Extraordinary appeal admitted; corruption conviction annulled and retrial ordered over unlawful panel composition.

Asupra contestaţie în anulare de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu majoritate, între altele, a admis apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii A. şi B. împotriva Sentinţei nr. 506 din data de 25 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în Dosarul nr. x/2016.

A desfiinţat, în parte, sentinţa penală mai sus menţionată şi, rejudecând în fond:

A înlăturat aplicarea art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 din încadrarea juridică dată faptei reţinute în sarcina inculpatului A. şi l-a condamnat pe acesta la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În conformitate cu art. 67 C. pen., a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi g) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate care nu contravin prezentei decizii.

Decizia menţionată a fost pronunţată cu opinia separată a domnilor judecători C. şi D., în sensul că, în ceea ce îl priveşte pe contestatorul condamnat A. se impunea desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale şi, în rejudecare, achitarea acestuia, în temeiul art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen., cu înlăturarea măsurii confiscării speciale şi ridicarea măsurii sechestrului asigurător.

II. Prin Sentinţa penală nr. 506 din data de 25 septembrie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a hotărât, între altele, următoarele:

A respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. din infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

În conformitate cu art. 67 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 65 C. pen. a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate (reţinere, arestare preventivă şi arest la domiciliu) începând cu data de 03.12.2015 până la 08.02.2016, inclusiv.

În temeiul art. 291 alin. (2) C. pen. raportat la art. 112 lit. e) C. pen. a dispus obligarea inculpatului la plata către stat a sumei de 100.000 euro sau contravaloarea în RON la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de confiscare specială.

Potrivit art. 404 alin. (4) lit. c) raportat la art. 249 C. proc. pen. a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor mobile şi imobile proprietatea inculpatului prin Ordonanţa procurorului nr. 611/P/2015 din 25.01.2016, până la concurenţa sumei de 100.000 euro.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) raportat la art. 249 C. proc. pen. a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor mobile şi imobile proprietatea inculpatului prin Ordonanţa procurorului nr. 611/P/2015 din 25.01.2016, până la concurenţa sumei de 1.301.410 RON.

A obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru faza urmăririi penale şi judecata în primă instanţă.

III. Împotriva Deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători contestatorul condamnat A., la 05 decembrie 2018, a formulat contestaţie în anulare, înregistrată sub nr. x/2018 pe rolul instanţei la aceeaşi dată, primul termen fiind stabilit aleatoriu la data de 14 ianuarie 2019.

Prin rezoluţia Vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 12 decembrie 2018, în baza punctului 3 lit. a) din Hotărârea nr. 156 din 6 decembrie 2018 a Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost scoasă de pe rol în vederea repartizării aleatorii către Completurile de 5 judecători nou înfiinţate, în temeiul art. 4 alin. (1) din Hotărârea nr. 1367 din 5 decembrie 2018 adoptată de secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu referire la efectele Deciziei nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curţii Constituţionale a României.

Urmare repartizării aleatorii, cauza a revenit spre soluţionare Completului de 5 Judecători Penal 2 - 2018, nou-înfiinţat, cu prim termen de judecată la data de 19 decembrie 2018, în cameră de consiliu, în vederea discutării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare formulate.

În motivarea contestaţiei în anulare formulate, contestatorul condamnat a susţinut, în esenţă, nelegala compunere a Completului de 5 Judecători care a soluţionat cauza în apel, considerând că, în speţă, au fost încălcate dispoziţiile art. 32 din Legea 304/2004, în ceea ce priveşte modul de desemnare al unuia dintre membrii acestui complet, mai concret a preşedintelui de complet, care nu a fost desemnat aleatoriu prin tragere la sorţi, ci numit direct pe cale administrativă, în virtutea funcţiei administrative de conducere pe care o exercita.

În drept, a fost invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) teza I C. proc. pen.

IV. Prin Încheierea penală nr. 213 din 19 decembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători P2-2018, în cameră de consiliu, examinând calea de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris şi la dispoziţiile legale care guvernează contestaţia în anulare, a constatat că sunt îndeplinite, cumulativ, cele trei condiţii de admisibilitate prevăzute de lege, motiv pentru care a admis-o în principiu şi a fixat termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la data de 21 ianuarie 2019.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a admis cererea de suspendare a executării Sentinţei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunţate de secţia penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare şi a dispus punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat A. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza Sentinţei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunţate de secţia penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2016, definitivă prin Decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017, dacă nu este arestat în altă cauză.

La termenul din 21 ianuarie 2019, cauza s-a amânat pentru motivul invocat din oficiu de instanţă, respectiv faţă de împrejurarea că la data de 31 ianuarie 2019 au fost convocate Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a decide dacă se modifică jurisprudenţa Completurilor de 5 Judecători cu privire la interpretarea şi aplicarea principiului continuităţii completului de judecată, subsumat regulii anualităţii ce guvernează activitatea acestor formaţiuni de judecată.

La termenul de judecată din 18 februarie 2019, contestatorul condamnat A. a lipsit, deşi a fost legal citat, însă a fost reprezentat de apărătorul ales, precum şi de apărătorul desemnat din oficiu. Concluziile apărării, precum şi ale reprezentantului Ministerului Public, numai cu privire la fondul contestaţiei în anulare formulată de contestatorul condamnat A., au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

V. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători P2-2018, examinând calea extraordinară de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris şi la dispoziţiile legale care reglementează contestaţia în anulare, constată că aceasta este fondată, urmând a fi admisă ca atare, pentru considerentele care se vor arăta în continuare.

În motivele menţionate în scris, contestatorul condamnat prin apărător ales, a susţinut, în esenţă că s-au încălcat dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 255/2013, prin modalitatea de stabilire a completului de judecată ce a soluţionat cauza în apel, în concret au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 membri ai Completului de 5 Judecători, iar preşedintele completului nu a fost desemnat aleatoriu, prin tragere la sorţi, ci a fost numit să prezideze Completul de 5 Judecători Penal 1 sau Penal 2, pe cale administrativă, în virtutea funcţiei de conducere exercitate (fie de vicepreşedinte al instanţei supreme, fie de preşedinte al secţiei penale).

S-a mai arătat că prin Decizia nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători.

Prin aceeaşi decizie, instanţa de contencios constituţional a statuat că normele din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, aşa cum au fost ele modificate în anul 2013 cu efect din anul 2014, sunt clare şi precise şi impun, fără echivoc, tragerea la sorţi a tuturor celor 5 judecători membri ai Completurilor de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar poziţia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (care a adoptat norme regulamentare ilegale) şi a tuturor Completurilor de 5 judecători (care nu au invocat nelegalitatea compunerii lor, deşi este vorba de o chestiune de ordine publică, sancţionată cu nulitatea absolută) constituie o violare gravă a legii.

S-a conchis în sensul că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 685/07.11.2018, includerea în Completurile de 5 judecători ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe poziţia de preşedinte, a unor judecători cu funcţii administrative de conducere, fără a fi desemnaţi aleatoriu, prin tragere la sorţi, reprezintă o violare gravă a Convenţiei, a Constituţiei şi a Legii nr. 304/2004, într-o chestiune de ordine publică, sancţionată cu nulitatea absolută şi necondiţionată de existenţa unei vătămări, astfel încât prezenta contestaţie în anulare este pe deplin întemeiată, întrucât instanţa de apel care a pronunţat decizia contestată prin prezenta cale extraordinară de atac nu a fost compusă potrivit legii, fiind incident cazul prevăzut la art. 426 lit. d) teza I C. proc. pen.

Verificând compunerea Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a soluţionat Dosarul nr. x/2017 având ca obiect apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii A. şi B. împotriva Sentinţei penale nr. 506 din data de 25 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 526-1-2016, privind şi pe intimata parte civilă CET Govora S.A. prin administrator judiciar E., se constată că, urmare repartizării aleatorii a cauzei de la data înregistrării acesteia (17.11 2017), aceasta a revenit spre soluţionare Completului de 5 Judecători Penal 2, care, potrivit Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24/25.11.2016, era prezidat de doamna judecător F., în calitatea deţinută la acel moment, de preşedinte al secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin procesul-verbal din 23.11.2017 s-a constatat starea de incompatibilitate a preşedintelui Completului de 5 judecători Penal 2 şi s-a procedat la înlocuirea sa cu domnul judecător G., vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al Completului de 5 judecători Penal 1, conform Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24/25.11.2016. Prin urmare, completul de judecată a fost reîntregit prin participarea domnului judecător G. la soluţionarea acestui dosar şi, întrucât acesta exercita şi funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi, a preluat şi conducerea Completului de 5 Judecători Penal 2 în această cauză.

Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 24/25.11.2016, prin care s-a stabilit compunerea Completurilor de 5 judecători pentru anul 2017, a fost adoptată în baza Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în forma modificată prin Hotărârea nr. 3/28.01.2014 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul anului 2017, cele 2 Completuri de 5 Judecători în materie penală au fost compuse prin tragerea la sorţi a doar câte 4 judecători, în timp ce preşedintele fiecăruia dintre cele 2 completuri a fost desemnat direct, fără tragere la sorţi. Astfel, domnul judecător G., în virtutea exercitării funcţiei de conducere de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost desemnat preşedinte al Completului de 5 Judecători Penal 1, iar doamna judecător F., în virtutea exercitării funcţiei de conducere de preşedinte a secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca preşedinte a Completului de 5 judecători Penal 2.

Prin urmare, din compunerea Completului de 5 judecători Penal 2 care a fost învestit cu soluţionarea în apel a cauzei în care a fost cercetat şi trimis în judecată inculpatul A., dosar în care s-a pronunţat decizia penală contestată prin prezenta cale extraordinară de atac, au făcut parte 4 judecători care au fost desemnaţi aleatoriu, prin tragere la soţi, în timp ce preşedintele completului nu a fost desemnat aleatoriu, prin tragere la sorţi, ci acesta a fost numit direct pe cale administrativă, ca urmare a exercitării funcţiei de conducere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători P2-2018, analizând pe fond motivele contestaţiei în anulare prin raportare la dispoziţiile legale incidente, reţine că, potrivit paragrafului 198 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 685 din 07.11.2018 (publicată în M. Of. nr. 1021/29.11.2018):

"Întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, şi ţinând cont de faptul că deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art. 147 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că prezenta decizie se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 426 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.: "Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare (…) când instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate".

În speţă, contestatorul condamnat A. şi-a întemeiat în drept contestaţia în anulare pe dispoziţiile art. 426 alin. (1) lit. d) teza I C. proc. pen., prin urmare, se constată că este întemeiată calea extraordinară de atac promovată de acesta.

Fiind vorba de încălcarea unor norme juridice de ordine publică, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet, motiv pentru care, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul de 5 Judecători - P2-2018, în baza dispoziţiilor art. 432 C. proc. pen., va admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017 şi, pe cale de consecinţă:

va desfiinţa în parte decizia penală contestată, numai în ceea ce îl priveşte pe contestatorul condamnat A.;

va anula toate formele de executare emise în baza Sentinţei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală sus-menţionată, numai în ceea ce îl priveşte pe contestatorul condamnat A.;

va fixa termen pentru rejudecarea cauzei la 15 aprilie 2019, Sala Secţiilor Unite, pentru când se va cita inculpatul A. la adresele indicate în dosar;

va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale contestate;

văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., vor rămâne în sarcina statului cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei în anulare.

Întrucât asistenţa juridică pentru contestatorul condamnat era obligatorie potrivit art. 90 - 91 C. proc. pen., iar în cauză a fost desemnat apărător din oficiu care s-a prezentat încă de la primul termen de judecată, în baza dispoziţiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 156 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul condamnat A. împotriva Deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/2017.

Desfiinţează în parte decizia penală contestată, numai în ceea ce îl priveşte pe contestatorul condamnat A.

Anulează toate formele de executare emise în baza Sentinţei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală sus-menţionată, numai în ceea ce îl priveşte pe contestatorul condamnat A.

Fixează termen pentru rejudecarea cauzei la 15 aprilie 2019, Sala Secţiilor Unite, pentru când se va cita inculpatul A. la adresele indicate în dosar.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale contestate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei în anulare rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 156 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 februarie 2019.

Procesat de GGC - NN