Illegal composition of five-judge panel: Mandatory random selection of all judges under Art. 32 of the Judicial Organization Law

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

În baza actelor şi probelor de la dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentinţa penală nr. 1057 din data de 29 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 269 alin. (1) din C. pen., a condamnat-o pe inculpata A. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului (punctul C din rechizitoriu).

În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 72 din C. pen. şi art. 399 alin. (9) din C. proc. pen. a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatei durata arestării preventive şi a arestului la domiciliu începând cu data de 31 ianuarie 2015 până la 15 iunie 2015, inclusiv.

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitată inculpata A. pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. (1) din C. pen. (punctul B din rechizitoriu).

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a fost achitată aceeaşi inculpată pentru infracţiunea de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. (punctul B din rechizitoriu).

În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a fost achitată aceeaşi inculpată pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în formă calificată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. (1) din C. pen. (punctul C din rechizitoriu).

2. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul B. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă calificată, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 297 alin. (1) din C. pen. (punctul B din rechizitoriu).

S-a constatat că inculpatul B. a fost reţinut 24 de ore începând cu 29 ianuarie 2015, ora 19:00, până la 30 ianuarie 2015, ora 19:00, şi arestat preventiv în perioada 31 ianuarie 2015 - 6 februarie 2015, inclusiv.

II. Prin Decizia penală nr. 117 din 26 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu majoritate, a respins, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpata A. împotriva Sentinţei penale nr. 1057 din data de 29 noiembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2015, privind şi pe intimatul inculpat B.

Decizia penală a fost pronunţată cu opinia separată a doamnei judecător C., doar în sensul admiterii apelului declarat de inculpata A. împotriva Sentinţei penale nr. 1057 din data de 29 noiembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a desfiinţării în parte a sentinţei penale şi a achitării inculpatei, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. şi pentru infracţiunea de favorizare a făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., cu menţinerea celorlalte dispoziţii care nu sunt contrare.

III. Împotriva acestei decizii, la data de 22 noiembrie 2018 a formulat contestaţie în anulare condamnata A., cerere care a fost înregistrată la aceeaşi dată, sub nr. x/2018 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători P2 şi care a primit prim termen de judecată la 10.12.2018.

La termenul fixat, având în vedere Sentinţa civilă nr. 4827/23.11.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2018, prin care în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificată şi republicată, s-a dispus suspendarea executării Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 137/08.11.2018, cauza a fost scoasă de pe rol în vederea repartizării aleatorii către Completurile de 5 Judecători nou înfiinţate, în temeiul art. 4 alin. (1) din Hotărârea nr. 1367 din 5 decembrie 2018 adoptată de secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la efectele Deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României, precum şi a Hotărârii nr. 155 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (conform filei 15 dosar contestaţie în anulare).

Urmare noii repartizări cauza a primit termen de judecată la 20.12.2018, iar prin rezoluţie administrativă din 14.12.2018, s-a preschimbat termenul de judecată la 19.12.2018 (conform filei 17 dosar contestaţie în anulare).

În motivarea contestaţiei în anulare formulate precum şi în notele de şedinţă depuse, contestatoarea condamnată, prin apărător ales, a susţinut, în esenţă, nelegala compunere a Completului de 5 Judecători care a soluţionat cauza în apel, considerând că în speţă au fost încălcate dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 304/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare în ceea ce priveşte modul de desemnare al unuia dintre membrii acestui complet.

În acest sens, s-a arătat că deşi dispoziţiile legale în vigoare la data soluţionării cauzei în apel prevedeau că judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi prin tragere la sorţi, în Completul de 5 Judecători Penal 1 care a pronunţat decizia penală atacată a fost inclus de drept preşedintele secţiei penale (în locul vicepreşedintelui aflat în stare de incompatibilitate), nefiind desemnat aleatoriu un judecător, astfel cum impunea Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În motivarea căii extraordinare de atac, contestatoarea condamnată a mai invocat Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1021/29.11.2018, prin care Curtea Constituţională a decis următoarele:

"1. Admite sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013.

2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 207/2018".

Din considerentele deciziei mai sus-menţionate, în susţinerea cererii şi a termenului în care pot fi formulate criticile referitoare la situaţia de drept dezlegată de Curtea Constituţională, contestatoarea condamnată a făcut trimitere la mai multe paragrafe, respectiv: paragraful 130 "Stabilirea conduitei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu se raportează, în mod necesar, numai la un anumit act, ci la un complex de acte/acţiuni/inacţiuni care, împreună, au aptitudinea de a indica relevanţa şi natura constituţională a conflictului.

Prin urmare, pentru a se determina conduita unei autorităţi publice nu are relevanţă faptul că fiecare act în parte, respectiv hotărâri ale Colegiului de conducere, poate fi atacat de justiţiabili în faţa instanţei de contencios administrativ sau faptul că, în faţa Completurile de 5 judecători, justiţiabilii puteau invoca excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată. (...)" paragraful 177- "Transpunând acest considerent la nivelul organizării completurilor de judecată, Curtea reţine că instanţele judecătoreşti, astfel cum sunt reglementate prin Constituţie şi Legea nr. 304/2004, îşi realizează funcţia de înfăptuire a justiţiei prin intermediul judecătorilor organizaţi în completuri de judecată.

Pentru ca organizarea puterii judecătoreşti să nu devină în sine aleatorie şi pentru a nu permite apariţia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se stabileşte prin lege, iar cu privire specială asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a consacrat faptul că atât compunerea sa, cât şi regulile de funcţionare se stabilesc prin lege organică. Astfel, atunci când legiuitorul constituţional se referă la compunerea instanţei supreme - noţiune autonomă folosită de Constituţie - nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea şi compunerea secţiilor, secţiilor unite, completurilor de judecată care realizează funcţia sa jurisdicţională.

Astfel, Curtea constată că legiuitorul constituţional a dat o mare importanţă ordonării acţiunii puterii judecătoreşti atât la nivelul instanţei supreme, cât şi la nivelul celorlalte instanţe inferioare. Această construcţie constituţională a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instanţei judecătoreşti, ca fiind norme de procedură de ordine publică. De aceea, încălcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecată exprimă o exigenţă de ordine publică, a cărei încălcare atrage nulitatea absolută a actelor pronunţate de acesta." paragraful 198 "Întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută a actelor îndeplinite de un astfel de complet şi ţinând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare."

Totodată, în ceea ce priveşte critica vizând nulitatea absolută a actului de procedură al unui complet nelegal constituit, contestatoarea condamnată a făcut referire la paragraful 147 din aceeaşi decizie a Curţii Constituţionale prin care s-a reţinut, ca deziderat al compunerii legale a instanţei, necesitatea existenţei unei imparţialităţi obiective:

"Curtea reţine că, la data de 1 februarie 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 255/2013, care, prin art. 72 pct. 9. a modificat art. 32 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 304/2004. în urma modificării operate, art. 32 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 304/2004 prevedea că "Judecătorii care fac parte din aceste complete [Completurile de 5 judecători - s.n.] sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie". Totodată, art. 32 alin. (5) din aceeaşi lege prevedea: "Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de preşedintele secţiei penale sau de decanul de vârstă, după caz". Din cele de mai sus, rezultă că art. 32 alin. (4) din lege a reglementat, în mod expres, tragerea la sorţi a tuturor membrilor Completului de 5 judecători, fără să facă vreo diferenţiere între aceştia şi fără să consacre instituţia membrului "de drept". De asemenea, art. 32 alin. (5) din lege a stabilit că preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează completul doar dacă au fost desemnaţi prin tragere la sorţi ca membri ai acestuia, aceeaşi regulă aplicându-se, evident, şi în privinţa preşedintelui secţiei penale. Prin urmare, textul analizat conferă acestora dreptul de a prezida completul în măsura în care sunt desemnaţi prin tragere la sorţi, şi nu pe acela de a face parte de drept din complet. Astfel, voinţa legiuitorului a fost aceea de a aplica regula tragerii la sorţi în privinţa tuturor membrilor completului, în vederea asigurării imparţialităţii obiective a acestuia şi a evitării stabilirii unor raporturi de preeminenţă între membrii completului."

În contextul prezentat, contestatoarea condamnată a concluzionat că modalitatea de desemnare a compunerii Completului de 5 Judecători, în etapa soluţionării în apel a Dosarului nr. x/2017 s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, iar Decizia penală nr. 117/26.06.2018 a fost pronunţată, de un complet format cu încălcarea prevederilor legale, lipsit de atributele legalităţii şi imparţialităţii, instituite prin legislaţia română şi europeană. În acest sens, s-a solicitat aplicarea directă a art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, invocându-se cauzele Richert c. Polonia, Hotărârea din data de 25.10.2011, Jorgic c. Germania, Hotărârea din data de 12.07.2007, Lavents c. Letonia, Hotărârea din data de 28.11.2002, Kontalexis c. Grecia, Hotărârea din 31 mai 2011, Fatullayev c. Azerbaijan, Hotărârea din data de 22.04.2010 şi Findlay c. Regatului Unit, Hotărârea din data de 25.02.1997.

În drept, a fost invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., având în vedere nelegala compunere a completului de judecată, care atrage, în opinia contestatoarei condamnate, incidenţa dispoziţiilor art. 281 din C. proc. pen. vizând existenţa unei nulităţi absolute care potrivit dispoziţiilor art. 281 alin. (3) C. proc. pen. poate fi invocată în orice stare a pricinii.

IV. Prin Încheierea nr. 209 din data de 19 decembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători Penal 2 - 2018, examinând calea de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris de condamnata contestatoare şi la dispoziţiile legale care guvernează contestaţia în anulare, a constatat că sunt îndeplinite, cumulativ, cele trei condiţii de admisibilitate prevăzute de lege, motiv pentru care a admis-o în principiu şi a fixat termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la data de 21 ianuarie 2019.

Totodată, în raport cu împrejurările de fapt şi de drept invocate de către contestatoarea condamnată în cererea formulată, văzând contextul generat de necesitatea analizării în concret, în speţă, a efectelor Deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României, s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 430 din C. proc. pen., suspendarea executării pedepsei aplicate contestatoarei condamnate prin Sentinţa penală nr. 1057 din 29 noiembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 117 din 26 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare.

La termenul din 21 ianuarie 2019, cauza s-a amânat pentru motivul invocat din oficiu de instanţă, respectiv faţă de împrejurarea că la data de 31 ianuarie 2019 au fost convocate Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a decide dacă se modifică jurisprudenţa Completurilor de 5 Judecători cu privire la interpretarea şi aplicarea principiului continuităţii completului de judecată, subsumat regulii anualităţii ce guvernează activitatea acestor formaţiuni de judecată.

La termenul de judecată din 18 februarie 2019, cauza s-a amânat având în vedere că la data de 26 februarie 2019, pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se află Dosarul nr. x/2018 şi Dosarul x/2019, cauze conexate, în care urma a se da o rezolvare cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 888 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

La termenul de judecată din 18 martie 2019, contestatoarea condamnată A. a lipsit, deşi a fost legal citată, însă a fost reprezentată de apărătorul ales. Cu ocazia dezbaterilor, pe fondul contestaţiei în anulare formulată de condamnata A., apărătorul ales al acesteia a susţinut aceleaşi motive formulate în cererea scrisă reluate şi completate prin notele de şedinţă depuse la data de 19.12.2018. Concluziile acestuia, precum şi ale reprezentantului Ministerului Public cu privire la fondul contestaţiei în anulare formulată de contestatoarea condamnată, au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

V. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători P2-2018, examinând calea extraordinară de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris şi la dispoziţiile legale care reglementează contestaţia în anulare, constată că aceasta este fondată, urmând a fi admisă ca atare, pentru considerentele care se vor arăta în continuare.

În prealabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege, justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.

Conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, aceştia trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea.

Pe de altă parte, prin dispoziţiile art. 4 alin. (4) din legea anterior menţionată se instituie o interdicţie în sensul că judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.

Aceste prevederi legale cu valoare de principiu, care instituie, în sarcina instanţelor judecătoreşti, şi implicit a judecătorilor, competenţa exclusivă de interpretare şi aplicare a legii în procedurile judiciare pendinte au fost transpuse şi în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional. Astfel, prin Decizia nr. 108/2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă, Curtea Constituţională a stabilit că aceasta nu poate da dezlegare unor probleme litigioase care intră în competenţa altor autorităţi şi instituţii publice, motiv pentru care modul de interpretare şi aplicare al dispoziţiilor legale incidente intră în sfera de înfăptuire a actului de justiţie cu condiţia ca instanţele judecătoreşti să fie sesizate prin acţiuni specifice.

Prioritar analizei contestaţiei în anulare formulată de condamnata A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători făcând o scurtă trecere în revistă a conţinutului succesiv al dispoziţiilor legale reclamate ca fiind încălcate în cauză de către instanţa de apel care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv art. 32 din Legea nr. 304/2004, care reglementează compunerea Completului de 5 judecători din cadrul instanţei supreme, reţine că, în intervalul 2013 - 2018, acest text legal a suferit o serie de modificări după cum urmează:

Potrivit dispoziţiilor legale incidente în anul 2013, ca interval de referinţă, art. 32 din legea precitată avea următorul conţinut:

(1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc două complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) În alte materii decât cea penală se stabilesc la începutul fiecărui an două complete de 5 judecători.

(3) În compunerea completelor prevăzute la alin. (2) intră, de regulă, judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.

(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă compunerea completelor de 5 judecători. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie desemnat în acest scop de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(6) Cauzele care intră în competenţa completelor prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi repartizate aleatoriu în sistem informatizat.

Ulterior, prin Legea nr. 255/2013, alin. (1), (4) şi (5) ale art. 32 au fost modificate şi aveau următorul cuprins:

(1) La începutul fiecărui an, în materie penală se stabilesc complete de 5 judecători formate numai din judecători din cadrul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(4) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul şi compunerea completelor de 5 judecători, la propunerea preşedintelui secţiei penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atunci când acesta face parte din complet, potrivit alin. (4), de preşedintele secţiei penale sau de decanul de vârstă, după caz."

Din dispoziţiile legale precitate, în vigoare la data soluţionării cauzei ce a făcut obiectul deciziei penale atacate, rezultă că modificările textului de lege vizau numărul completurilor de 5 judecători din materie penală, care nu mai era limitat la două, implicarea preşedintelui secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în propunerea numărului şi a componenţei completurilor de 5 judecători, desemnarea judecătorilor din completurile de 5 prin tragere la sorţi şi stabilirea celui care prezida completul de 5 judecători în persoana preşedintelui sau vicepreşedintelui Înaltei Curţi, atunci când acesta făcea parte din complet, a preşedintelui secţiei penale, fără a se face vreo altă precizare şi, în aceeaşi modalitate, a decanului de vârstă.

Se constată că modificările intervenite nu au fost corelate şi cu alte texte din legea de organizare judiciară, care au rămas nemodificate. Astfel, deşi se reglementa un număr nelimitat de completuri de 5 judecători în materie penală şi două completuri în alte materii, numărul total al completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi a rămas nemodificat, în număr de 4 (art. 19 din Legea nr. 304/2004).

Totodată, modificările aduse art. 32 nu au fost corelate cu dispoziţiile art. 33, care, de asemenea, au rămas nemodificate şi care prevedeau, în alin. (1), că:

"preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată, iar în alin. (3) că: preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie".

Or, se constată că în enumerarea formaţiunilor de judecată din cadrul instanţei supreme prezidate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi era menţionat expres de legiuitor şi Completul de 5 Judecători, alături de Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, conţinutul prevederilor legale mai sus menţionate reglementau conducerea Completurilor de 5 Judecători de către preşedintele, respectiv vicepreşedinţii instanţei supreme, în contradicţie evidentă cu prevederile art. 32 alin. (4) care reglementau tragerea la sorţi a judecătorilor din cadrul acestor completuri.

Mai mult, conform noilor modificări, preşedintele secţiei penale avea competenţa exclusivă de a propune numărul şi componenţa completurilor de 5 judecători, în lipsa unei prevederi exprese a legiuitorului, în toate materiile, deşi în alin. (3) al art. 32 (rămas nemodificat) se instituia regula specializării judecătorilor din compunerea completurilor, în funcţie de natura cauzei.

În plus, teza a doua din alin. (5) al art. 32, referitoare la prezidarea de către preşedintele secţiei penale sau a decanului de vârstă a completurilor de 5 judecători, cu privire la care legiuitorul nu a făcut nicio menţiune aşa cum a făcut-o în cazul preşedintelui instanţei şi a vicepreşedintelui (atunci când acesta face parte din complet) contrazice prevederea din alin. (4) al aceluiaşi articol conform căruia judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi prin tragere la sorţi. Interpretarea literală a art. 32 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2013, îndrituia preşedintele secţiei penale sau decanul de vârstă, după caz, să conducă Completurile de 5 Judecători indiferent de materie. De altfel, preşedinţii secţiilor civile erau excluşi de la conducerea Completurilor de 5 Judecători în materie civilă, deşi şi în cadrul Completurilor de 5 judecători trebuie respectat principiul specializării.

Aspectele relevate anterior denotă lipsa de claritate a modificărilor legislative, imprecizia termenilor folosiţi de legiuitor fiind de natură a conduce la interpretări juridice diferite.

De altfel, realitatea juridică a confirmat această concluzie. Or, deşi desemnarea, prin tragere la sorţi a patru din cei cinci membri ai completurilor de judecată, a avut caracter public şi transparent, fiind cunoscută publicului şi, implicit, participanţilor din procesul penal, niciuna dintre părţile implicate în procedurile judiciare aflate pe rolul Completurilor de 5 judecători, apărătorii acestora şi Ministerul Public, în intervalul cuprins între 01.02.2014, când au intrat în vigoare modificările referite, şi până la pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 685/07.11.2018, nu a invocat nelegala compunere a completului de judecată nici cu ocazia soluţionării apelului şi nici, ulterior rămânerii definitive a deciziei penale, ca motiv de contestaţie în anulare. Pe cale de consecinţă, se constată că atât instanţa supremă, cât şi părţile şi Ministerul Public au dat aceeaşi interpretare dispoziţiilor legale privind compunerea Completurilor de 5 judecători.

Ulterior pronunţării deciziei penale atacate în prezenta cauză, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004, s-au stabilit cu claritate regulile privind Completurile de 5 Judecători, atât în materie penală, cât şi în alte materii, respectiv desemnarea, prin tragere la sorţi, a tuturor membrilor completurilor, precizarea expresă a persoanelor, dar şi a modalităţii concrete, în care se prezidează aceste completuri.

Astfel, în prezent ambiguităţile şi contradicţiile legislative cuprinse în reglementarea anterioară generatoare de interpretări diferite a textelor de lege au fost înlăturate prin prevederile exprimate, cu claritate şi precizie, în special, în alin. (5) şi (6) ale articolului art. 32, care are următorul conţinut:

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4) (prin tragere la sorţi).

(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.

Însă, se constată că prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 Curtea Constituţională, fără a face şi o analiză din perspectiva art. 33 din Legea nr. 304/2004, a dat o altă interpretare textelor de lege, arătând că art. 32 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2013, a reglementat, în mod expres, tragerea la sorţi a tuturor membrilor Completului de 5 judecători, fără să facă vreo diferenţiere între aceştia şi fără să consacre instituţia "membrului de drept". De asemenea, art. 32 alin. (5) din lege a stabilit că preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează completul doar dacă au fost desemnaţi prin tragere la sorţi ca membri ai acestuia, aceeaşi regulă aplicându-se, evident, şi în privinţa preşedintelui secţiei penale. Prin urmare textul analizat conferă acestora dreptul de a prezida completul în măsura în care sunt desemnaţi prin tragere la sorţi şi nu pe acela de a face parte de drept din complet. Astfel, voinţa legiuitorului a fost aceea de a aplica regula tragerii la sorţi în privinţa tuturor membrilor completului (...).

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Textul constituţional nu distinge în funcţie de tipul de decizie sau în funcţie de atribuţia în exercitarea căreia a fost pronunţată. Ca urmare, şi deciziile prin care Curtea Constituţională soluţionează un conflict juridic de natură constituţională au acelaşi regim juridic stabilit de norma juridică mai sus enunţată.

Pe cale de consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie şi principiului supremaţiei Constituţiei, dezlegarea dată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018 este obligatorie, astfel încât, pentru viitor, nu mai poate fi dată o altă interpretare dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2013.

Întrucât motivul invocat în cauză se circumscrie cazului de contestaţie în anulare privind compunerea completului de judecată, în interpretarea dată de Curtea Constituţională prin decizia precizată anterior, calea extraordinară de atac formulată de contestatoarea A. urmează a fi admisă.

Având în vedere temeiurile în drept care au condus la admiterea căii extraordinare de atac relevate anterior conţinute în normele procedurale interne, nu se mai impune analizarea solicitării apărării de aplicare în cauză a dispoziţiilor art. 6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nefiind incidentă regula instituită în art. 20 alin. (2) din Constituţia României care dă prioritate reglementărilor internaţionale, ci excepţia reglementată de norma constituţională, legea internă conţinând dispoziţii mai favorabile în acest caz. Pe cale de consecinţă, nu se mai impune nici analiza incidenţei în cauză a jurisprudenţei europene invocate în cererea contestatoarei.

Faţă de cele anterior expuse, în baza art. 432 alin. (1) rap. la art. 426 lit. d) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va admite contestaţia în anulare formulată de condamnata A. împotriva Deciziei penale nr. 117 din 26 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017, va desfiinţa în parte decizia penală contestată şi va fixa termen la 20 mai 2019, ora 9:00 Sala Secţiilor Unite, pentru rejudecarea apelurilor declarate de inculpata A. şi de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2015, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Va anula formele de executare dispuse în baza Sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală sus-menţionată în ceea ce o priveşte pe condamnată.

Va dispune citarea apelantei-intimate inculpate A. la adresele indicate în dosar.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei în anulare vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 156 de RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare formulată de condamnata A. împotriva Deciziei penale nr. 117 din 26 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017.

Desfiinţează în parte decizia penală contestată numai în ceea ce o priveşte pe condamnata A.

Fixează termen la 20 mai 2019, ora 9:00 Sala Secţiilor Unite, pentru rejudecarea apelurilor declarate de inculpata A. şi de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2015, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate.

Anulează formele de executare dispuse în baza Sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală sus - menţionată în ceea ce o priveşte pe condamnata.

Dispune citarea apelantei-intimate inculpate A. la adresele indicate în dosar.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei în anulare rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 156 de RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2019.

Procesat de GGC - NN