EU fisheries co-financing eligibility: mandatory financial forecasts and proof of co-financing capacity justify project rejection despite declarative commitments and scoring penalties

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. x/2015, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP şi Asociaţia "B.", pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea în tot a Notificării de respingere a proiectelor propuse pentru finanţare nr. x;

- anularea în tot a Deciziei de respingere nr. 326662/26.11.2014, dată în soluţionarea contestaţiei sale şi, în consecinţă,

- să se constate că proiectul depus sub nr. x, identificat DGP - AMPOP sub nr. x cu titlul "Unitate pentru procesare peşte", a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului şi cu normele legale în vigoare, iar, pe cale de consecinţă, poate fi admis la finanţare.

Prin sentinţa civilă nr. 694/CA din 19 mai 2015 a Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin întâmpinare şi, în consecinţă, a fost declinată competenţa soluţionării acţiunii în favoarea Curţii de Apel Braşov - secţia contencios administrativ şi fiscal.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 136/2015 din 4 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală de Pescuit şi Asociaţia "B.".

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., criticând hotărârea atacată pentru motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat.

În cuprinsul recursului, recurenta-reclamantă a susţinut că respingerea acţiunii constituie o greşeală de judecată a primei instanţe, având în vedere că, în speţă, Curtea de Apel Braşov nu s-a pronunţat asupra motivelor esenţiale ale acţiunii. În acest sens, s-a subliniat că dreptul reclamantei la finanţare este unul ope legis, sub condiţia îndeplinirii dispoziţiilor Ghidului Solicitantului, iar autoritatea pârâtă trebuia să fie ad legem, în sensul asigurării realizării dreptului şi nu a paralizării acestuia.

Sub acest aspect, s-a mai susţinut că, practic, curtea de apel a copiat motivele de respingere din actele administrative contestate, fără însă a analiza şi verifica înscrisurile depuse în susţinere şi fără a analiza concordanţa documentelor contestate cu dispoziţiile Ghidului Solicitantului.

În acest context, recurenta a subliniat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre fără a intra în cercetarea fondului, motiv pentru care a solicitat casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Braşov, în vederea realizării unei judecăţi reale şi efective a litigiului.

În continuare, recurenta-reclamantă a susţinut că instanţa de fond a reţinut în mod nefondat faptul că pârâta s-ar fi adresat reclamantei cu notificarea privind necesitatea de furnizare a informaţiilor suplimentare.

Din această perspectivă, s-a învederat că, înainte de a ajunge la concluzia respingerii cererii de finanţare, experţii externi au solicitat clarificări numai de la FLAG, deşi aveau posibilitatea să solicite astfel de clarificări şi solicitantului.

Mai mult, se arată că potrivit Ghidului Solicitantului, una dintre condiţiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului este depunerea Declaraţiei beneficiarului pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului, cu indicarea sursei cofinanţării. O astfel declaraţie de angajament a fost depusă de către reclamantă în cadrul documentaţiei Cererii de finanţare.

Referitor la constatarea că, în cadrul Planului de afaceri, nu a fost regăsit calculul detaliat al veniturilor din activitatea nouă rezultată în urma implementării proiectului pentru "Unitate pentru procesare peşte", se susţine că nici acest aspect nu se regăseşte printre condiţiile de eligibilitate stabilite prin Ghidul Solicitantului, şi trebuie numai avut în vedere ca şi criteriu în cadrul evaluării.

Aspectul privitor la neconcordanţa constatată între - pe de o parte, depunerea unui contract de comodat pe o perioadă de 15 ani având ca obiect imobilul care va fi folosit pentru implementarea proiectului, iar - pe de altă parte, includerea în bugetul indicativ a unor cheltuieli pentru obţinerea terenului în valoare de 67.061 RON, a fost relevat abia în Adresa nr. x/2014, nefiind cuprins şi în Notificarea de respingere a proiectului nr. 324588/08.09.2014. Aşadar, deşi Comisia de soluţionare a contestaţiilor a fost investită cu analiza criticilor aduse de reclamantă Notificării de respingere a proiectului, aceasta, pe lângă analiza motivelor de respingere menţionate în Notificarea contestată, a adăugat un nou motiv pentru care proiectul ar fi trebuit respins, depăşind astfel, în mod nepermis. limitele investirii sale (fapt omis de instanţa de fond).

Se mai precizează că sunt eronate şi susţinerile instanţei de fond privind faptul că în speţă nu s-a probat că Ministerul - pârât nu a respectat principiile transparenţei şi tratamentului egal, deoarece la dosar există copia corespondenţei electronice dintre Ministerul - pârât şi Asociaţia "B." prin care acesta refuză să pună la dispoziţie asociaţiei documentele solicitate, tratamentul discriminatoriu fiind dovedit cu Adeverinţa nr. 1897/01.07.2015.

În continuare, recurenta arată că motivele care au stat la baza emiterii Deciziei de respingere contestată în prezenta cauză sunt neîntemeiate din mai multe perspective.

Astfel, se susţine că lipsa documentelor care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare se sancţionează prin neacordarea punctajului corespunzător, nu prin respingerea finanţării, iar cheltuielile de informare şi publicitate nu fac obiectul bugetului proiectului, nefiind eligibile, ci sunt menţionate în contractul de finanţare ca o obligaţie a solicitantului de a le face din contribuţie proprie.

În concret, se arată că prin Contractul de comodat nr. 1/2012, solicitantul A. S.R.L. se obligă să folosească imobilul - teren pentru activităţile menţionate în contract: sediul de firmă şi desfăşurarea activităţilor acesteia, conform obiectului de activitate conţinut în Actul său constitutiv, în care sunt prevăzute expres codurile CAEN pentru activităţile a căror finanţare a fost solicitată.

De asemenea, în opinia recurentei, nu este necesară existenţa protocoalelor invocate - tot nejustificat, de către pârâta DG AMPOP din moment ce strategia asociaţiei include procedurile de valorificare a peştelui produs în fermele componente prin procesarea într-o unitate a asociaţiei. Cum, până în prezent, asociaţia nu are o astfel de unitate de procesare, proiectul beneficiarului A. S.R.L. vine să suplinească această lipsă şi este imperios necesar ca în zonă să existe o unitate de procesare la dispoziţia asociaţiei cu ferme de acvacultura.

În plus, apreciază recurenta faptul că după 81 de zile reclamanta a primit un răspuns de refuz de la contractarea finanţării nu este o procedură acceptată în Ghidul Solicitantului, termenul de răspuns de 5 zile, fiind cu mult depăşit şi nu s-au depus nici dovezi la dosar care să justifice o astfel de întârziere.

Mai precizează faptul că proiectul "Unitate pentru procesare peşte" a primit un punctaj de 82 de puncte (max. 100 - min. 60) raportat la criteriile de evaluare - liste de verificare aplicate de FLAG "B.", fiind penalizat prin depunctare tocmai pentru lipsa documentelor justificative privind capacitatea şi sursa de cofinanţare, care însă nu sunt condiţii eliminatorii pentru obţinerea finanţării solicitate şi contractarea acesteia.

În final, recurenta mai susţine că au fost atestate în fals şi neconform cu realitatea criteriile de verificare pct. 10 şi pct. 11 prin calificarea cu NU a celor două puncte, când, din documentele dosarului Cererii de finanţare - care au calitate de probe - înscrisuri, reiese fără dubiu faptul că "Solicitantul a fost implicat în procesul de evaluare şi selecţie desfăşurat la nivelul FLAG-ului" şi că "au fost respectate procedurile interne ale FLAG-ului privind evaluarea şi selecţia Cererii de finanţare ".

Cu privire la excepţiei nulităţii absolute a documentului - Anexa 27 - Listă de verificare a cererilor de finanţare selectare de către FLAG şi propuse pentru finanţare, se susţine că aceasta este întemeiată, având în vedere că numai pentru proiectele reclamantei A. s-a solicitat dovada cofinanţării, în timp ce pentru toate celelalte proiecte finanţate nu s-a solicitat această dovadă, celorlalţi fiindu-le aplicată doar neacordarea de puncte pentru lipsa acestei dovezi.

Totodată, se susţine că Anexa nr. 27 - Lista de verificare a cererilor de finanţare selectate de către FLAG şi propuse pentru finanţare, a fost întocmită de o persoană în lipsa cadrului contractual legal.

În acest sens, se arată că numai experţii C Axa 4 aveau posibilitatea şi calitatea legală să întocmească Anexa nr. 27, nicidecum experţi externi, iar documentul este semnat ilegal de către Expert extern 2 C. fără împuternicire, în lipsa documentului de desemnare.

Mai mult, documentele privind desemnarea experţilor externi emise de către D. S.R.L. nu îndeplinesc condiţiile legale de formă şi conţinut pentru acest tip de document, acestea sunt emise de către "Subsemnata E., (...)" şi semnate de către această E., nu de "D. S.R.L. prin ..." şi neştampilate.

În consecinţă, prin semnarea Contractului de prestări servicii nr. x, încheiat de DGP AMPOP - MADR cu D. S.R.L. şi F. S.R.L. privind asigurarea serviciilor de consultanţă în management pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative a DGP AMPOP, s-a încălcat dreptul la confidenţialitate şi dreptul de proprietate intelectuală al solicitantului A. S.R.L.

1.4. Apărările intimaţilor

Intimatul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale-Direcţia Generală de Pescuit-Autoritatea de Management pentru P.O.P. a formulat întâmpinare.

Apreciază intimatul că membrii comisiei din cadrul DGP-AMPOP, in mod corect au constatat faptul ca recurenta reclamanta nu a oferit o prognoza financiara detaliata care sa justifice necesitatea investiţiei solicitate, nu a justificat ca asistenţă nerambursabilă va fi generatoare de venituri viitoare, aceasta evidenţiind doar veniturile din activitatea sa curenta.

Mai mult, recurenta reclamanta nu a indicat sursa cofinanţării, care ar fi putut fi un extras de cont bancar vizat şi datat de banca, extrasul (iniei de credit datat cu cel mult 5 zile lucrătoare fata de data depunerii cererii de finanţare, o scrisoare de confort cu o valabilitate de cel puţin 120 zile de la data emiterii, aceasta neprezentând niciun document in acest sens.

Se susţine că potrivit Ghidului solicitantului cădea in sarcina recurentei reclamante obligaţia sa manifeste maxima diligenta, înainte de depunerea proiectului, preocupându-se sa justifice pe deplin fezabilitatea investiţiei, astfel încât proiectul sau sa corespunda exigentelor care asigura accesul la obţinerea finanţării europene nerambursabile.

Cu privire la nulitatea anexei 27 - Lista de verificare a cererilor de finanţare selectare de către FLAG şi propuse pentru finanţare, se arată că potrivit dispoziţiilor art. 246 din C. proc. civ., excepţia nulităţii absolute a reclamantei, nu poate fi invocata in aceasta faza procesuala, întrucât aceasta excepţie nu poate fi apreciata ca fiind o excepţie de ordine publica, întrucât documentul a cărui nulitate absoluta se solicita nu este un act care sa producă un efect juridic, ci doar o anexa a unui manual de procedura aferent proiectului de finanţare, procedura ce trebuia sa fie respectata de către reclamanta.

5. Procedura de soluţionare a recursului

5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 06.11.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 19.02.2018, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Cu privire la fondul recursului. Soluţia instanţei de recurs.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă este nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Un prim motiv de nelegalitate invocat a fost acela că prima instanţă nu s-a pronunţat pe motivarea de esenţă a cererii de chemare în judecată şi anume faptul că dreptul la finanţare este unul ope legis, sub condiţia îndeplinirii dispoziţiilor Ghidului Solicitantului.

Recurenta subliniază că prima instanţă a ignorat probele administrate la dosar şi a copiat motivele de respingere din actele administrative contestate, respectiv Notificarea de respingere proiecte nr. 324588/08.09.2014 şi pe cele ale Deciziei/Adresă de respingere nr. 326662/26.11.2014.

Un atare argument nu poate fi primit, în condiţiile în care, din verificarea sentinţei atacate, se constată că prima instanţă a analizat toate motivele de nelegalitate invocate de parte, a făcut o analiză logico-juridică a tuturor susţinerilor formulate de ambele părţi şi a răspuns tuturor argumentelor invocate, neputându-se concluziona că şi-a însuşit în mod automat doar considerentele intimatei pârâte.

În privinţa susţinerii conform căreia recurenta reclamantă are dreptul ope legis la finanţare, sub condiţia îndeplinirii dispoziţiilor Ghidului Solicitantului, prima instanţă a răspuns pe larg, analizând atribuţiile legale ale pârâtei şi modul în care aceasta răspunde şi soluţionează cererile de finanţare cu care este investită.

Astfel, în mod legal s-a apreciat că potrivit dispoziţiilor legale incidente, intimata pârâtă, în procesul de verificare a proiectelor depuse trebuie să îşi coreleze activitatea cu responsabilitatea angajării fondurilor europene şi cu încadrarea în sumele alocate.

Din această perspectivă, instituţiile abilitate sunt supuse auditului din partea Curţii de Conturi a României în ceea ce priveşte modul de gestionare a fondurilor alocate, fiind obligate să aplice prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare.

Pe de altă parte, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, potrivti art. 39 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007: "în scopul operaţiunilor de selecţie şi aprobare, în temeiul articolului 59 litera (a) din regulamentul de bază, autoritatea de gestiune... se asigură de faptul că beneficiarii sunt informaţi cu privire la condiţiile specifice . . . . . . . . . .Aceasta se asigură că beneficiarul are capacitatea de a îndeplini aceste obligaţii înainte de a lua decizia de aprobare."

Aceste prevederi sunt de altfel în concordanţă cu art. 70 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, care prevede că statele membre sunt responsabile de asigurarea managementului şi controlului programelor operaţionale, incluzând printre măsurile de interes deosebit prevenirea, identificarea şi corectarea neregulilor constatate.

În raport de aceste considerente, nu se poate concluziona că prima instanţă nu a motivat soluţia adoptată şi nu a răspuns argumentelor esenţiale invocate de reclamantă în dovedirea susţinerilor sale. Faptul că soluţia adoptată şi considerentele instanţei nu se pliază pe interesele recurentei, nu justifică reformarea hotărârii pronunţate în acest sens.

In completarea celor deja precizate, este de principiu că, în doctrină, au fost formulate exigenţele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea, ca parte esenţială a hotărârii judecătoreşti, respectiv:

"motivarea trebuie să demonstreze în mod logic deplină concordanţă dintre soluţia din cauza respectivă şi realitate. Motivarea este de esenţa hotărârilor, constituie o garanţie pentru părţi că cererile lor au fost analizate cu atenţie, şi oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care o face judecătorul trebuie să aibă putere de convingere".

Nu în ultimul rând, un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanţiile date de art. 6.1 din Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, include printre altele dreptul părţilor de a fi în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, aceasta implică mai ales în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv, real şi consistent al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa în determinarea situaţiei de fapt.

Totodată, obligaţia pe care o impune art. 6 paragraful 1 instanţelor naţionale de a-şi motiva deciziile nu presupune existenţa unui răspuns detaliat la fiecare argument, iar noţiunea de proces echitabil este îndeplinită dacă o instanţă internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea, a examinat totuşi în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse (a se vedea hot. CEDO din 28.04.2005 în cauza Albina c. României şi hot. CEDO din 15.03.2007 în cauza Gheorghe c. României).

Aşadar, din perspectiva celor mai sus expuse, Înalta Curte constată că prima instanţă şi-a motivat în mod real şi adecvat hotărârea răspunzând argumentelor invocate de ambele părţi. Împrejurarea că şi-a însuşit apărările pârâtei, nu conduce la reformarea hotărârii, în condiţiile în care prima instanţă nu a preluat aceste argumente în mod automat, ci le-a analizat prin filtrul propriu şi prin raportare la probele administrate la dosar.

Ca atare, faptul că nu s-a răspuns detaliat la fiecare argument al reclamantei, în special la cele din "precizările în apărare depuse pentru termenul din 26 noiembrie 2015", nu este un motiv de casare al hotărârii, atâta vreme cât s-a răspuns punctual la toate motivele de nelegalitate ale actului administrativ atacat.

Un al doilea motiv de recurs invocat a fost acela că instanţa a susţinut în mod nefondat că intimata pârâtă s-ar fi adresat recurentei -reclamante cu Notificare privind necesitatea de furnizare de informaţii suplimentare.

În concret, recurenta este nemulţumită de faptul că înainte de a ajunge la concluzia respingerii Cererii de finanţare, experţii externi au solicitat clarificări numai de la FLAG, deşi aveau posibilitatea să solicite astfel de clarificări şi Solicitantului (potrivit Manualului de procedură pentru implementarea Axei 4).

Sub un prim aspect, Înalta Curte reţine că o atare afirmaţie nu se regăseşte în conţinutul hotărârii atacate, cel puţin nu în sensul iterat de recurentă, iar împrejurarea că nu i-au fost solicitate acesteia clarificări şi informaţii, este irelevant, în contextul în care aceasta, la momentul cererii de finanţare, se presupune că avea cunoştinţă de prevederile Ghidului solicitantului în baza căruia a formulat solicitarea către autoritatea intimată.

Nu poate fi reţinut nici argumentul potrivit căruia dovezile sustenabilităţii financiare, precum şi constatarea că, în cadrul Planului de afaceri, nu a fost regăsit calculul detaliat al veniturilor din activitatea nouă rezultată în urma implementării proiectului pentru "Unitate pentru procesare peşte", dar şi lipsa documentelor care dovedesc capacitatea şi sursa de cofinanţare, nu se află printre cele 16 condiţii de eligibilitate ale proiectului stabilite prin Ghidul solicitantului, iar o atare lipsă nu putea duce la constatarea neeligibilităţii, ci la depunctarea acestui criteriu în cadrul reevaluării.

Se reţine că prin minuta nr. 326.333/20.11.2014 membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor depuse de potenţialii beneficiari ai POP 2007-2013, selectaţi de FLAG, soluţionând contestaţia petentei, au respins-o pentru următoarele considerente: aceasta nu a transmis niciun document care să dovedească capacitatea şi sursa sa de cofinanţare; cât timp proiectul care priveşte unitatea de cazare şi producţia de crap este un proiect separat, veniturile prevăzute în acest proiect nu trebuie să se regăseacă în cadrul Planului de Afaceri al proiectului "Unitate pentru procesarea peştelui" suma de 67.061,00 RON inclusă la poziţia "Cheltuieli pentru obţinerea terenului" nu este eligibilă, atâta timp cât la momentul depunerii cererii de finanţare terenul nu era cumpărat şi ca atare nu s-a prezentat o evaluare a acestuia de către un evaluator autorizat; în contractul de comodat nr. 1/2012 ce are ca obiect imobilul unde funcţionează sediul de firmă al reclamantei nu se specifică posibilitatea construirii pe acest teren a unei unităţi de procesare a peştelui în condiţiile în care la art. 5 din contract, aceasta se obligă să folosească imobilul numai pentru activităţile menţionate în contract, respectiv sediu firmă şi desfăşurarea activităţilor acesteia; nu este prezentat un studiu de piaţă care să vizeze teritoriul FLAG-ului Asociaţia B.; deşi în cererea de finanţare sunt enumerate societăţile din cadrul FLAG-ului de la care se preconizează aprovizionarea unităţii de procesare cu materie primă (păstrăv şi crap), acest fapt nu este susţinut de protocoale de furnizare de materie primă cu respectivii furnizori, care practic asigură solicitantul că poate conta pe cantităţile menţionate în proiectul prezentat; deşi la poziţia 2.2 referitoare la "Utilaje şi echipamente" este stipulată o valoare de 133.227 RON, practic lipseşte lista cu utilajele şi echipamentele care se vor achiziţiona; împrejmuirea nu este eligibilă pentru a fi finanţată din G..

Ca atare, chiar dacă unele dintre motivele respingerii nu sunt exprimate în mod explicit ca şi condiţii de eligibilitate, totuşi, toate considerentele reţinute, coroborate între ele, conduc la concluzia nesustenabilităţii proiectului.

Pe de altă parte, potrivit Ghidului solicitantului cădea in sarcina recurentei reclamante obligaţia să manifeste maxima diligenţă, înainte de depunerea proiectului, preocupându-se să justifice pe deplin fezabilitatea investiţiei, astfel încât proiectul său să corespunda exigentelor care asigura accesul la obţinerea finanţării europene nerambursabile.

Aşadar, nici argumentul privind depunerea Declaraţiei beneficiarului pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului, nu poate fi primit, având în vedere că, în mod concret, recurenta reclamanta nu a oferit o prognoza financiara detaliata care sa justifice necesitatea investiţiei solicitate, nu a justificat ce asistenţă nerambursabilă va fi generatoare de venituri viitoare, aceasta evidenţiind doar veniturile din activitatea sa curenta.

A mai susţinut recurenta că, deşi Comisia de soluţionare a contestaţiilor a fost investită cu analiza criticilor aduse de reclamantă Notificării de respingere a proiectului, aceasta, pe lângă analiza motivelor de respingere menţionate în Notificarea contestată, a adăugat un nou motiv pentru care proiectul ar fi trebuit respins (respectiv neconcordanţa constatată între - pe de o parte, depunerea unui contract de comodat pe o perioadă de 15 ani având ca obiect imobilul care va fi folosit pentru implementarea proiectului, iar - pe de altă parte, includerea în bugetul indicativ a unor cheltuieli pentru obţinerea terenului în valoare de 67.061 RON), depăşind astfel, în mod nepermis limitele investirii sale.

Acest argument, nu este relevant, în condiţiile în care, cu ocazia soluţionării contestaţiei, membrii comisiei au dreptul să efectueze propria lor evaluare asura proiectului, iar obiectul acţiunii în contencios administrativ îl reprezintă tocmai acest din urma act administrativ.

Un al treilea motiv de recurs se referă la pretinsa nulitate a conţinutului anexei 27 - Lista de verificare a cererilor de finanţare selectare de către FLAG şi propuse pentru finanţare, fata de modul în care evaluatorii au completat acest document.

Succint, se susţine că, Anexa nr. 27 - Lista de verificare a cererilor de finanţare selectate de către FLAG şi propuse pentru finanţare, a fost întocmită de o persoană în lipsa cadrului contractual legal, că numai experţii C Axa 4 aveau posibilitatea şi calitatea legală să întocmească Anexa nr. 27, nicidecum experţi externi, dar şi că documentul este semnat ilegal de către Expert extern 2 C. fără împuternicire, în lipsa documentului de desemnare.

În legătură cu aceste critici, aşa cum în mod legal a reţinut şi instanţa de fond, sunt nefondate, având în vedere că prin Notificarea datată 02.09.2014 primită de la S.C. D. S.R.L., înregistrată la DGP AMPOP cu nr. 324711/03.09.2014 a fost propusă înlocuirea doamnei expert evaluator H. cu doamna C., deoarece începând cu data de 31.08.2014 H. a încetat relaţiile contractuale cu S.C. D. S.R.L., motiv pentru care experta nou desemnată a completat şi semnat Anexa 27, alături de celălalt expert şi el nominalizat, respectiv I.. Doamna C. a semnat conform Manualului de procedură al Axei 4 declaraţia de evitare a conflictului de interese, confidenţialitate şi imparţialitate în data de 05.09.2014.

Legat de faptul că Anexa 27 a fost aprobată de către Directorul general adjunct, domnul J., care nu ar fi deţinut funcţia de Şef serviciu SVM (Serviciu Verificări Management), legal a reţinut prima instanţă că în acea perioadă şeful acestui serviciu se afla în concediu legal de odihnă şi ca atare şeful său ierarhic superior, conform organigramei DGP, a semnat în numele său.

Se mai precizează că prin semnarea Contractului de prestări servicii nr. x, încheiat de DGP AMPOP - MADR cu D. S.R.L. şi F. S.R.L. privind asigurarea serviciilor de consultanţă în management pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative a DGP AMPOP, s-a încălcat dreptul la confidenţialitate şi dreptul de proprietate intelectuală al solicitantului A. S.R.L.

Înalta Curte reţine că verificarea se efectuează pentru fiecare Cerere de finanţare în parte, pe baza Listei de verificare a cererilor de finanţare selectate (Anexa nr. 27), de către doi experţi ai C Axa 4/experţii DGP AMPOP/experţii externi, după caz.

Mai mult, conform Ofertei tehnice şi a Caietului de sarcini pentru atribuirea contractului de achiziţii, anexe la Contractul de prestări servicii nr. x servicii de consultantă în management pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative a DGP - AMPOP, încheiat între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP AMPOP)şi Asocierea S.C. D. S.R.L. şi S.C. F.., reprezentat de S.C. D. S.R.L., atribuţiile managerului de proiect sunt următoarele: coordonarea activităţilor proiectului; raportarea către Autoritatea Contractantă; planificarea activităţilor proiectului în conformitate cu propunerea tehnică; precum şi urmărirea implementării activităţilor.

Având în vedere că prin contractul de consultanţă de mai sus, s-a urmărit abilitarea calităţilor de experţi externi, nu se poate concluziona că o atare asociere a încălcat drepturile subiective indicate de recurentă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că prezentul recurs este nefondat, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 544/2004 şi disp. art. 497 C. proc. civ., va dispune respingerea acestuia, cu consecinţa menţinerii sentinţei pronunţate de instanţa de fond ca legală şi temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 136/2015 din 4 decembrie 2015 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2018.