European fund irregularity appeal: management authority standing upheld, partial-time labor cost eligibility clarified, and reimbursement ordered for plaintiff

Asupra recursurilor de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 19.11.2015, sub nr. x/2015, reclamanta Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Organismul Intermediar Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, anularea parţială, pentru suma de 88.492,50 RON, a procesului - verbal de constatare nereguli nr. x/21.04.2015, precum şi a deciziei nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestaţiei nr. 6466/CB/14.05.2015, şi restituirea sumei de 88.492,50 RON, reţinută în baza titlurilor de creanţă bugetară a căror anulare o solicită.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa civilă nr. 750 din 7 martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru programul operaţional sectorial dezvoltarea resurselor umane, a admis în parte acţiunea, a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor pentru contractul de finanţare POSDRU/124/4.2/S/130606, SMIS 50694 cu titlul "Profesionişti pentru Parteneriat - PPP", întocmit în data de 20.04.2015 şi înregistrat sub nr. x, precum şi Decizia nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestaţiei nr. 6466/CB/14.05.2015, ambele în ceea ce priveşte suma de 88.492,50 RON. A respins ca nefondată cererea de restituire a sumei de 88.492,50 RON.

III Recursurile formulate de reclamantă şi pârâţi

3. Împotriva sentinţei menţionate la pct. 1.2 au declarat recurs pârâţii Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice (în baza mandatului legal acordat potrivit art. II din O.U.G. nr. 6/2013, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 195/2013, respectiv O.U.G. nr. 107/2013) şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

4. Recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând pe fond, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, iar în subsidiar respingerea acţiunii ca neîntemeiată, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

5. Recurentul-pârât Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza pe fond, respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată, cu invocarea motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ. (Potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale s-a înfiinţat prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice).

6. Recurenta-reclamantă Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea în tot a acţiunii şi restituirea sumei de 74.655,75 RON, reţinută de intimaţii-pârâţi în temeiul procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/21.04.2015, cu invocarea motivelor de recurs circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. pct. 8 C. proc. civ.

7. În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanţelor Publice a arătat că, deşi a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale, învederând in mod expres actele normative în baza cărora a formulat această excepţie, instanţa a respins-o fără a arăta de ce a înlăturat raţionamentul şi motivarea sa, şi nici în ceea ce priveşte fondul cauzei nu se poate susţine faptul că hotărârea este motivată.

8. Din dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010 rezultă în mod expres că motivarea nu poate privi numai împrejurările de fapt sau numai pe cele de drept, nefiind suficient ca instanţa să preia exclusiv argumentele uneia dintre părţi, ci trebuie să arate şi motivele pentru care au fost respinse apărările pârtii adverse. Nemotivarea hotărârii atrage implicit şi imposibilitatea realizării controlului judiciar, ceea ce determină anularea hotărârii cu consecinţa trimiterii spre rejudecare a cauzei pentru respectarea dreptului la un proces echitabil. Necesitatea motivării soluţiei impune ca instanţa să facă o analiză proprie a aspectelor de fapt şi de drept relevante, cu examinarea argumentelor părţilor, şi un argument în plus în acest sens se desprinde şi din jurisprudenţa consacrată a Curţii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

9. În continuare, recurentul a arătat că respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene este rezultatul unei interpretări şi aplicări eronate a dispoziţiilor legale incidente, singura referire la Ministerul Fondurilor Europene fiind făcută de reclamantă în momentul în care enumeră pârâţii, fără a mai arăta în concret pretenţia pe care o are de la acesta; calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic; în procesele în materia contenciosului administrativ, chiar dispoziţiile legii aplicabile fixează cadrul procesual, în sensul că litigiul se poartă între persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ al unei autorităţi publice sau datorită refuzului nejustificat de a i se răspunde, şi autoritatea publică emitentă a actului presupus vătămător, în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 30 C. proc. civ.

10. Recurentul a invocat dispoziţiile O.U.G. nr. 96/2012, aprobată prin Legea nr. 195/2013, ulterior modificată prin O.U.G. nr. 17/2013, instanţa interpretând eronat şi actul normativ care a reglementat preluarea autorităţii de management de la Ministerul Muncii, printr-o confuzie între atribuţiile autorităţii de management şi cele ale organismului intermediar, întrucât, chiar dacă autoritatea de management a fost preluată de către Ministerul Fondurilor Europene, organismele intermediare au rămas în subordinea Ministerului Muncii, exercitând în continuare atribuţiile prevăzute de lege; a invocat prevederile Acordului de Delegare de Funcţii, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii. Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 600/2008, faptul că, la acel moment, în temeiul prevederilor art. 13 coroborate cu cele ale art. 18 din H.G. nr. 457/2008, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) avea responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate POSDRU, îndeplinind prin AMPOSDRU funcţia de autoritate de management pentru acest program, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 11/2009, art. 31 alin. (1), (3) şi (4) din H.G. nr. 457/2008, H.G. nr. 457/2008 fiind abrogată prin H.G. nr. 398/2015, act normativ în cuprinsul căruia, la art. 9, au fost preluate o parte din atribuţii

11. Recurentul a arătat dispoziţii din Acordul de delegare de funcţii privind implementarea POSDRU, încheiat între AMPOSDRU şi OIPOSDRU, prevăzut în Anexa nr. 9 la Ordinul nr. 600/2008, din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi faptul că, întrucât reclamanta a solicitat anularea unor acte emise de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, parte în dosar ar fi trebuit să fie doar această instituţie, întrucât raporturile juridice s-au creat între reclamantă şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uman, Ministerul Fondurilor Europene -Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane nu a emis niciun act a cărui anulare să se solicite.

12. Pe fondul cauzei, recurentul a arătat că s-au interpretat şi aplicat în mod eronat cel puţin două dispoziţii legale, ale Codului Muncii şi ale Ghidului Solicitantului, întrucât beneficiarul avea obligaţia de a respecta atât dispoziţiile legale cât şi prevederile din contractul de finanţare, implicit faptul că beneficiarul şi partenerii au obligaţia de a respecta Anexa 2 - Bugetul proiectului (care constituie parte integrantă a contractului de finanţare), în care cheltuielile salariale sunt stabilite aferent unui număr de ore lucrate pe zi.

13. În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a arătat că instanţa nu se referă la toate probele administrate, nu lămureşte toate faptele aflate în legătură cu probele administrate, instanţa de fond a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti deoarece reclamanta a solicitat anularea parţială, pentru suma de 88.492,40 RON, însă instanţa a anulat în întregime procesul-verbal de constatare a neregulilor şi decizia de respingere a contestaţiei, cu încălcarea art. 9 C. proc. civ.

14. Sentinţa nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, motivarea trebuie efectuată nu numai în considerarea elementelor de fapt şi de drept care au condus-o la respective soluţie, dar mai ales pentru aspectele din cererile părţilor sau mijloacele de apărare ale acestora care s-au înlăturat. Obligativitatea motivării constituie o condiţie pentru un proces echitabil, exigenţă prevăzută de art. 21 alin. (3) din Constituţia Romniei şi art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; nu a fost analizat nici unul din aspectele invocate de Organismul lntermediar, instanţa limitându-se la a aprecia, fără a oferi lămuriri suficiente, că în ceea ce priveşte experţii S.C. A. S.R.L. s-a depăşit tariful orar stabilit în buget, reclamanta nu a contestat acest lucru, solicitând anularea actului proporţional (deci parţial).

15. Hotărârea a fost dată cu incălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Un prim aspect de aplicare greşită a legii îl reprezintă modul de interpretare a aspectelor specifice punctului 1.3 din Ghidul Solicitantului, Conditii Generale 2013, întrucât unei formulări generale a textului îi corespunde o aplicare în aceeaşi măsură general, neputând fi introduse distincţii pe care legea nu le încorporează. Astfel, acolo unde legea nu distinge, nu trebuie să se dlstingă, chlar dacă este în discuţie o dispoziţie specială, cum este Ghidul Solicitantului, Condiţii Generale 2013, respectiv Ordinul nr. 1069/2013, în care nu este prevăzut că textul pct. 1.3. este aplicabil doar contractelor individuale de muncă cu normă întreagă. Dacă voinţa legiuitorului prin Ghid este explicită în ceea ce priveşte punctul 1.3., dar nu este în concordanţă cu ceea ce conslderd reclamanta că este corect, aceasta nu permite instanţei interpretarea actulul normativ împotriva textului normativ.

16. Recurenta a mai arătat că, dacă s-ar raporta la unul din contractele individuale de muncă reţinute în procesul-verbal nr. x, se va constata faptul că în cuprinsul unui contract individual de muncă cu timp parţial nu este indicat un tarif orar, astfel cum susţine în mod eronat instanţa, în acest sens ataşează contractul individual de muncă nr. 131/09.04.2012 şi Actul Adiţional nr. x la acest contract, unde sunt precizate doar norma parţială de muncă şi salariul de bază lunar brut.

17. În cazul contractelor individuale de muncă, atât cu timp normal, cât şi cu timp parţial, se poate calcula un tarif orar pornind de la norma de lucru şi salariul de bază lunar brut, însă, prin punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013, emitentul a menţionat expres că în cazul unei activităţi ca fracţie de normă, retribuţia să fie stabilită prin raportare la o normă întreagă de lucru, (8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună); punctul 1.3 se referă la o "activitate zilnică efectuată parţial", fără a se face referire la un contract individual de muncă cu timp parţial sau la un contract individual de muncă cu normă parţială de muncă, la faptul că decontarea acestei activităţi parţiale de pe parcursul unei zile implică calcularea unei "retribuţii echivalente pe oră", respectiv un tarif orar, la faptul că acest tarif orar trebuie calculat luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună. Prin urmare, punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului este aplicabil reclamantului, cât timp acesta recunoaşte prin cererea de chemare în judecată că pentru experţi au fost încheiate contracte de muncă cu timp parţial.

18. Un al aspect pentru care se impune criticarea soluţiei pronunţate de instanţa de fond este faptul că Ordinul nr. 1069/2013 are ca emitent Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, fiind în situaţia în care instanţa clarifică sensul textului de la punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013 tocmai pârâtului AMPOSDRU, care a elaborat acest text. Rolul instanţei de judecată în aflarea adevărului, în această cauză, este mult diminuat, cât timp aceasta nu a reţinut nici faptul că AMPOSDRU a dispus respectarea întocmai a Ghidului Solicitantului, punctul 1.3., şi nu altceva, întrucât a prevăzut în cuprinsul adresei nr. x/2014, că: "(...) în cazul unui Contract Individual de muncă (CIM) cu timp parţial, costul orar rezultat prin împărţirea sumei prevăzute în bugetul detaliat la 168 de ore/lună, va fi înmulţit cu norma de lucru prevăzută (în) CIM.".

19. Recurenta a mai arătat că a formulat apărări pe care instanţa de judecată nu le-a analizat şi clarificat, şi anume faptul că modificările la contractul de finanţare au fost efectuate doar prin acordul de voinţă dintre ANOFM şi Ol MMFPSPV, prin Actul Adiţional nr. x, care a produs efecte începând cu data de 05.02.2015; reclamantul nu indică temeiurile legale, pertinente şi concludente care au fost încălcate; ANOFM a cunoscut şi a acceptat, încă de la momentul depunerii cererii de finanţare a proiectului, Ordinul nr. 1.069/2013 de aprobare a Ghidului Solicitantului; pentru a fi considerate eligibile, costurile solicitate la rambursare de beneficiar trebuie să fie prevăzute în bugetul proiectului, respectiv trebuie furnizate suficiente informaţii cu privire la natura, componentele şi sumele aferente cheltuielilor, costurile trebuie detaliate suficient în buget, nu există nicio prevedere legală care să interzică detalierea bugetului. Temeiul legal al măsurii dispuse prin Procesul verbal nr. x este Ghidul Solicitantului, pct. 1.3, măsura de diminuare a cheltuielilor efectuate pentru implementarea proiectului trebuie analizată, însă, pornind de la contractul de finanţare, art. 4; cheltuielile efectuate de reclamantă nu au fost în conformitate cu prevederile contractului de finanţare şi ale Ordinului nr. 1069/2013, în vederea aplicării unitare a Ordinului fiind şi adresa AMPOSDRU nr. 23442/04.11.2014, urmând a se reţine şi punctul 9.4 din Anexa 9 la Ordinul nr. 600/2008.

20. A menţionat că Ordinul nr. 1069/2013 a fost cunoscut de ANOFM încă de la momentul depunerii proiectului şi acceptat prin semnarea contractului de finanţare, ANOFM a avut cunoştinţă despre faptul că punctul 1.3 din Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013 se referă la acele activităţi efectuate,ca fracţie de normă, respectiv mai puţin de o normă întreagă de 8 ore, de către orice expert, Organismul Intermediar a stabilit neeligibilitatea cheltuielilor în baza unei prevederi suficiente existente la nivelul anului 2013, relevant în acest context este şi art. 6, lit. A. Drepturile şi obligaţiile Beneficiarului, alin. (2) din contractul de finanţare, care stabileşte obligaţie în sarcina Beneficiarului ANOFM de a solicita în scris punctul de vedere oficial al AMPOSDRU/OI POSDRU cu privire la orice aspect, precum şi în orice situaţie în care apar neclarităţi cu privire la clauzele prezentului contract, însă ANOFM nu a solicitat un punct de vedere şi a procedat la efectuarea unor cheltuieli pentru care rambursarea nu este posibilă.

21. Recurenta a depus contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x şi actul adiţional nr. x la acest contract.

22. În motivarea recursului, recurenta reclamantă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a arătat că, în temeiul prevederilor art. 38 lit. b) din O.G. nr. 66/2011, stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează şi prin deducere din plăţile/rambursările următoare, potrivit art. 41 alin. (2^1) din acelaşi act normativ, art. 1 lit. a) din Instrucţiunea nr. 75/2013 privind recuperarea debitelor aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiaşi beneficiar/debitor, emisă de AMPOSDRU, astfel că în cauză nu se impunea efectuarea de către ANOFM a unei asemenea dovezi, fiind evident faptul că la data depunerii cererii de chemare în judecată suma respectivă fusese dedusă în conformitate cu respectivele prevederi.

23. Recurenta a depus la dosar scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6.

IV Apărările formulate împotriva recursurilor.

24. Intimatul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a formulat întâmpinare la recursul formulat de recurentul Ministerul Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor, prin care, cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a arătat că, în vederea aplicării unitare, la nivelul tuturor organismelor intermediare, a Ordinului nr. 1069/2013 - Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013, a fost luată în considerare adresa AMPOSDRU nr. 23442/04.11.2014, faptul că, potrivit contractului de finanţare, AMPOSDRU are responsabilitate finală atât în ceea ce priveşte implementarea Programului Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, dar mai ales cu privire la contractul de finanţare nr. x, implicarea AMPOSDRU este directă şi evidentă în ceea ce priveşte emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/21.04.2015, respectiv în activitatea curentă desfăşurată de Organismul Intermediar, motiv pentru care se impune respingerea excepţiei.

25. A mai arătat că actele deduse judecăţii nu au fost emise de către Organismul Intermediar în nume propriu, ci au fost încheiate cu respectarea mandatului acordat prin Acordul de delegare de funcţii aprobat prin Ordinul nr. 600/2008, însă, dacă se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, se vede obligat a solicita chemarea în garanţie a Ministerului Fondurilor Europene, pentru situaţia în care 01 MMFPSPV va cădea în pretenţii, sens în care Ministerul Fondurilor Europene să fie obligat la efectuarea plăţii sumelor pretinse de reclamant şi admise de instanţa de judecată, întrucât îndeplineşte funcţia de unitate de plată, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) lit. (c) din O.U.G. nr. 64/2009. Pe fondul cauzei, a solicitat admiterea recursului formulat de Ministerul Fondurilor Europene - AMPOSRDU.

26. De asemenea, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă ca nefondat. A arătat că scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6 nu a fost prezentată în probatoriu; prin aceasta se informează că din suma declarată eligibilă urmează să se reţină debitul integral stabilit prin procesul-verbal nr. x.

27,A mai arătat că ANOFM a solicitat restituirea sumei de 88.492,50 RON, capăt de cerere care nu a fost modificat, prin scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 se menţionează debitul de 74.655,75 RON, ceea ce nu echivalează cu solicitarea din cererea de chemare în judecată, iar o astfel de modificare în recurs a pretenţiilor este inadmisibilă, fiind incidente dispoziţiile art. 204 C. proc. civ. Dacă instanţa ar fi procedat la analiza înscrisurilor şi apărărilor pe fond ar fi constatat că se impunea respingerea cererii întrucât valoarea cheltuielilor afectate de nereguli este de 99.541,00 RON, iar cuantumul creanţei bugetare este de 74.655,75 RON. Reclamanta nu a făcut dovada cu privire la plata sumei de 88.492,50 RON.

28. Reclamanta a formulat întâmpinare la recursul formulat de Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin intermediul Ministerul Finanţelor Publice, prin care, referitor la respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, a invocat art. 3 lit. b) din H.G. nr. 398/2015, art. 3 lit. e) din H.G. nr. 43/2013, art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 344/2014, art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 202/2006, şi a învederat că, pentru ca hotărârea ce va fi pronunţată să aibă eficienţă juridică, aceasta trebuie să fie opozabilă şi MFE-AMPOCU, care este responsabil în ceea ce priveşte indeplinirea obligaţiilor pe care le-a delegat OIPOSDRU în temeiul Acordului de delegare de funcţii prevăzut în Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600/2008.

29. Pe fond, a arătat că actele pe baza cărora MMFPSPV - OIPOSDRU a considerat că suma de 99.541 RON ar reprezenta cheltuieli neeligibile sunt aceleaşi cu cele în baza cărora a declarat iniţial cheltuielile de 99.541 RON ca fiind eligibile, recurentul pârât nu aduce niciun alt argument, temei, motiv, altul decât prevederile punctului 1.3. capitolul 3.1.4 din Ghidul Solicitantului - Condiţii Generale 2013, aprobat prin Ordinul nr. 1069/2013; măsura invalidării parţiale a cheltuielilor aferente personalului nu are suport legal şi face abstracţie de conţinutul contractelor de muncă încheiate de respectivul partener cu experţii implicaţi in implementarea proiectului.

V Procedura de filtrare a recursurilor

30. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursurilor, prin care s-a constatat că cererile de recurs întrunesc cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 13.11.2017, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

31. Prin încheierea din camera de consiliu din data de 22.01.2018, completul de filtru a admis recursurile în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestora în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

32. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererile de recurs, prevăzute de dispoziţiile art. 488 pct. 4), 6) şi 8) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

33. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 4) C. proc. civ., depăşirea de către instanţă a atribuţiilor puterii judecătoreşti, invocat în recursul formulat de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, motiv care se referă la situaţia în care instanţa a pronunţat o hotărâre cu exces de putere, altfel decât în limitele prevăzute de lege, prin depăşirea atribuţiile care îi revin, cu încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, prin imixtiune în atribuţiile puterii legislative sau executive sau în domenii excluse puterii judecătoreşti, susţinerile recurentului pârât, care invocă, de altfel, dispoziţiile art. 9 C. proc. civ., privind dreptul de dispoziţie al părţilor, nu se circumscriu acestui motiv de casare.

34. Curtea de Apel nu a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, a soluţionat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, prin care aceasta a învestit instanţa de judecată; s-a pronunţat asupra cererii prin care reclamanta a solicitat anularea parţială, pentru suma de 88.492,50 RON, a procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/21.04.2015 şi a deciziei de respingere a contestaţiei nr. 6466/CB/14.05.2015, şi restituirea sumei de 88.492,50 RON. Prin sentinţa recurată, curtea a admis în parte acţiunea, în sensul că a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. x şi decizia nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestaţiei nr. 6466/CB/14.05.2015 în ceea ce priveşte suma de 88.492,50 RON, a respins ca nefondată cererea de restituire a sumei de 88.492,50 RON.

35. Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 6) C. proc. civ., invocat în recursurile formulate de pârâţi, "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", Înalta Curte constată, raportat la dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea va cuprinde "motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor", că hotărârea recurată cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care instanţa le-a avut în vedere pentru admiterea cererii; instanţa a stabilit situaţia de fapt pe baza probelor administrate, a examinat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene şi a analizat motivele de nelegalitate/netemeinicie a actelor contestate, argumentele relevante de fapt şi de drept invocate de părţi.

36. Contrar susţinerilor recurenţilor, motivarea, deşi este succintă, reflectă raţionamentul instanţei, dispoziţiile legale aplicate situaţiei de fapt; judecătorul nu este obligat să răspundă în mod expres fiecărui argument invocat de părţi, dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. nu impun un răspuns detaliat pentru fiecare argument al reclamantului sau al pârâtului, în condiţiile în care instanţa a răspuns explicit motivelor şi apărărilor decisive invocate.

37. Faptul că, în considerentele hotărârii, argumentele de fapt şi de drept nu sunt prezentate în modalitatea dorită de către pârâţi, nu reprezintă un motiv de nelegalitate şi nu înseamnă că hotărârea nu a fost motivată, sau că nu a fost judecat fondul cauzei, pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6) C. proc. civ. sau motivul de casare a sentinţei cu trimitere spre rejudecare instanţei de fond, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 497 C. proc. civ.

38. Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8) C. proc. civ., "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", invocat în recursurile formulate de pârâţi, ce urmează a fi analizate în continuare:

39. În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat în cauză de Ministerul Finanţelor Publice, potrivit dispoziţiilor V din O.U.G. nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare, de modificare a art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 96/2012 (conform cărora în litigiile de pe rolul instanţelor judecătoreşti sau arbitrale din România, care au ca obiect sume reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene ori din partea altor donatori internaţionali şi în care Ministerul Fondurilor Europene are calitatea de parte, reprezentarea acestuia se realizează prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia situaţiilor în care reprezentarea se asigură prin servicii de specialitate contractate de Ministerul Fondurilor Europene şi decontate din fonduri europene nerambursabile), din actele normative incidente rezultă că acesta este autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, iar raportat la dispoziţiile legale care au reglementat atribuţiile în cadrul Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane, program în cadrul căruia s-a încheiat contractul de finanţare în derularea căruia s-a încheiat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare şi s-a emis decizia de soluţionare a contestaţiei de organismal intermediar, sunt nefondate motivele de recurs invocate de pârât.

40. Între reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în calitate de beneficiar, şi Organismul Intermediar pentru Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane (OIPOSDRU) - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin reprezentant, delegat de către Autoritatea de management Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane (AMPOSDRU), conform Ordinului Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 600/2008, s-a încheiat contractul de finanţare POSDRU/124/4.2/S/130606, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către Autoritatea de management Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane (AMPOSDRU) sau de către AMPOSDRU prin OIPOSDRU - ANOFM, pentru implementarea proiectului "Profesionişti pentru Parteneriat -PPP ", prin care AMPOSDRU prin OIPOSDRU - ANOFM s-a obligat să finanţeze o sumă maximă de 4.732.973,25 RON, echivalentă cu 75% din valoarea eligibilă a proiectului estimată la 6.310.631 RON, în cadrul Axei prioritare nr. 4 "Modernizarea Serviciului Public de Ocupare", Domeniul major de intervenţie (DMl) 4.2. "Formarea personalului propriu al Serviciului Public de Ocupare", aferentă Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, program finanţat din Fondul Social European.

41. Între Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în calitate de organism intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, se încheiase anterior Acordul de delegare de funcţii privind implementarea Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 600/2008, emis în temeiul dispoziţiilor H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale.

42. Acesta definea şi noţiunile de "Organism intermediar", organismul care îşi desfăşoară activitatea sub responsabilitatea autorităţii de management sau care îndeplineşte responsabilităţi în numele autorităţii de management în relaţia cu beneficiarii, "Autoritate de Management", Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, cea care avea responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate POSDRU; de asemenea, preciza că autoritatea de management rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale.

43. H.G. nr. 457/2008 a fost emisă având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune, potrivit căruia, de asemenea, autoritatea de management care deleagă una sau mai multe atribuţii către organisme intermediare rămâne responsabilă pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în acest sens fiind şi prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013, care a abrogat Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006.

44. Conform O.U.G. nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, începând cu data de 1 martie 2014, Ministerul Fondurilor Europene a preluat activitatea şi structurile cu rol de Autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, substituindu-se în drepturile şi obligaţiile care decurg din preluarea personalului, precum şi din actele normative, contractele, convenţiile, înţelegerile, protocoalele în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, sunt părţi, inclusiv în litigiile aferente activităţilor acestora.

45. Prin art. 15 din H.G. nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, a fost înfiinţat Organismul Intermediar pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, prin preluarea activităţii Organismului Intermediar pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane din cadrul aparatului propriu al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, îndeplinind atribuţiile delegate de Autoritatea de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane din cadrul Ministerului Fondurilor Europene ca organism intermediar la nivel naţional pentru Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane - axa prioritară Modernizarea serviciului public de ocupare.

46. Potrivit H.G. nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, art. 3 lit. b), Ministerul Fondurilor Europene a fost desemnat ca având atribuţii în coordonarea, gestionarea şi controlul instrumentelor structurale 2007-2013, în calitate de autoritate de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane.

47. Prin adresa nr. x/2014, emisă către OIPOSDRU- MMFPSPV şi celelalte organisme intermediare POSDRU, AM POSDRU - Ministerul Fondurilor Europene a transmis "spre implementare, soluţionarea speţelor identificate" ca urmare a reverificărilor efectuate asupra unui număr de 394 cereri de rambursare avizate în intrvalul 1.03-30.07.2014, în vederea asigurării unei abordări unitare în procesul de verificare al cererilor de rambursare, urmând ca rezultatele să fie comunicate AM POSDRU; s-a menţionat în adresă că "pentru toate cererile de rambursareIplată aferente cererilor de propuneri de proiecte mai sus menţionate veţi întreprinde toate măsurile necesare pentru ca procesul de verificare administrativă a cererilor de rambursare/plată să respecte inclusiv prevederile din Anexa 1.", precum şi faptul că,,în cazul neimplementării constatărilor şi a neverificării cererilor de rambursare/plată în conformitate cu prevederile din Anexa 1, AM POSDRU, în calitate de gestionar al POSDRU 2007-2013, îşi rezervă dreptul, în conformitate cu prevederile Regulamentelor Europene şi a Acordurilor de delegare de funcţii, de a retrage temporar sau definitiv funcţiile delegate organismului pe care îl coordonaţi.".

48. Pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane - Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (OIPOSDRU - MMFPSPV) a întocmit, în ceea ce o priveşte pe reclamantă, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/21.04.2015; prin acesta s-a constatat valoarea cheltuielilor afectate de nereguli de 99.541,00 RON, compusă din contribuţie din fonduri UE 74.655,75 RON şi contribuţia beneficiarului 24.885,25 RON - 25%, şi s-a stabilit cuantumul creanţei bugetare rezultate din nereguli în sumă de 74.655,75 RON. Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestaţia administrativă respinsă de OIPOSDRU - MMFPSPV prin decizia nr. 1374/CB/12.06.2015.

49. Actele contestate, care privesc un contract de finanţare încheiat în cadrul Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, au fost emise de Organismul Intermediar pentru Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane, însă acesta îndeplineşte atribuţiile delegate de Autoritatea de Management pentru Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea resurselor umane din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, ca organism intermediar la nivel national; potrivit dispoziţiilor legale, Ministerul Fondurilor Europene este autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, cu atribuţii în coordonarea, gestionarea şi controlul instrumentelor structurale 2007-2013 şi în această calitate este responsabil pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale.

50. În ceea ce priveşte cadrul normativ în prezent, este de precizat că prin O.U.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, s-a înfiinţat Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi prin preluarea activităţii şi personalului de la Ministerul Fondurilor Europene. De asemenea, s-a înfiinţat Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

51. Prin O.U.G. nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, art. 1 alin. (1), s-a înfiinţat Ministerul Fondurilor Europene prin preluarea structurilor de specialitate şi activităţilor din domeniul fondurilor europene de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, precum şi prin preluarea de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a activităţii, personalului şi un număr de 19 posturi ale Organismului intermediar pentru Programul operaţional Capital uman. Potrivit art. 4 din H.G. nr. 52/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, Ministerul Fondurilor Europene exercită funcţiile autorităţii de management şi îndeplineşte atribuţiile aferente acesteia pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane.

52. Cu privire la anularea, în parte, a actelor administrative, motivele de recurs invocate de pârâţi sunt, de asemenea, nefondate.

53. Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. (a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, constituie neregulă orice abatere de la legalitate,regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, aceasta poate rezulta dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

54. Raportat la situaţia de fapt rezultată din probele administrate, Înalta Curte constată că instanţa a interpretat şi aplicat în mod corect dispoziţiile legale incidente.

55. Potrivit contractului de finanţare POSDRU/124/4.2/S/130606 nr. 182236/30.12.2013, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AMPOSDRU pentru implementarea proiectului "Profesionişti pentru Parteneriat -PPP ", în cadrul Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013, art. 1 alin. (2), "Beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în prezentul contract şi anexele acestuia pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.".

56. Parteneriatul în vederea implementării proiectului s-a constituit prin Acordul de parteneriat nr. 10786/12.07.2013, încheiat între ANOFM, în calitate de lider de parteneriat, şi S.C. A. S.R.L. (partener 1).

57. ANOFM, în calitate de beneficiar al finanţării din Fondul Social European (FSE) prin POSDRU, a depus cererile de rambursare (CR) nr. 2/27.05.2014 şi nr. 3/30.06.2014, care au fost declarate eligibile integral, inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile aferente salariilor nete, impozitului şi contribuţiilor aferente salariilor experţilor asiguraţi de partenerul 1 pentru implementarea activităţilor proiectului, prin Scrisorile Standard de Informare a Beneficiarului (SSIB) nr. 516/BD/22.08.2014, cu privire la validarea integrală a CR nr. 2, şi SSIB nr. 776/BD/08.10.2014, pentru CR nr. 3.

58. Pârâtul OIPOSDRU - MMFPSPV a întocmit procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/21.04.2015 privind contractul de finanţare POSDRU/124/4.2/S/130606, prin care a constatat valoarea cheltuielilor afectate de nereguli de 99.541,00 RON, compusă din contribuţie din fonduri UE 74.655,75 RON şi contribuţia beneficiarului 24.885,25 RON - 25%, şi a stabilit cuantumul creanţei bugetare rezultate din nereguli în sumă de 74.655,75 RON; din suma de 99.541,00 RON, 19.288,00 RON este aferentă cererii de rambursare nr. 2, iar 80.253.00 RON este aferentă cererii de rambursare nr. 3.

59. S-a constatat că a fost depăşit tariful orar stabilit în bugetul detaliat aprobat pentru experţii partenerului S.C. A. S.R.L., aferent lunilor martie-mai 2014, solicitat la rambursare în CR2/27.05.2014 şi CR3/30.06.2014, s-au diminuat contribuţiile angajat şi angajator, pentru luna mai 2014, solicitate la rambursare în CR 3/30.06.2014, deoarece pentru expertul B. nu au fost solicitate cheltuielile salariale pentru luna mai 2014, dar au fost solicitate contribuţii angajat şi angajator aferente acestor cheltuieli.

60. S-a avut în vedere că, pentru cheltuielile cu personalul implicat în implementarea proiectului şi cheltuielile indirecte/cheltuieli generale de administraţie trebuie să fie îndeplinite cumulativ cerinţele menţionate în Ghidul Solicitantului Condiţii Generale 2013, capitolul 3.1.4 Plafoanele maxime de referinţă ale cheltuielilor cu personalul, Bugetul detaliat al proiectului anexă la contractul de finanţare POSDRU/124/4.2/S/130606, contractul individual de muncă, pentru determinarea retribuţiei echivalentă pe oră, pentru activitatea zilnică, dacă activitatea zilnică a experţilor este efectuată parţial, decontarea se determină în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună;

61. Având în vedere că activitatea zilnică este efectuată parţial, decontarea s-a determinat în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună, ca şi cum ar fi fost stabilit pentru o norma intreaga de 8 ore/zi, 21 de zile lucratoare/luna, şi nu pentru fracţiunea de normă prevăzută în contractele individuale de muncă.

62. Dispoziţiile indicate ca find încălcate sunt cele din Ghidul Solicitantului, cap. 3.1.4, pct. 1.3, precum şi cele ale art. 106 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

63. Ghidul solicitantului - Condiţii generale pentru implementarea Programului operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 a fost aprobat prin Ordinul nr. 1.069/2013 emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. În ceea ce priveşte cheltuielile eligibile, acesta stabileşte, în cap. 3.1.3 Eligibilitatea cheltuielilor, Reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor, că, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe condiţii; printre acestea, e necesar să fie prevăzută în bugetul proiectului, să fie în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare şi cu prevederile contractului de finanţare, să fie menţionată în lista cheltuielilor eligibile prezentată în Condiţiile Solicitantului-Condiţii Specifice pentru fiecare cerere de propuneri de proiecte.

64. O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă defineşte, la art. 2 alin. (3) lit. g) cheltuielile eligibile, ca fiind cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din instrumente structurale, cât şi din cofinanţarea publică şi/sau cofinanţarea privată, conform reglementărilor legale comunitare şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor, iar prin Ordinul nr. 1.117/2010 au fost stabilite regulile de eligibilitate şi lista cheltuielilor eligibile în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013.

65. Ghidul Solicitantului prevede la cap. 3.1.4 Plafoanele maximale de referinţă ale cheltuielilor cu personalul, 1.- Reguli generale de decontare a cheltuielilor cu personalul, pct. 1.3, faptul că, "În cazul în care activitatea zilnică este efectuată parţial, decontarea se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.".

66. Conform acestor dispoziţii, în cazul în care activitatea zilnică nu este efectuată cu normă întreagă, aceasta fiind de 8 ore/zi, 21 de zile lucrătoare/lună, şi este efectuată parţial, decontarea trebuie să se determine în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă norma întreagă, şi anume ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună. Aşadar, în situaţia în care activitatea zilnică se efectuează parţial, decontarea se face proporţional cu timpul de lucru, raportat la norma întreagă.

67. Dispoziţiile art. 106 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii actualizat 2014, prevăd, pentru contractul individual de muncă cu timp parţial, că "Drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.".

68. În cauză nu se ridică, însă, problema efectuării parţiale, în fapt, a activităţii zilnice, şi nu potrivit normei întregi stabilite prin contract. Prin contractele individuale de muncă a fost stabilită repartizarea programului de lucru printr-o fracţiune de normă, un număr de ore/zi/săptămână. De asemenea, este stabilit un salariu lunar corespunzător, şi nu rezultă că acesta este stabilit pentru un program normal de lucru şi că urmează a fi acordat proporţional cu timpul efectiv lucrat.

69. Faţă de aceste împrejurări, instanţa de fond a concluzionat în mod corect că dispoziţia din Ghidul Solicitantului are în vedere situaţia în care activitatea zilnică efectivă este prestată partial, deşi timpul de lucru a fost stabilit cu normă întreagă în contractual individual de muncă, pe cale de consecinţă nu este aplicabilă în situaţia în care s-au încheiat contracte de muncă cu timp parţial, în care s-au stabilit tarife orare corespunzătoare timpului de lucru parţial, iar activitatea a fost efectuată astfel cum a fost stabilită, integral.

70. Pentru toate aceste motive, faţă de situaţia de fapt rezultată din probatoriul administrat în cauză, raportat la contractul de finanţare, în mod corect instanţa de fond a constatat că sunt întemeiate motivele de nelegalitate invocate de reclamantă şi a anulat în parte procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/21.04.2015 şi decizia nr. 1374/12.06.2015 de respingere a contestaţiei, cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale.

71. Pe cale de consecinţă, recursul reclamantei, care a solicitat admiterea cererii de restituire a sumei reţinută de intimaţii-pârâţi în temeiul procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/21.04.2015 anulat în parte şi a depus scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6, din care rezultă deducerea debitului stabilit prin acest proces-verbal, este fondat.

72. În mod corect reclamata a invocat prevederile art. 38 lit. b), art. 41 alin. (2^1) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 1 lit. a) din Instrucţiunea nr. 75/2013 privind recuperarea debitelor aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiaşi beneficiar/debitor, emisă de AMPOSDRU.

73. Potrivit art. art. 38 lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează inclusiv prin deducere din plăţile/rambursările următoare, iar art. 41 alin. (2) şi (2^1) din acelaşi act normativ prevăd recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin deducerea din plăţile/rambursările următoare pe care debitorul este îndreptăţit să le primească în cadrul aceluiaşi program. În acest sens a fost emisă de AMPOSDRU şi Instrucţiunea nr. 75/2013 privind recuperarea debitelor aferente unui proiect prin deduceri din cadrul altor proiecte POSDRU ale aceluiaşi beneficiar/debitor.

74. Din scrisoarea standard de informare nr. 1392/RI/14.08.2015 aferentă cererii de rambursare nr. 6, depusă în recurs, comunicată de OIPOSDRU beneficiarului, rezultă că a fost dedus integral, din suma declarată eligibilă aferentă CR6/18.05.2015, debitul în valoare de 74.655,75 RON, stabilit prin procesul-verbal de constatare nereguli nr. 1105/RI/21.04.2015, aferent proiectului POSDRU/124/4.2/S/130606, SMIS 50694, a cărui anulare în parte s-a dispus în prezenta cauză.

75. Pentru aceste motive, faţă de situaţia de fapt reţinută, raportat la dispoziţiile legale menţionate, recursul formulat de reclamantă este fondat, în mod greşit fiind respinsă, ca urmare a admiterii în parte a cererii de anulare a procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x, cererea de restituire a sumei stabilită cu titlu de creanţă bugetară prin actul administrativ a cărui anulare în parte s-a dispus.

VII Soluţia instanţei de recurs

76. Pentru aceste considerente, nefiind incidente motivele de casare invocate prin cererile de recurs de către recurenţii pârâţi, fiind incident motivul de casare invocat prin cererea de recurs de către recurenta reclamantă, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursurile formulate de pârâţi ca nefondate, va admite recursul formulat de reclamantă, va casa în parte sentinţa recurată şi în rejudecare va obliga pârâţii la plata sumei de 74.655,75 RON, urmând a menţine în rest dispoziţiile sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile formulate de pârâţii Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale împotriva sentinţei civile nr. 750 din 7 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Admite recursul formulat de reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă împotriva aceleiaşi sentinţe civile.

Casează în parte sentinţa recurată şi în rejudecare:

Obligă pârâţii la plata sumei de 74.655,75 RON.

Menţine în rest dispoziţiile sentinţei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2018.