Competence for salary claims of public officials detached to the Ministry of Public

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secţia Civilă (complet specializat în litigii de contencios administrativ şi fiscal) sub nr. x/2017, la data de 06.07.2017, reclamanţii A. Şi B., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au solicitat anularea Ordinului nr. 1021/2017,emis de către Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, anularea Ordinului nr. 1394/03.04.2017 emis de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţinerea în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporului care face parte, potrivit legii, din cuantumul salariului brut, (inclusiv prin OPANAF nr. 1009/2015) pentru personalul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală - Direcţia de Combatere a Fraudelor, detaşaţi în cadrul parchetelor şi restabilirea situaţiei anterioare, în sensul plăţii retroactive a drepturilor salariale cuvenite.

În motivare, reclamanţii au arătat că la data de 10.04.2017 le-a fost adus la cunoştinţă prin ordinul 1394 din data de 03.04.2017, emis de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, faptul că Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală, prin ordinul nr. 1021/2017 a dispus diminuarea drepturilor salariale ale inspectorilor antifraudă detaşaţi în cadrul Ministerului Public, începând cu data de 01 martie 2017.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa nr. 473/2017 din 20 octombrie 2017, Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

În argumentele reţinute, instanţa, a susţinut că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,,(…) litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale (…) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel".

Potrivit art. 1 din H.G. nr. 520/2013,Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, finanţată din bugetul de stat,conform legii şi este condusă de un preşedinte care,în exercitarea atribuţiilor sale, emite ordine (art. 11 alin. (1) şi (3) din actul normativ menţionat).

Parchetul de pe lângă ICCJ face parte din Ministerul Public şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin,emite ordine cu caracter intern (art. 2 alin. (2),art. 13 alin. (1) şi art. 14 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor) .

Aşadar, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată şi dispoziţiile legale incidente în speţă, instanţa a concluzionat că soluţionarea cauzei intră în sfera de competenţă a curţii de apel, secţia de contencios administrativ, din punct de vedere teritorial fiind incidente dispoziţiile alin. (3) al art. 10 din legea contenciosului administrativ.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, prin sentinţa nr. 58 din 11 ianuarie 2018, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administare Fiscală şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în favoarea Tribunalului Giurgiu a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a suspendat judecata cauzei şi înaintează dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că, din conţinutul cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamanţii, având fiecare calitatea de funcţionar public, detaşaţi în cadrul Ministerului Public, fără ca prin aceasta să li se schimbe statutul, solicită anularea a două acte administrative şi realizarea altor pretenţii care privesc raporturile lor de serviciu cu instituţiile pârâte.

Or, potrivit art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, republicată, modificată şi completată, " Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Prin urmare, întrucât în speţă este esenţială natura raportului juridic dedus judecăţii, în funcţie de care legea stabileşte o competenţă materială specială, iar nu rangul autorităţilor emitente ale actelor administrative atacate, instanţa a considerat că tribunalul este instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză.

Constatându-se conflict negativ de competenţă, potrivit art. 134 C. proc. civ., Curtea de apel a suspendat cauza şi înaintat dosarul instanţei superioare pentru soluţionarea conflictului.

Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), 134 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.

Prin cererea dedusă judecăţii, reclamanţii A. Şi B., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administare Fiscală şi Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au solicitat anularea Ordinului nr. 1021/2017, emis de către Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, anularea Ordinului nr. 1394/03.04.2017 emis de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţinerea în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul sporului care face parte, potrivit legii, din cuantumul salariului brut, (inclusiv prin OPANAF nr. 1009/2015) pentru personalul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală - Direcţia de Combatere a Fraudelor, detaşaţi în cadrul parchetelor şi restabilirea situaţiei anterioare, în sensul plăţii retroactive a drepturilor salariale cuvenite.

Reţinând că prezentul litigiu este circumscris unui raport juridic de drept administrativ, decelarea competenţei materiale urmează a fi efectuată prin raportare la prevederile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât reclamanţii sunt funcţionari publici, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora "Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia Civilă (complet specializat în litigii de contencios administrativ şi fiscal).

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTARE FISCALĂ şi PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în favoarea Tribunalului Giurgiu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2018.