Organic agriculture certificate: inadmissibility of annulment action for mere administrative information letters under Law 554/2004

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea adresată Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună anularea deciziei MADR de invalidare a certificatului de conformitate eliberat de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, decizie transmisă Direcţiilor Agricole Judeţene cu adresa x/15.01.2015 şi comunicată reclamantului cu adresa DAJ Caras-Severin nr. x/19.01.2015 şi obligarea pârâtului să recunoască validitatea certificatului eliberat pentru anul 2014.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 388 din 21.12.2015 Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Bucureşti, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 388 din 21.12.2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare sub aspectul faptului că nu se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Recurenul-reclamant A. a formulat răspuns la întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului. Examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 06 noiembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 19 februarie 2018, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, în consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ. şi a fixat termen pentru judecarea lui pe fond.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Obiectul cauzei prezente îl formează anularea Deciziei MADR de invalidare a certificatului de conformitate eliberat reclamantului de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, anularea deciziei transmisă Direcţiilor Agricole Judeţene cu adresa nr. x/2015 şi recurentului cu adresa DAJ Caraş Severin nr. x/19.01.2015, precum şi obligarea pârâtului să-i recunoască validitatea certificatului eliberat pentru anul 2014.

Din adresa emisă de pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sub nr. x/2015 rezultă că acesta se adresează directorilor executivi din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene de pe întreg teritoriul ţării, iar în titlul său s-a menţionat că a fost emis cu scop de informare privind situaţia organismului de inspecţie şi certificare B. - Sucursala Iernut. De asemenea, din conţinutul adresei rezultă că s-a adus la cunoştinţa destinatarilor că, în perioada 2-5.12.2014, Direcţia Generală Control Antifraudă Inspecţii - Direcţia de Inspecţii de Stat a efectuat verificări cu privire la criteriile de funcţionare, precum şi la activitatea desfăşurată de B. - Sucursala Iernut/C. SRL" că, în urma controlului, prin nota de control nr. x, s-a propus informarea operatorilor cărora le-au fost eliberate certificate de către entitatea verificată asupra următoarelor aspecte:

"- organismul de inspecţie şi certificare B. - Sucursala Iernut a fost radiat conform certificatului de radiere din data de 28.11.2014, emis în baza rezoluţiei nr. 14426/26.11.2014, iar societatea nou înfiinţată, respectiv, C. S.R.L. nu este aprobată de MADR ca organism de inspecţie şi certificare;

- certificatele de conformitate emise în baza rapoartelor de inspecţie întocmite după data de 24.07.2014 şi care au aplicată ştampila C. S.R.L. nu sunt eliberate în conformitate cu prevederile legislative naţionale şi comunitare în vigoare din domeniul agriculturii ecologice;

- se impune orientarea către un alt organism de inspecţie şi certificare aprobat de MADR, în vederea continuării activităţii în sistemul de agricultură ecologică " .

La finalul actului, este menţionată solicitarea adresată destinatarilor actului de a identifica operatorii clienţi ai B. - Sucursala Iernut/C. S.R.L. şi de a-i informa cu privire la cele semnalate.

Ca urmare a acestei solicitări, Direcţia de Agricultură a judeţului Caraş-Severin s-a adresat reclamantului, adresa nr. x/2015, arătând că are obligaţia de a-l informa în legătură cu aceleaşi aspecte enumerate în actul emis de MADR sub nr. x/2015.

Raportat la cele ce preced, instanţa de fond a reţinut că adresa MADR cu nr. x/15.01.2015 nu este un act administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel încât nu poate constitui obiect al acţiunii în anulare în faţa instanţei de contencios administrativ, acţiunea de faţă fiind inadmisibilă.

A. Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a susţinut că instanţa de fond nu a stăruit pentru aflarea adevărului cu privire la obiectul dedus judecăţii.

În analizarea cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., instanţa de control judiciar verifică dacă instanţa a cărei hotărâre se atacă a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

A arătat recurentul că instanţa a omis să se pronunţe asupra unei probe hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, respectiv nu a avut în vedere cuprinsul răspunsului intimatului-pârât la plângerea prealabilă a reclamantului, înregistrat sub nr. x, şi nu a stăruit pentru aflarea adevărului în legătură cu decizia de invalidare a certificatului de conformitate eliberat reclamantului de partenerul contractual.

Prin "plângerea prealabilă" adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reclamantul a solicitat revocarea deciziei MADR de invalidare a certificatului de conformitate eliberat reclamantului de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, decizie transmisă Direcţiilor Agricole Judeţene cu adresa x/15.01.2015 şi comunicată reclamantului cu adresa nr. x/2015.

Prin adresa nr. x/2015, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a precizat că, în contextul dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, reclamantul îşi poate exercita dreptul legal de a contesta un act administrativ pe care îl consideră vătămător în cadrul unei plângeri prealabile. S-a mai arătat că, dată fiind relaţia de natură contractuală a reclamantului cu organismul de inspecţie şi certificare, având ca obiect inspecţia şi certificarea, singurul în măsură să clarifice situaţia este acesta.

Împrejurarea că intimatul, prin răspunsul transmis sub nr. x/24.02.2015, a arătat reclamantului că se poate adresa instanţei competente dacă se simte vătămat printr-un act administrativ conform prevederilor Legii contenciosului administrativ, nu poate conduce la concluzia că adresa a cărei anulare s-a cerut este un act administrativ.

În plus, răspunsul înregistrat sub nr. x este unul generic, iar din conţinutul acestuia nu rezultă că intimatul a atribuit adreselor nr. x şi nr. 127/19.01.2015 emise de MADR calitatea de acte administrative, fiind doar o simplă interpretare a recurentului - reclamant.

Chiar şi dacă se preciza, calificarea unui act administrativ este dată de instanţa competentă sesizată cu respectiva cauză, iar nu de părţile care se află în litigiu.

Nu este fondată nici critica recurentului că pârâtul a indus instanţa în eroare, în sensul că actul atacat în prezenta cauză este adresa nr. x/2015 şi nu decizia MADR de invalidare a certificatului de conformitate a reclamantului de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, act care nu a fost depus la dosarul cauzei, instanţa neadministrând această probă.

Se constată că, prin apărările făcute de către pârât în faţa instanţei de fond, acesta a arătat că nu a fost emisă de către MADR vreo decizie de invalidare a certificatului de conformitate eliberat de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014. Singurele înscrisuri emise de MDAR şi contestate de reclamant sunt doar adresa nr. x/2015 şi adresa nr. x/2015.

În egală măsură, nici reclamantul nu a făcut dovada existenţei unui astfel de înscris care ar fi putut constitui un act administrativ care să fie supus cenzurii legii contenciosului administrativ în cauza de faţă, acesta arătând, de altfel, chiar prin cererea de recurs, că MDAR nu i-a indicat explicit actul administrativ pe care îl consideră vătămător şi nici nu i l-a comunicat.

B. Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recurentul a arătat că instanţa de fond s-a pronunţat pe alt obiect decât al cererii sale de chemare în judecată, respectiv cu privire la adresa nr. x/2015 şi adresa nr. x/2015 emise de MDAR, şi nu cu privire la anularea Deciziei MADR de invalidare a certificatului de conformitate eliberat acestuia de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014.

Potrivit disp. art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi motivele pentru care s-au respins cererile părţilor.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a analizat întocmai solicitările reclamantului şi a răspuns fundamentat cererii formulate, în considerentele hotărârii neidentificându-se analizarea altui obiect faţă de cel care s-a cerut. De asemenea, nu se identifică nici existenţa unor motive străine de natura cauzei.

Aşa cum s-a arătat, în analizarea cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. (la pct. A din prezentele considerente), la dosarul cauzei nu a fost depusă nici o decizie a MADR de invalidare a certificatului de conformitate eliberat acestuia de organismul de inspecţie B.-Sucursala Iernut pentru anul 2014 invocată de recurentul reclamant.

Nu rezultă din nici un înscris de la dosarul cauzei că ar fi fost emisă o astfel de decizie şi nu ar fi fost adusă la cunoştinţa reclamantului sau instanţei.

Pin urmare, instanţa s-a pronunţat cu privire la adresa nr. x/2015 şi adresa nr. x/2015 emise de MADR.

În plus, faţă de solicitarea cererii iniţiale de chemare în judecată formulată în faţa instanţei de fond, recurentul-reclamant a precizat prin cererea de recurs că actul administrativ atacat este de fapt nota de control nr. x emisă de MDAR la care se face referire prin adresa nr. x/2015, act care nu i-a fost adus la cunoştinţă, reclamantul necunoscând conţinutul acestuia.

A mai susţinut recurentul că, neavând acces la această notă de control, a fost nevoit să solicite instanţei de judecată revocarea deciziei de invalidare a certificatului său de conformitate, decizie transmisă cu adresa nr. x/2015.

Nota de control nr. x emisă de MDAR vizează rezultatele controlului efectuat la organismul de inspecţie şi certificare B.-Sucursala Iernut/C. S.R.L., verificări efectuate în perioada 02-05.12.2014 cu privire la criteriile de funcţionare şi la activitatea desfăşurată în anul 2014 de către acest organism.

Prin această notă, echipa de control a constatat că, la data efectuării verificărilor, organismul de inspecţie şi certificare B.-Sucursala Iernut, care a fost aprobat de MADR să desfăşoare pe teritoriul României activităţi de inspecţie şi certificare în agricultură ecologică, este radiat (conform certificatului de radiere din data de 28.11.2014), iar societatea nou înfiinţată, respectiv C. S.R.L., nu este aprobată de MADR ca organism de inspecţie şi certificare, şi drept urmare nu s-au putut aplica sancţiuni, conform prevederilor legale din domeniu, pentru neconformităţile constatate.

Prin nota de control s-a constatat că organismul de inspecţie şi certificare B.-Sucursala Iernut a fost radiat de la Oficiul Registrului Comerţului din data de 28.11.2014 şi nu s-a constatat invalidarea certificatelor emise de această entitate.

Înalta Curte constată că nota de control nr. x emisă de MDAR nu a făcut obiectul acţiunii iniţiale formulată în faţa primei instanţei şi, prin urmare, nu este permisă analizarea acestei note sub aspectul nulităţii, atâta vreme cât instanţa de fond nu a fost învestită cu o astfel de cerere, iar instanţa de control judiciar nu poate analiza hotărârea atacată pe un aspect nesupus cenzurii şi pe care nu s-a pronunţat prima instanţă.

Dacă s-ar analiza această nouă cerere formulată în faza de soluţionare a recursului, instanţa de control judiciar ar încălca dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În concluzie, se reţine că motivarea hotărârii atacate permite instanţei de control judiciar să verifice aplicarea legii la stabilirea situaţiei de fapt, instanţa de fond lămurind pe deplin situaţia de fapt a cauzei, analizând întocmai cererea supusă analizei, considerentele hotărârii făcând posibilă examinarea legalităţii soluţiei pronunţate.

Susţinerile recurentului - reclamant în contextul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu sunt fondate, fiind simple interpretări care nu ţin în fapt de invocarea unor motive contradictorii în contextul analizei hotărârii atacate.

C. În ceea ce priveşte motivul prevăzut la art. 488 pct. 8 C. proc. civ., acesta poate fi invocat atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

În analiza acestui caz de casare, se reţine că cererea de recurs nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate, invocându-se generic greşita interpretare a instanţei de fond în analizarea caracterului de act administrativ al adreselor a căror nulitate a fost solicitată.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., pct. 8 având în vedere situaţiile în care instanţa recurge la dispoziţiile legale ce sunt de natură să ducă la soluţionarea cauzei, dar le încalcă.

Din considerentele hotărârii atacate rezultă că au fost aplicate în mod corect normele de drept aplicabile.

Considerentele hotărârii privesc întocmai problemele juridice invocate în analiza condiţiilor emiterii actelor contestate, recurentul-reclamant nefiind de acord cu modalitatea în care prima instanţă a realizat interpretarea disp. art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Din perspectiva dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ normativ este actul emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Rezolvarea unei cereri în contencios administrativ presupune ca între petiţionar şi autoritatea căreia i se adresează cererea să existe un raport juridic de drept administrativ, iar cererea să se refere la drepturi şi obligaţii care să facă parte din obiectul unui astfel de raport juridic.

Prin adresa nr. x/2015 emisă de MADR s-a dispus informarea de către Ministerul Agriculturii şi Administrării Rurale către toate Direcţiile pentru Agricultură Judeţene cu privire la situaţia Organismului de inspecţie şi certificare B.-Sucursala Iernut, ca urmare a controlului efectuat de Direcţia Generală Control Antifraudă Inspecţii-Direcţia de Inspecţii de Stat prin nota de control nr. x.

Prin adresa nr. x/2015 s-a dispus informarea către reclamantul A. cu privire la adresa nr. x/2015 emisă de MADR, precizându-se că Organismului de inspecţie şi certificare B.-Sucursala Iernut a fost radiat conform certificatului de radiere din data de 28.11.2014 emis în baza rezoluţiei nr. 14426/26.11.2014, iar societatea nou înfiinţată, respectiv C. S.R.L., nu este aprobată de MADR ca organism de inspecţie şi certificare, arătându-se, totodată, că se impune orientarea către alt organism de inspecţie şi certificare aprobat de MDAR în vederea continuării activităţii în sistemul de agricultură ecologică.

Aceste adrese au fost emise exclusiv pentru informarea Direcţiilor de Agricultură Judeţene şi a operatorilor din agricultură ecologică vizaţi de aspectele de nelegalitate constatate la verificările efectuate de MADR, respectiv pentru informarea reclamantului asupra aceloraşi aspecte de nelegalitate, nu au dat naştere, nu au modificat şi nu au stins raporturi juridice în care reclamantul se află.

Pin urmare, instanţa de fond s-a pronunţat în mod corect cu privire la faptul că actele contestate nu sunt acte administrative din perspectiva art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, adresa nr. x/2015 şi adresa nr. x/2015 emise de MADR neproducând efecte juridice, fiind doar acte cu titlu informativ dispuse pe cale administrativă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Având în vedere că actele emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu au modificat sau stins raporturi juridice şi nici nu fac referire la înlăturarea pe viitor a efectelor actelor de certificare emise, fiind doar menţionate aspecte legate de nelegalitatea unor acte emise ca urmare a delegării competenţelor de la un organism de inspecţie şi certificare la altul, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a respins, ca inadmisibilă, cererea dedusă judecăţii.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamantul de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 388 din 21 decembrie 2015 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 388 din 21 decembrie 2015 a Curţii de Apel Timişoara - secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2018.