Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1890/2018 AI generated

Jurisdictional conflict over public procurement restitution: exclusive competence of administrative chamber at contracting authority’s seat

Case Number Decizia nr. 1890/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Sibiu County Court, Chamber of Administrative and Fiscal Litigation, ordering it to hear the case in first instance. The dispute involved a contracting authority seeking the restitution of approximately 2.4 million RON paid to a general contractor as undue payment under public works contracts executed between 2012 and 2015. The Dolj County Court initially referred the case to the administrative chamber but then declined jurisdiction to Sibiu based on the contractor’s location being irrelevant, while the Sibiu County Court civil chamber declined jurisdiction back to Dolj, arguing the claim was a civil repetition action rather than a public procurement dispute. The Supreme Court held that the claim was intrinsically linked to the execution of public procurement contracts governed by special laws, making the civil characterization and the reference to civil procedural rules inapplicable. Relying on Article 53(1) of Law No. 101/2016, which establishes exclusive material and territorial jurisdiction for the administrative and fiscal chamber at the location of the contracting authority, the Court determined that the Sibiu administrative chamber was the competent forum, overriding general civil jurisdiction rules.

Legislator headnote

AI generated

art. 1489 C. civ, art. 1018 alin. (1) C. proc. civ, art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over public procurement restitution: exclusive competence of administrative chamber at contracting authority’s seat: Conform contractelor de lucrări încheiate între părţi, autoritatea contractantă are sediul în Mediaş, jud. Sibiu, astfel încât, având în vedere şi faptul că dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 sunt speciale şi derogatorii faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, s-a constatat că Tribunalul Sibiu, secţia de contencios administrativ şi fiscal este competent să soluţioneze cauza.

Keywords

AI generated
resolution of jurisdictional dispute public procurement contract public works conflict rule special restitution fiscal law

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - secţia a II-a civilă, reclamanta A. S.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. obligarea acesteia la plata sumei de 2.422.026,30 RON reprezentând plată nedatorată, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă acestei datorii, calculată la valoarea sumei totale datorate, începând cu data cererii de chemare în judecată şi până la plata efectivă a datoriei.

Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1635-1649, art. 1489 C. civ., art. 1018 alin. (1) C. proc. civ., art. 194, art. 2, art. 3 şi art. 6/teza a doua din O.U.G. nr. 13/2011, iar în motivare s-a arătat că reclamanta, în calitate de achizitor/beneficiar, a încheiat cu pârâta, în calitate de executant/antreprenor, un număr de 28 contracte de lucrări având ca obiect executarea unor lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producţie sonde de foraj, contractele desfăşurându-se în perioada 2012-2015 în cadrul unor lucrări de achiziţie publică, lucrările fiind realizate de pârâtă, iar preţul a fost achitat conform facturilor şi a documentelor justificative.

Urmare controlului efectuat de Camera de Conturi Sibiu şi a emiterii unor acte administrative contestate în prezent la instanţa de contencios administrativ, reclamanta a efectuat propriile verificări şi a constatat că pârâta a încasat necuvenit suma de 2.422.026,30 RON, din care suma de 1.159.389,75 RON cu titlu de contribuţii plătite de A. în mod nedatorat pentru articolul de deviz "utilaj" şi o sumă de 1.262.636,56 RON reprezentând contribuţii nedatorate pentru articolul de deviz "transport".

Prin încheierea din data de 19.12.2017 Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă a dispus trimiterea dosarului la secţia de contencios administrativ şi fiscal spre competentă soluţionare, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei secţii la data de 21.12.2017.

Prin sentinţa nr. 35 din data de 11 ianuarie 2018 Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a declinat în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia contencios administrativ şi fiscal competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că plăţile efectuate către pârâtă, solicitate a fi restituite în prezenta cauză, au fost achitate în temeiul contractelor de achiziţie publică, în executarea acestor contracte.

S-au apreciat ca fiind incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice.

Conform contractelor de lucrări încheiate între părţi, autoritatea contractantă are sediul în Mediaş, jud. Sibiu, astfel încât, având în vedere şi faptul că dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 sunt speciale şi derogatorii faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, s-a constatat că Tribunalul Sibiu, secţia de contencios administrativ şi fiscal este competent să soluţioneze cauza.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Prin sentinţa nr. 203 din data de 12 martie 2018 Tribunalul Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţiile de necompetenţă teritorială şi funcţională a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Sibiu în soluţionarea cererii şi, pe cale de consecinţă, a declinat în favoarea Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă competenţa de soluţionare a acţiunii civile formulate de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. Craiova, în temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 134 C. proc. civ. a suspendat din oficiu judecarea pricinii şi a înaintat dosarul la Î.C.C.J., secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a constatat că temeiul juridic al acţiunii introductive de instanţă îl reprezintă dispoziţiile art. 1341-1344 raportate la art. 1635-1649 C. civ., respectiv obligarea pârâtei la restituirea unei plăţi nedatorate. Altfel spus, acţiunea reclamantei este întemeiată pe un fapt licit cauzator de obligaţii şi nu pe o răspundere contractuală izvorâtă din executarea unui contract de achiziţie publică.

Acţiunea în repetiţiune promovată de către reclamantă nu se circumscrie niciunuia dintre aspectele expres prevăzute prin art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Cum societatea pârâta îşi are sediul în municipiul Craiova, instanţa competentă teritorial devine cea de la sediul pârâtei, conform prevederilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:

Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamanta A. S.A. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.A. Craiova la restituirea plăţilor nedatorate în sumă totală de 2.422.026,30 RON, precum şi dobânda legală penalizatoare aferentă acestei datorii, calculată la valoarea sumei totale datorate.

Pretenţiile reclamantei sunt generate de contractele încheiate între părţi şi derulate în perioada 2012-2015, în cadrul unor proceduri de achiziţie publică desfăşurate conform O.U.G. nr. 34/2006, act normativ care, în cuprinsul art. 286 alin. (1), atribuia secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante competenţa de soluţionare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziţie publică.

În materia achiziţiilor publice legislaţia a suferit modificări succesive, iar Legea nr. 101/2016, ce a reglementat procedura de soluţionare a litigiilor privind achiziţiile publice, a preluat conţinutul art. 286 sus-menţionat, stabilind în cuprinsul art. 53 alin. (1) că:

"Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice."

Această normă legală instituie, aşadar, o competenţă materială şi teritorială exclusivă în favoarea instanţei de contencios administrativ de la sediul autorităţii contractante, iar calificarea dată de reclamant acţiunii formulate şi indicarea unui alt temei juridic nu schimbă natura juridică a acesteia şi nu înlătură aplicarea normelor de competenţă anterior indicate.

Cum pretenţiile reclamantei din prezenta cauză, autoritate contractantă cu sediul în Mediaş, jud. Sibiu, decurg din contracte supuse legislaţiei speciale privind achiziţiile publice, competenţa instanţei de judecată trebuie stabilită tot prin raportare la dispoziţiile speciale, derogatorii faţă de cele ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., în favoarea Tribunalului Sibiu - secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2018.