Suspension of clawback tax execution based on subsequent judgment creating reasonable doubt of legality under Article 14 of Law 554/2004

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), solicitând suspendarea notificării nr. x/29.01.2015 prin care i s-au comunicat elementele necesare calculării taxei clawback aferentă trimestrului IV al anului 2014 şi cu privire la răspunsul CNAS nr. x/10.03.2015, prin care CNAS a răspuns la contestaţia formulată de reclamantă împotriva Notificării.

Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă din 18.12.2015, a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. şi, pe cale de consecinţă, a suspendat executarea notificării nr. x/29.01.2015 şi răspunsului CNAS nr. x/10.03.2015, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Cererea de recurs

Împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a promovat recurs pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, invocând ca temei al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta reluând susţinerile formulate în faţa instanţei de fond, a arătat, în esenţă, că în mod greşit a apreciat prima instanţă că sunt îndeplinite ambele condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv "cazul bine justificat" şi "iminenţa producerii unei pagube".

În acest context, arată recurenta, instanţa de fond a interpretat în mod greşit prevederile art. 2 alin. (1) lit. ş din Legea nr. 554/2004 cu privire la îndeplinirea în cauză a condiţiei pagubei iminente, având în vedere că orice debitor este pus într-o situaţie de dificulate în condiţiile în care este executată silit.

De asemenea, recurenta concluzionează în sensul că ambele condiţii prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu sunt neîndeplinite, iar cererea de suspendare formulată de reclamantă este neîntemeiată.

Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L a depus la dosar întâmpinare la data de 07.07.2016, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

La rândul său, recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În cauză s-a întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului după comunicarea cererii de recurs către intimată şi după primirea întâmpinării formulate de acesta.

Raportul realizat în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 2 februarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ. Atât recurenta, cât şi intimata au depus puncte de vedere asupra raportului comunicat.

Prin încheierea de şedinţă din data de 2 aprilie 2018, completul de filtru a constatat, analizând conţinutul raportului întocmit, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului, în şedinţă publică, pentru data de 16 mai 2018.

Cu privire la cererea de recurs. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Analizând sentinţa atacată, în raport de criticile ce i-au fost aduse, faţă de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente pricinii, având în vedere şi susţinerile părţilor, Înalta Curte constată că în speţă nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., sens în care va respinge recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Din dispoziţiile generale al Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, adoptat pe baza şi în limitele legii, fiind executoriu din oficiu.

În cauză, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, la care face trimitere art. 15 din aceeaşi lege, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii de fond, şi anume existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Cazul bine justificat este definit în art. 2 alin. (1) lit. t din Legea nr. 554/2004 prin referirea la împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Spunem că, în mod corect a reţinut prima instanţă, analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenţei dreptului, pentru că în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare nu este permisă prejudecarea fondului.

Însă, legea nu face distincţie între motivele de nelegalitate substanţială, de drept material, şi cele de nelegalitate procedurală, esenţial este însă ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu uşurinţă la nivelul aparenţelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei.

Analizând situaţia concretă dedusă judecăţii, instanţa de control judiciar constată însă că prin sentinţa civilă nr. 3032 din 14 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, depusă la dosarul de recurs, s-a făcut dovada că după pronunţarea sentinţei atacate a fost soluţionat fondul acţiunii principale în sesnul admiterii acţiunii formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L şi anularea adresei nr. x din 10 martie 2015 şi a Notificarii nr. x 29 ianuarie 2015 emise de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Această soluţie pronunţată în primă instanţă creează o puternică îndoială asupra prezumţiei de legalitate a actului administrativ, constituind un argument în sensul existenţei cazului bine justificat, conform art. 2 alin. (1) lit. t din Legea nr. 554/2004, de natură să atragă reformarea sentinţei atacate şi făcând de prisos analiza celorlalte susţineri şi apărări ale părţilor.

Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

În temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul promovat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii din 18 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii din 18 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2018.