulate de domnii procurori A., B., C., D., E. şi de doamna judecător F., candidaţi la concursul de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor.

Art. 2 - S-a luat act de memoriile formulate de mai mulţi candidaţi şi s-a dispus sesizarea Comisiei nr. 2 în vederea modificării dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006 modificată.

Art. 3- Suplimentarea locurilor pentru promovarea pe loc pentru toţi candidaţii care au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat, (...).

Art. 4 - Respingerea redistribuirii diferenţei de 4 locuri rămase neocupate la nivel de tribunal - drept comercial şi drept financiar fiscal.

Art. 5- Respingerea memoriilor privind suplimentarea formulate de către ceilalţi candidaţi care nu au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat declarat admis.

Art. 6 - Aplicarea criteriilor de departajare prevăzute de Regulament, pentru candidaţii care au obţinut medie egală cu cea a candidatului clasat pe ultimul loc la concursul de promovare efectivă.

Art. 7 - Validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din hotărâre.

Criticile formulate de contestatori vizează în esenţă modul de soluţionare al contestaţiilor la barem formulate la disciplina Drept penal şi Drept procesual penal - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către unii candidaţi la Concursul de promovare efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, susţinut la data de 26 noiembrie 2017, conduita adoptată prin soluţiile date contestaţiilor constiuind, în opinia contestatorilor, încălcări ale prevederilor legale care guvernează acest concurs.

Modalitatea de soluţionare a contestaţiilor la baremele de evaluare şi notare, precum şi atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în această privinţă sunt prevăzute la art. 20 alin. (4) - (8) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 621/2006, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:

"(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, potrivit art. 14 alin. (1). Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(8) Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

Potrivit art. 28 din regulament - "(1) Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. în vederea validării.

(11) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude."

Din cele expuse în precedent rezultă că în exercitarea competenţelor sale legale, Consiliul Superior al Magistraturii poate, atunci când constată, din oficiu sau la cerere, nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că exista dovada săvârşirii unei fraude, să-l invalideze. În mod corespunzător, controlul judecătoresc de legalitate efectuat ulterior, se circumscrie aceloraşi coordonate.

Cercetarea şi constatarea validităţii oricărui concurs de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie de către Consiliul Naţional al Magistraturii exclude, cum se susţine de intimat, verificarea baremului iniţial sau a celui definitiv, pentru că comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor ori de mediere au drept de apreciere discreţionar în domeniul sau în disciplina sa de specialitate, astfel încât nici Consiliul şi nici instanţa de control judiciar nu sunt îndreptăţiţi a stabili răspunsul corect sau soluţia la contestaţia la barem (admitere sau respingere).

Cu toate acestea, controlul de legalitate administrativ efectuat de Consiliul Superior al Magistraturii nu exclude verificarea respectării competenţelor, termenelor şi condiţiilor legale ori regulamentare de către cele trei comisii atunci când au întocmit subiectele de concurs, când au soluţionat contestaţiile la barem şi au stabilit baremul definitiv.

Procedând la o analiză în aceşti parametri, instanţa reţine că o primă critică formulată de contestatori a fost cea referitoare la soluţia adoptată de comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem în legătură cu baremul definitiv la întrebarea nr. 8 din grila nr. 1, considerând că este nelegală anularea întregii întrebări şi punctarea tuturor răspunsurilor, în condiţiile în care s-a reţinut o controversă în literatura juridică referitor la variantele de răspuns A şi C.

Instanţa de control judiciar constată, pe baza celor arătate mai sus, că nu este în căderea şi competenţa sa a analiza în ce măsură o problemă juridică este controversată în literatura de specialitate, dacă o lucrare de doctorat, cu o opinie contrară majorităţii celorlalţi autori în domeniul de drept respectiv, poate fi un reper doctrinar pentru acest concurs. Relevantă este însă concluzia suverană şi motivată a comisiei potrivit căreia problema de drept este un controversată, astfel că se impune anularea grilei, conduită care se circumscrie prescripţiilor art. 20 alin. (7) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în sensul punctării tuturor variantelor de răspuns, cum a procedat de altfel şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Referitor la întrebarea nr. 8 din grila nr. 1 se susţine că, contestaţia la barem a fost soluţionată în comisia de mediere, aspect care demonstrează că era vorba de o problemă controversată, ceea ce în opinia contestatorilor justifica o soluţie similară celei anterior analizate, respectiv de anulare a grilei de răspuns şi de punctare a tuturor răspunsurilor menţionate.

Neînţelegerile iniţiale ale membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem, aspect care a dus la soluţionarea contestaţiei în comisia de mediere, conform principiului majorităţii, în lipsa unor dispoziţii legale contrare, nu califică problema de drept expusă în ipoteza subiectului, ca fiind una controversată.

Prin procesul-verbal de mediere pentru disciplina Drept penal - procurori s-au respins motivat contestaţiile la baremul iniţial la această întrebare, aşa încât nu este susţinută afirmaţia contestatorilor, opinia majoritară, ale cărei dispoziţii produc efecte juridice, fiind aceea că aspectele contestate sunt neîntemeiate. Întinderea interpretării unor expresii legale, utilizată de membrii comisiei excede, aşa cum s-a mai arătat, controlului instanţei de contencios administrativ.

Nu este întemeiată nici critica referitoare la soluţia dată de comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem contestaţiei la întrebarea nr. 16, grila 1. Aprecierea comisiei în sensul existenţei unei practici neunitare în materie, practică care justifica alături de răspunsul C şi varianta de răspuns B, înscrie conduita comisiei în ipoteza normei prevăzută de art. 20 alin. (6) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, dispoziţie care prescrie notarea ambelor răspunsuri corecte.

Neindicarea unei hotărâri judecătoreşti, cum susţin contestatorii, de natură a demonstra existenţei unei practici neunitare în materie, nu invalidează aprecierea comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem în sensul arătat. De asemenea, cu riscul repetării, excluderea logică şi, implicit, juridică, a uneia dintre soluţiile considerate ca fiind corecte de cealalaltă variantă de răspuns, nu reprezintă elemente de analiză a instanţei de contencios în cercetarea legalităţii operaţiunilor administrative contestate.

Referitor la soluţia adoptată de comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem în legătură cu contestaţiile formulate împotriva baremului iniţial la întrebarea nr. 11, grila 1, instanţa de control judiciar o consideră legală, criticile contestatorilor fiind de asemenea nefondate.

Comisia a admis contestaţiile formulate, acordând punctaj corespunzător acestei întrebări atât candidaţilor care au indicat varianta de răspuns B, cât şi celor care au indicat varianta de răspuns C. În soluţionarea acestora, comisia de soluţionare a contestaţiilor nu s-a substituit comisiei de elaborare a subiectelor, ci a exclus din varianta de răspuns circumstanţierea faptică a celor două răspunsuri, care nu se înscria în tematica de concurs, având astfel în vedere, la evaluarea răspunsului corect, numai prima parte a acestuia. Prin această operaţiune, răspunsurile de la lit. B şi C) au devenit identice, având acelaşi conţinut, se înscriau în tematica de concurs şi reprezentau variantele corecte.

Afirmaţia conform căreia concurenţii la acest examen, ştiau sau trebuiau să ştie normele referitoare la încuviinţarea percheziţiei domiciliare la domiciliul unui magistrat de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii din Legea nr. 303/2004, chiar dacă ar fi reală, nu este de natură a demonstra nelegalitatea conduitei comisiei, care, prin cenzura efectuată, în limitele criticilor formulate, a suplinit conduita comisiei de elaborare a subiectelor care conform art. 14 din Regulament era ţinută a elabora subiectele pentru testele-grilă în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii.

În fine, împrejurarea că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de memoriile unor candidaţi şi a sesizat Comisia nr. 2 din cadrul aparatului său administrativ în vederea modificării dispoziţiilor Regulamantului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 621/2006, modificată, nu demonstrează decât existenţa unor imperfecţiuni fireşti ale actului administrativ normativ arătat, care se tind a fi înlăturate pe această cale, fără a influenţa validitatea procedurilor de concurs derulate cu respectarea dispoziţiilor sale legale, în forma la data concursului.

Ca atare, nu există motive de nelegalitate formală a proceselor-verbale întocmite de comisia de soluţionarea contestaţiilor, situaţie care a fost reţinută ca atare de către intimat, care a dispus validarea rezultatelor finale ale concursului prin hotărârea dedusă judecăţii.

Prin urmare, Înalta Curte nu poate concluziona decât că, Hotărârea nr. 1317 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este legală prin prisma criticlor formulate de contestatori, astfel că în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestaţia ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A., B. şi C. împotriva Hotărârii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2018.