Jurisdiction over public procurement contracts: territorial competence of regional contracting sub-units without legal personality

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal la data de 25 octombrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităţilor în cuantum de 165,26 RON potrivit contractului nr. x/10.12.2013; 165,26 RON potrivit contractului nr. x/10.12.2013 şi 66,10 RON potrivit contractului nr. x/10.12.2013 RON, invocând, în esenţă, îndreptăţirea sa la aceste penalităţi în temeiul art. 13.1 din contracte faţă de nerespectarea de către pârâtă a obligaţiei prevăzute la art. 11.4.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 2157 din 07 decembrie 2017, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora procesele privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează, în primă instanţă, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante.

În cauză, raporturile contractuale dintre părţi au fost reglementate prin contractele indicate în cererea de chemare în judecată, acestea fiind încheiate în baza O.U.G. nr. 34/2006. Având în vedere că, potrivit contractelor menţionate, calitate de parte şi autoritate contractantă o are Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., competentă să judece cauza în fond este tribunalul în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, respectiv Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 10.01.2018, sub dosar nr. x/2018.

2.2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 765 din 09 februarie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora competenţa de soluţionare a cauzei revine tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, iar potrivit art. 8 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, subunităţile din structura C.N.A.D.N.R. pot avea calitatea de autoritate contractantă.

În cauză, calitate de autoritate contractantă o are Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, contractele de servicii nr. xdin 10.12.2013, fiind încheiate exclusiv de către D.R.D.P. Iaşi şi semnate strict de către reprezentanţii acesteia. Este adevărat că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi nu are personalitate juridică, însă lipsa personalităţii juridice a subunităţilor din structura C.N.A.D.N.R. nu le lipseşte de capacitatea administrativă, respectiv de aptitudinea de a încheia contracte administrative în exercitarea serviciului public.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, între reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, în calitate de achizitor şi pârâta A. S.R.L., în calitate de prestator s-au încheiat contractele de servicii nr. x din 10.12.2013 având ca obiect prestarea serviciilor de închiriere de autovehicule, utilaje şi echipamente pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi a înzăpezirii drumurilor naţionale de pe raza D.R.D.P. Iaşi (...), contractele fiind de achiziţie publică, guvernate de prevederile O.U.G. nr. 34/2006 şi ale H.G. nr. 925/2006.

Conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, procesele privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează, în primă instanţă, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţiile publice.

Prin precizările depuse de C.N.A.I.R. S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi în dosarul Tribunalului Iaşi, autoritatea reclamantă a susţinut că, în cauză, competenţa de soluţionare aparţine acestui tribunal, având în vedere că, în temeiul art. 1 alin. (2), (3) şi (8) din O.U.G. nr. 84/2003 (în vigoare la data încheierii contractelor), subunităţile C.N.A.D.N.R. pot avea calitate de autoritate contractantă conform art. 8 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, iar faţă de dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 101/2016, sediul autorităţii contractante este situat în Municipiul Iaşi.

Din actele existente la dosar, se constată că întreaga procedură de achiziţie publică s-a desfăşurat de către Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, la sediul acesteia din Iaşi. De asemenea, toată documentaţia de atribuire şi actele achiziţiei publice au fost efectuate de către autoritatea contractantă Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi şi toate actele ţinând de achiziţia publică în baza căreia s-au încheiat contractele de achiziţie publică, izvor al prezentului litigiu, s-au încheiat la sediul autorităţii contractante, situat în Iaşi, str. x nr. 19, judeţ Iaşi.

Înalta Curte reţine că Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi nu are personalitate juridică, însă legiuitorul nu condiţionează calitatea de autoritate contractantă de calitatea de persoană juridică.

Lipsa personalităţii juridice a Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Iaşi nu o lipseşte de capacitatea administrativă, respectiv are aptitudinea de a încheia contracte administrative în exercitarea serviciului public şi de a sta în justiţie în nume propriu pentru actele emise în îndeplinirea atribuţiilor legale.

În speţă, potrivit celor menţionate în cererea de chemare în judecată de către reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (fosta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.), prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, sediul acesteia este în Municipiul Iaşi, str. x nr. 19, judeţ Iaşi, aspect care, de altfel, reiese şi din cuprinsul contractelor de servicii nr. x din 10.12.2012, în capitolul "Părţi contractante", sediul achizitorului fiind cel al D.R.D.P. Iaşi, respectiv Iaşi, str. x nr. 19.

Prin urmare, în raport de cele menţionate, întrucât sediul autorităţii contractante este situat în Municipiul Iaşi, instanţa de contencios administrativ competentă din punct de vedere material este Tribunalul Iaşi, în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante, conform art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi şi pe pârâta A. S.R.L., în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2018.