Joint tax liability of garnishee limited to amount actually indisponibilized; appeal dismissed

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamant S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov s-a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/27.04.2015, emisă de pârâta de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita precum şi a Deciziei nr. 1134/09.07.2015 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov privind soluţionarea contestaţiei administrative.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 426 din data de 22 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă s-a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: S-a dispus anularea Deciziei nr. 1194/2015 precum şi a Deciziei nr. x/27.04.2015 emise de pârâte.

Au fost obligate pârâtele în solidar la plata în favoarea reclamantului a sumei de 5000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate cu consecinţa respingerii acţiunii, arătându-se că sentinţa atacată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

In drept au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.

În susţinerea motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., s-a arată că instanţa de fond nu a analizat aspectele invocate de instituţia pârâtă cu referire la conduita reclamantei fata de aspectele imperative ale art. 149 din O.G. nr. 92/2003 - privind codul de procedura fiscala, republicata cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează ca, ( 9*1) in situaţia in care, la data comunicării adresei de înfiinţare a popririi, terţul poprit nu datorează vreo suma de bani debitorului urmărit sau nu va datora in viitor asemenea sume in temeiul unor raporturi juridice existente, va instiinta despre acest fapt, organul de executare in termen de 5 zile de la primirea adresei de înfiinţare a popririi.

Consideră îndeplinite condiţiile legale pentru angajarea răspunderii solidare, în temeiul prevederilor art. 27 alin. (1), lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu atât mai mult cu cat aceste aspecte au fost analizate şi de către Serviciul de soluţionare a Contestaţiilor din cadrul DGRFP Braşov iar soluţia pronunţată prin Decizia nr. 1134/09.07.2015 confirma temeinicia deciziei de a se dispune atragerea răspunderii solidare a reclamantului prin Decizia nr. x/27.04.2015.

Pentru aceste motive, solicită admiterea i recursului, casarea sentinţei atacate, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din 12.07.2017 în conformitate cu art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 18.01.2018, completul filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi l-a admis, în principiu, în temeiul art. 497 alin. (7) C. proc. civ., fixând termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum şi în conformitate cu art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat în considerarea celor în continuare arătate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) din Noul C. proc. civ. recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. sunt nefondate, iar prima instanţă a făcut o corectă aplicare a normelor de drept material incidente la situaţia de fapt rezultată din probatoriul administrat.

Astfel, se reţine din probatoriul administrat, că reclamant SC A. S.R.L. a solicitat anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/27.04.2015, emisă de pârâta de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita precum şi a Deciziei nr. 1134/09.07.2015 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov privind soluţionarea contestaţiei administrative.

Prin decizia de angajare a răspunderii contestată s-a dispus antrenarea răspunderii solidare a reclamantei, în calitate de terţ poprit, alături de debitorul fiscal B. S.R.L., pentru suma de 18.872.497 RON, aceasta fiind însăşi datoria fiscală a debitorului.

Din analiza actelor aflate la dosar rezultă că B. S.R.L. a emis pe seama reclamantei la 27.04.2011 o singură factură în vederea recuperării creanţei în valoare de 533,20 RON.

Potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (1) lit. b Codul de procedură fiscală "Răspund solidar cu debitorul următoarele persoane:…….b) terţii popriţi, în situaţiile prevăzute la art. 149 alin. (9), (10), (12) şi (15), în limita sumelor sustrase indisponibilizării."

Prin urmare, Înalta Curte constată că răspund solidar cu debitorul terţii popriţi, în situaţiile prevăzute la art. 149 alin. (9), (10), (12) şi (15), în limita sumelor sustrase indisponibilizării.

Înalta Curte constată în acord cu prima instanţă, că întrucât valoarea ce putea fi indisponibilizată de terţul poprit în baza relaţiilor contractuale stabilite cu debitorul principal viza doar suma de 533,20 RON, sumă care a fost deja consemnată pe seama organului fiscal, răspunderea solidară a terţului poprit se impune a fi înlăturată.

Este evident, aşa cum reţinut şi judecătorul fondului, că împrejurarea potrivit căreia reclamanta nu a comunicat punctul său de vedere ulterior receptării adresei de înfiinţare a popririi şi nu a contestat măsurile luate de organul fiscal, nu poate justifica răspunderea terţului poprit pentru întreaga valoare a pasivului datorat de debitorul principal câtă vreme, din interpretarea literală, gramaticală, sistematică a textului rezultă indubitabil că răspunderea solidară a terţului poprit nu poate fi extinsă la întreaga valoare a datoriei debitorului principal.

În concluzie, se constată că toate criticile recurentei sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Temeiul juridic al soluţiei adoptate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita împotriva sentinţei nr. 426 din 22 octombrie 2015 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2018.