Tax appeal; suspension of civil proceedings pending criminal prosecution without final res judicata

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 22 mai 2015 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 370/17.11.2014 emisă de ANAF şi a Deciziei de impunere nr. x emisă de AJFP Olt în baza RIF nr. x 411/19.08.2011. Reclamanta a mai solicitat şi exonerarea de la plata sumei de 3.114.268 RON.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 82 din 23 februarie 2016, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt - Activitatea de inspecţie fiscală şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta S.C. A. S.A., invocând ca temei al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt la data de 26.05.2016 şi intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la data de 17.06.2016 au depus întâmpinări.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt a solicitat în principal, constatarea nulităţii recursului pentru lipsa motivelor de nelegalitate, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

În data de 06.07.2016, recurenta-reclamantă S.C. A. S.A.a depus la dosar răspuns la întâmpinările formulate în cauză.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 2 februarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din 2 aprilie 2018, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de recurentul -reclamant şi, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. a acordat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Motivele de fapt şi de drept relevante

Prezenta cauză are ca obiect contestaţia împotriva Deciziei nr. 370 din 17.11.2014 emisă de Direcţia Generală de soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi împotriva Deciziei de Impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală nr. x/19.08.2014 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt - Activitatea de inspecţie fiscală în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. x/19.08.2014 pe care le considerăm netemeinice şi nelegale.

Prin Decizia nr. F-OT 524/19.08.2014 s-au stabilit următoarele obligaţii de plată:

a) Suma de 3.114.268 RON aferentă livrărilor intracomunitare reprezentând:

- 2.213.944 RON reprezentând TVA

- 612.808 RON dobânzi/majorări de întârziere aferente TVA

- 287.516 RON penalităţi de întârziere aferente TVA

b) Suma de 8.416 RON reprezentând TVA aferent consumului de energie electrică folosit de personalul societăţii ca locuinţă de serviciu

c) Suma de 4.108 RON reprezentând sponsorizare echipă sportivă de handbal

d) Suma de 5.585 RON reprezentând accesorii aferente sumelor de la pct. b) şi c)

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor prin Decizia nr. 370/17.11.2014 a hotărât următoarele:

a) A suspendat soluţionarea contestaţiei formulate de S.C. A. S.A. privind obligaţiile suplimentare de plată în sumă de 3.114.268 RON aferente livrărilor intracomunitare

b) a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de S.C. A. S.A. privind obligaţiile suplimentare de plată pentru suma totală de 18.109 RON, reprezentând:

- 12.524 RON TVA compus din 8.416 RON TVA aferent consumului de energie electrică şi 4.108 RON reprezentând TVA aferent sponsorizării echipei de handbal

- 5.585 RON reprezentând accesorii aferente sumei de 12.524 RON.

Prin sentinţa contestată s-a respins ca nefondată contestaţia.

Recursul ce are a fi analizat se referă exclusiv la suspendarea contestaţiei vizând obligaţia de plată a sumei de 3.114.268 RON aferentă livrărilor intracomunitare, nu şi respingerea contestaţiei pentru sumele de plată TVA aferent consumului de energie electrică şi sponsorizări, astfel că în analiza recursului se va cerceta doar legalitatea şi temeinicia sentinţei din perspectiva contestaţiei împotriva Deciziei nr. 370/17.11.2011 doar în ceea ce priveşte suspendarea soluţionării contestaţiei vizând obligaţiile de plată suplimentare.

Or, spre deosebire de alte situaţii, plângerea penală a intimatei s-a concretizat în întocmirea unui rechizitoriu şi trimiterea în judecată, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. x/2013.

În aceste condiţii susţinerile recurentei întemeiate generic pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu pot susţine existenţa dosarului penal despre care chiar recurenta pretinde că ar viza aceleaşi aspecte precum în decizia contestată, confirmând valabilitatea sesizării penale.

Cât priveşte referirile la motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., faţă de precizările că prejudiciul ar fi fost achitat în dosarul penal, din adresa ANAF - DGRFP Craiova invocată rezultă doar plata debitului principal în sumă de 2.226.468 RON însă suma din decizia contestată era de 3.114.268 RON, incluzând şi dobânzi/majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere.

Oricum după cum însăşi recurenta consimte dispoziţiile art. 22 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că doar hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile, astfel că, în lipsa unei asemenea hotărâri nu se poate vorbi despre o încălcare ori aplicare greşită a normelor de drept material.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs

Cum în raport de elementele mai sus indicate recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., urmează a-l respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.A. împotriva sentinţei nr. 82 din 23 februarie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2018.