Land ownership dispute: Incompetence of High Court to hear revision of jurisdictional transfer ruling under Civil Procedure Code Art. 510

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea supusă revizuirii

Prin sentinţa civilă nr. 157 din 18 ianuarie 2018, Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, declinând competenţa de soluţionare a cauzei privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii B., C., D., Comisia Locală de Fond Funciar Ceptura, E. şi F., în favoarea Judecătoriei Mizil, judeţul Prahova.

2. Cererea de revizuire

La data de 9 februarie 2018, reclamanta A. a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, o cerere de revizuire a sentinţei civile nr. 157/18.01.2018 a Tribunalului Prahova, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenta susţine că sentinţa atacată este nemotivată, întrucât nu face referire la proba cu înscrisuri administrată în cauză, ceea ce contravine prevederilor art. 6 paragraf 1 din Convenţia CEDO.

De asemenea, instanţa nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, respectiv anularea procesului-verbal nr. x/2014 strict cu privire la suprafaţa de 2,94 ha teren arabil din T. x, făcând referire la alte terenuri în suprafaţă de 10 ha care nu sunt menţionate în acţiune şi exced cadrului procesual, fiind incident astfel motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 3 C. proc. civ., revizuenta susţine că sentinţa a fost dată în temeiul unui înscris declarat fals în cursul judecăţii, reprezentat de încheierea din data de 03.10.2017 din dosarul nr. x/2017.

În continuare, reiterând o serie de argumente pe care susţine că le-a invocat în cadrul acţiunii a cărei judecată a fost declinată prin sentinţa civilă a cărei revizuire se solicită, revizuenta solicită anularea procesului-verbal nr. x/16.12.2014 emis de Comisia Locală de Fond Funciar Ceptura.

3. Apărările formulate în cauză

Legal citate, intimatele B., C., D., Comisia Locală de Fond Funciar Ceptura, E. şi F. nu au formulat întâmpinări în cauză.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra revizuirii

Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie invocată din oficiu, se constată că este întemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 510 din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.

(2) În cazul art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanţele de recurs la care se referă aceste dispoziţii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă.

(3) În cazul în care se invocă motive care atrag competenţe diferite, nu va opera prorogarea competenţei."

Potrivit dispoziţiilor legale, aşadar, cu excepţia motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de revizuire revine instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Pentru motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., competenţa revine instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre, cu excepţia situaţiei în care una dintre instanţele de recurs la care se referă aceste dispoziţii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cauză, revizuenta A. a formulat cerere de revizuire împotriva unei sentinţe de declinare a competenţei de soluţionare a cererii de chemare în judecată, pronunţată de Tribunalul Prahova, astfel încât, raportat la dispoziţiile procedurale menţionate anterior, competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 3 şi pct. 6 C. proc. civ. revine acestei instanţe, ca instanţă care a pronunţat sentinţa civilă nr. 157 din 18 ianuarie 2018 a cărei retractare se solicită, sens în care va fi declinată în favoarea acesteia.

Referitor la cererea de revizuire întemeiată pe cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu se regăsesc, în cuprinsul cererii, motive în sensul acestui text de lege, respectiv nu se invocă existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, cea de-a doua încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

5. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra revizuirii

Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 131 şi art. 132, coroborate cu art. 510 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi va declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocată de instanţă din oficiu.

Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva sentinţei civile nr. 157 din 18 ianuarie 2018, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, în favoarea Tribunalului Prahova, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2018.