Whether a mayor’s execution of a mandatory statutory salary increase for a spouse constitutes a conflict of interest under the public integrity code

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 17.04.2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/30.03.2015 prin care s-a reţinut încălcarea art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 450 din 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova a respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată, apreciind că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamantul A. a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate şi anularea raportului de evaluare.

În motivarea căii de atac exercitate reclamantul a susţinut că, stabilirea drepturilor salariale se poate face numai de către ordonatorul principal de credite care într-o primărie comunală este primarul. În aceste condiţii se consideră că reclamantul nu putea să nu acorde la absolvirea studiilor superioare de lungă durată sporul de 20% la salariu salariatei B., care este soţia reclamantului, în condiţiile în care a fost acordată această majorare tuturor salariaţilor care au îndeplinit condiţiile legale.

Dispoziţia de primar nr. 478/01.07.2008 prin care a fost acordat sporul în discuţie a fost contrasemnată pentru legalitate de secretarul comunei Farcaş şi a fost comunicată Instituţiei Prefectului judeţului Dolj.

Sub aspectul legalităţii raportului de evaluare contestat se susţine că lăsarea în nelucrare a dosarului mai mult de 30 de zile duce conform art. 9 din Legea nr. 161/2003 la repartizarea lui la alt inspector de integritate, iar pronunţarea unei soluţii după 3 ani de la sesizare este apreciată ca discriminatorie de reclamant.

1.4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinare pârâta intimată Agenţia Naţională de Integritate a solicitat în principal anularea recursului reclamantului pentru că nu se încadrează în nici unul dintre motivele prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea instanţei de fond este dată cu aplicarea şi interpretarea corectă a normelor de drept material.

În motivarea opţiunii sale procesuale intimata pârâtă a susţinut că prin semnarea Dispoziţiei nr. 206/12.03.2009 privind transformarea a trei posturi contractuale în funcţii publice prin care a fost numită şi soţia sa, B. în funcţia publică de inspector din funcţia contractuală de referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei Fărcaş, precum şi a Actului Adiţional nr. x/05.12.2008 la contractul individual de muncă încheiat la data de 02.12.2005 între Primăria comunei Fărcaş şi soţia persoanei evaluate, acesta a încălcat prevederile legale privind regimul juridic al conflictului de interese prevăzut de art. 70 şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Persoanele care deţin funcţii publice sunt obligate să manifeste o atitudine neutră, imparţială şi obiectivă faţă de interesele lor de orice natura, acestor persoane fiindu-le interzis să abuzeze în orice fel de poziţiile pe care le deţin şi să obţină anumite beneficii pentru ei, rude sau alte persoane, în considerarea funcţiei lor.

Sub aspectele ce interesează stabilirea conflictului de interese, nu prezintă relevanţă cele susţinute de recurentul-reclamant în cererea sa de recurs.

Respectarea principiilor imparţialităţii şi supremaţiei interesului public care guvernează prevenirea conflictului de interese ar fi impus evitarea de către recurentul-reclamant a creării unei astfel de situaţii de conflict de interese.

Pentru a evita apariţia unui conflict de interese, recurentul-reclamant, în calitatea sa de primar al Comunei Fărcaş, avea posibilitatea legală, deci, în condiţiile legii, de a delega astfel de atribuţii viceprimarului, sau secretarului unităţii administrativ-teritoriale conform art. 65 din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere conceptul de demnitate publică, reprezentat de "complexul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi alte acte normative, pe care şi le asumă o persoană fizică prin investirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere sau indirect, prin numire, potrivit legii", rezultă că prin natura funcţiei cu care a fost investit, primarul slujeşte interesele comunităţii din care face parte, astfel încât îi revine obligaţia să respecte normele imperative, privind obligaţiile ce-i revin în conformitate cu prevederile Legea nr. 161/2003 cu completările şi modificările ulterioare.

Conflictul de interese, ca instituţie juridică, atât administrativă cât şi penală, are în vedere modul în care o persoană îşi exercită atribuţiile pe care le deţine, în temeiul unei funcţii/calităţi pe care o deţine, relativ la eventuala creare a unui context favorabil, a unui beneficiu ori a unui avantaj, pentru sine sau pentru o serie de alte persoane cu care dezvoltă diferite relaţii.

Faţă de susţinerile recurentului-reclamant potrivit cărora " . . . . . . . . . .respectiva dispoziţie de primar de majorare cu 20% a salariului, având nr. 478/01.07.2008 a fost contrasemnată pentru legalitate de secretarul primăriei.această majorare s-a efectuat cu respectarea prevederilor bugetare şi nu cu depăşirea acestora." se arată că acestea nu pot avea semnificaţia lipsei culpei recurentului-reclamant în ceea ce priveşte existenţa stării de conflict de interese, întrucât responsabilitatea şi, respectiv răspunderea, în ceea ce priveşte cunoaşterea şi respectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, deci a celor privind funcţia deţinută şi a activităţilor pe care le desfăşoară potrivit legii, revine exclusiv persoanei evaluate, în speţă primarului A.

Aşadar, răspunderea pentru starea de conflict de interese în care se află recurentul-reclamant nu poate fi transferată altor persoane, deoarece este o răspundere personală şi, astfel, doar recurentul-reclamant răspunde pentru starea sa de conflict de interese.

În acest context, se menţionează că niciun act normativ nu prevede că respectarea unor prevederi legale să se facă prin încălcarea altora, astfel că persoana evaluată A. avea obligaţia ca, în exercitarea prerogativelor funcţiei de primar, să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese.

1.4. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 12 octombrie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 8 februarie 2018, Completul de filtru, apreciind incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

2.1. Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, constată că recursul reclamantului este fondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.

Instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulată de reclamantul A. având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. x/30.03.2015, întrucât în perioada exercitării mandatului de primar, a semnat Dispoziţia nr. 206/12.03.2009 privind transformarea a trei posturi contractuale în funcţii publice, prin care a fost numită şi soţia sa B. în funcţia publică de inspector din funcţia contractuală de referent de specialitate în cadrul Primăriei comunei Fărcaş, precum şi actul adiţional nr. x/05.12.2008 la contractul individual de muncă încheiat la data de 02.12.2015 între Primăria comunei Fărcaş şi soţia persoanei evaluate, încălcând astfel dispoziţiile prevăzute de art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Instanţa de fond a respins a acţiunea reclamantului în considerarea faptului că reclamantul s-a aflat în conflict de interese prin semnarea Actului adiţional nr. x/05.12.2008 la contractul individual de muncă încheiat la data de 02.12.2015, prin care soţiei reclamantului i-a fost majorat salariul cu 20%, urmare a absolvirii studiilor superioare. În ce priveşte semnarea Dispoziţiei nr. 206/12.03.2009 s-a constatat că acest act administrativ nu a produs soţiei reclamantului vreun folos material, acesteia scăzându-i veniturile în urma transformării postului din personal contractual în funcţie publică, aşa încât nu poate fi reţinut conflictul de interese sub acest aspect.

Soluţia primei instanţe, de respingere a acţiunii, ca nefondată, este nelegală, reflectând interpretarea şi aplicarea eronată a prevederilor legale pertinente în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Potrivit art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie "Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I".

Sensul şi întinderea acestei interdicţii poate fi dedusă prin valorizarea definiţiei generale a conflictului de interese de la art. 70 din Legea nr. 161/2003 care prevede că "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative", precum şi a principiilor prevăzute la art. 71 din acest act normativ şi care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice şi care sunt imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

Din cele expuse în precedent rezultă că, nu se află în conflict de interese primarul sau viceprimarul care îşi exercită competenţele legale în lipsa oricărei marje de apreciere, care emite un act administrativ sau încheie un act juridic ori emite o dispoziţie prin care se produce un folos pentru soţul său, într-un cuantum determinat legal, a cărui întindere nu o poate influenţa prin manifestarea sa de voinţă.

În alte cuvinte, existenţa conflictului de interese, sub aspect administrativ, se verifică în situaţia în care, decizia persoanei supuse interdicţiei legale este influenţată sau prezintă riscul de a fi influenţată de interesul său personal, al soţiei sau ale rudelor şi ar afecta major luarea deciziilor corecte şi imparţiale de către acea persoană. Lipsa oricărui risc de influenţă în luarea deciziilor, prin exercitarea competenţelor legale şi aplicarea dispoziţiilor legii la un caz determinat, valorizând efectele acesteia, fără posibilitatea de a stabili întinderea lor, chiar dacă beneficiarul deciziei este soţul persoanei ce reprezintă autoritatea, exclude existenţa unui conflict de interese.

În cauză, reclamantul a semnat actul adiţional nr. 3680/05.12.2008 prin care soţiei sale în calitate de personal contractual i-a fost majorat salariul cu 20%, urmare a absolvirii studiilor superioare, dispoziţia fiind luată în temeiul legii, folosul produs fiind în cuantumul fix prevăzut de lege, aşa încât nu se poate afirma că prin această conduită reclamantul s-ar afla în conflict de interese.

În raport de aceste argumente, cu luarea în considerare şi a aspectelor reţinute de instanţa de fond referitoare la inexistenţa conflictului de interese în ce priveşte semnarea Dispoziţiei nr. 206/12.03.2009, necontestate pe calea recursului, reţine instanţa de control judiciar că raportul de evaluare este nelegal, sancţionând o conduită care nu se plasează în sfera conflictului de interese, iar hotărârea instanţei de fond care-l validează este dată cu aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material, fapt ce reclamă incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488, pct. 8 C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 488, pct. 8 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamant şi, casând sentinţa atacată, va admite acţiunea acestuia şi va anula Raportul de evaluare nr. x/30.03.2015 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 450 din 12 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Craiova - secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând, admite acţiunea reclamantului.

Anulează Raportul de evaluare nr. x/30.03.2015 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2018.