Negative opinions on sale of border-zone agricultural land upheld; appeal dismissed as unfounded due to incomplete documentation.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal la data de 21 septembrie 2015, declinată ulterior în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 51 din 19 ianuarie 2016, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale:

- să se dispună anularea Avizelor negative nr. T3-1799 din 19 mai 2015 şi nr. T3-2278 din 3 iulie 2015, emise de UM x Bucureşti, întrucât nu reprezintă intenţia şi voinţa pârâtei de a cumpăra terenul arabil extravilan înscris în CF electronic nr. 51228 Batăr, nr. cad. x, conform dreptului de preemţiune al Ministerului Apărării Naţionale;

- să se constate că, prin depăşirea termenului legal de 20 zile, prevăzut ca termen de decădere în privinţa exercitării dreptului special de preempţiune al Ministerului Apărării Naţionale la cumpărarea acestui teren, precum şi din Adresa de răspuns a pârâtului nr. 1173 din 18 august 2015, prin care arată că nu are intenţia de a cumpăra terenul în cauză, aceste avize sunt caduce şi fără obiect.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 54/CA/2016 din 17 martie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia pentru Relaţii cu Parlamentul şi Asistenţă Juridică.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 54/CA/2016 din 17 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Ulterior, cu depăşirea termenului de recurs de 15 zile de la comunicarea hotărârii, la data de 20 martie 2017, la data de 29 iunie 2017, respectiv la data de 30 august 2017, recurenta-reclamantă a depus la dosar cereri de completare a motivelor de recurs.

Prin cererea de completare a motivelor de recurs depusă la dosar la data de 29 iunie 2017, recurenta SC A. SRL a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a învederat că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra celor două avize negative în raport de voinţa contrară exprimată în scris de către Ministerul Apărării Naţionale, în calitatea sa de titular al dreptului special de preemţiune.

Articolul 3 din Legea nr. 17/2014 prezumă avizul favorabil în cazul în care M.Ap. N nu răspunde în termen de 20 de zile de la primirea ofertei de vânzare, respectiv a cererii prin care i se solicită opţiunea printr-un aviz.

Interpretează recurenta că, în situaţia în care Ministerul Apărării nu are intenţia de a cumpăra terenul în cauză, avizul favorabil pentru vânzarea acestuia către terţe persoane era prezumat prin însăşi lipsa unui răspuns, fără a mai fi necesare nici un fel de documente privind istoricul proprietăţii terenului.

Consideră că UM x i-a solicitat în mod inutil documentele prevăzute de art. 3 din Legea nr. 17/2014 iar, după primirea lor, a invocat fie că "nu există inventarul de coordonate" ori "titlul de proprietate".

În privinţa acestor acte, susţine recurenta că terenul în cauză a fost întabulat în cartea funciară în baza unui titlu de proprietate obţinut de către un dobânditor iniţial, în baza legilor fondului funciar; identificarea cadastrală a terenului s-a făcut în baza unei documentaţii tehnice prealabile, avizată de către Agenţia Naţională de Cadastru astfel că UM x nu are competenţa de a contesta sau cenzura atribuţiile şi prerogativele unui alt minister; potrivit legilor în vigoare, după întabularea în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară, nemaifiind necesare alte documente.

Mai arată recurenta că avizele negative în cauză sunt incompatibile cu voinţa exprimată în scris de M.Ap. N, ca titular al dreptului de preemţiune.

Recurenta a depus la dosar înscrisuri.

4. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 19 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au înregistrat la dosarul cauzei puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin Rezoluţia din data de 11 octombrie 2018, completul învestit cu soluţionarea dosarului a fixat termen de judecată pe fond a căii de atac în data de 14 decembrie 2018.

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 17/2014, invocată de recurenta-reclamantă SC "A." SRL, a fost soluţionată prin încheierea din 14 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2016 şi a fost admisă, fiind sesizată Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

5. Soluţia instanţei de recurs

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că motivele de recurs depuse în completare, la datele de 20 martie 2017, 29 iunie 2017 şi 30 august 2017 nu vor fi luate în considerare în examinarea criticilor de nelegalitate formulate prin prezenta cale de atac, întrucât completările motivelor de recurs au fost depuse după împlinirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 487 C. proc. civ. cu trimitere la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate în cadrul cererii de recurs motivată în termenul legal, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează.

Litigiul dedus judecăţii vizează controlul legalităţii Avizelor negative T3-1799 din 19 mai 2015 şi T3-2278 din 3 iulie 2015 emise de UM x Bucureşti.

Instanţa de recurs reţine că recurenta-reclamantă a formulat două solicitări în vederea eliberării unui aviz necesar la vânzarea unui teren arabil extravilan aflat în zona comunei Batăr jud. Bihor.

Astfel, prima solicitare a fost înregistrată la data de 29 aprilie 2015 sub nr. CRT 5827 la UM x Bucureşti, recurenta-reclamantă solicitând eliberarea avizului specific în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind vânzarea terenului arabil extravilan în suprafaţă de 94.600 mp.

La cerere a anexat extrasul de carte funciară al terenului, certificatul de înregistrare al societăţii vânzătoare, copia actului de identitate al administratorului societăţii vânzătoare, procura de vânzare, emisă în baza hotărârii adunării generale, certificatul constatator, adeverinţa de îndeplinire a procedurii administrative prevăzută de Legea nr. 17/2014.

Faţă de această solicitare, intimatul a eliberat Avizul negativ nr. T3-1799 din 19 mai 2015. În motivarea actului administrativ contestat, intimatul a menţionat că documentaţia depusă nu se regăseşte în volum complet astfel:

- nu există actul de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare, în copie legalizată de notarul public ori de instanţa de judecată, după caz, sau certificat pentru conformitate de către funcţionarii primăriei;

- extrasul de carte funciară pentru informare nu există în original şi nu există inventarul de coordonate, în copie;

- adeverinţa privind vânzarea liberă, prevăzută la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 nu există în original;

- nu există procura notarială în original.

În drept, au fost indicate prevederile art. 3 alin. (1) şi art. 21 din Legea nr. 17/2014, art. 4 alin. (2) şi art. 5 din Anexa nr. 2 la Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014, aprobate prin Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, ministrului apărării naţionale şi ministrului culturii nr. 719/740/M.57/2333/2014.

Intimatul a consemnat în finalul avizului negativ faptul că, în vederea emiterii unui nou aviz specific al Ministerului Apărării Naţionale, vânzătorul va depune o nouă cerere însoţită de toate documentele prevăzute la art. 4 alin. (2), Anexa 2 din Normele metodologice menţionate anterior.

Recurenta-reclamantă a formulat o nouă cerere înregistrată sub nr. CRT 8555 din 24 iunie 2015 prin care solicită UM x Bucureşti să îşi reanalizeze poziţia în legătură cu terenul faţă de care se emisese avizul negativ, argumentând că Legea nr. 17/2014 prevede în favoarea M.Ap. N. un drept special de cumpărare a terenurilor din zona de frontieră. A apreciat că lipsa de interes a M.Ap. N. de a cumpăra terenul nu justifică emiterea unui aviz negativ iar avizul negativ ar echivala, în opinia petentei, cu acceptarea ofertei de vânzare a terenului în cauză. A anexat noii solicitări procura legalizată şi apostilată, oferta de vânzare, adeverinţa eliberată de primărie din care rezultă că nu există solicitare de cumpărare, certificatul O.R.C. Bihor, certificatul de înregistrare a societăţii, copia actului de identitate.

Faţă de solicitarea petentei, intimatul a emis Avizul negativ nr. T3 -2278 din 2 iulie 2015, motivat de faptul că documentaţia depusă nu se regăseşte în volum complet astfel:

- nu există actul de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare;

- nu există extras de carte funciară de informare, în original, şi plan de amplasament şi delimitare a imobilului, în sistemul naţional de proiecţie "Stereografic 1970" recepţionat, nu este însoţit de inventarul de coordonate dacă acesta nu se regăseşte în plan, în copie; se recomandă ca extrasul de carte funciară de informare să fie emis cu cel mult 30 de zile înainte de completarea/transmiterea cererii;

- adeverinţa privind vânzarea liberă prevăzută de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 nu există în original.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, "Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare".

Art. 4 alin. (2) din Anexa nr. 2 la Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014, aprobate prin Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, ministrului apărării naţionale şi ministrului culturii nr. 719/740/M.57/2333/2014 prevede că: (2) Solicitarea vânzătorului de eliberare a avizului specific trebuie însoţită de următoarele documente:

a) cerere care conţine datele de identificare ale solicitantului, adresa de corespondenţă şi datele de identificare ale potenţialului cumpărător, dacă acesta este cunoscut la data depunerii cererii (...);

b) actul de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificate de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului, altele asemenea), în copie legalizată de notarul public ori de instanţa de judecată, după caz, sau certificat pentru conformitate de către funcţionarii primăriei;

c) extras de carte funciară de informare, în original, şi plan de amplasament şi delimitare a imobilului, în sistemul naţional de proiecţie "Stereografic 1970", recepţionat, însoţit de inventarul de coordonate dacă acesta nu se regăseşte în plan, în copie;

d) adeverinţa privind vânzarea liberă, în original, prevăzută la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniului Statului, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege;

e) oferta de vânzare, în copie;

f) în caz de reprezentare, procura notarială, respectiv delegaţia, hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum şi o copie a BI/CI a împuternicitului persoană fizică sau o copie a paşaportului pentru împuternicitul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;

g) certificatul constatator de la registrul comerţului sau a actului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea, în cazul vânzătorului persoană juridică, în copie;

h) hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în copie, din care să rezulte acordul cu privire la vânzarea bunului aflat în proprietatea societăţii, în cazul vânzătorului persoană juridică;

i) alte documente pe care vânzătorul le consideră relevante".

Printr-o interpretare greşită a normelor legale incidente cauzei, în mod eronat recurenta-reclamantă consideră că Ministerul Apărării Naţionale are calitatea de titular al dreptului special de preemţiune şi că se prezumă avizul favorabil întrucât, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale.

Articolul 3 din Legea nr. 17/2014 face referire la condiţiile speciale ce trebuie să fie îndeplinite, în vederea înstrăinării prin vânzare-cumpărare, a terenurilor agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale, respectiv avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale.

Conform alin. (3) al art. 3 din acelaşi act normativ, "Avizele prevăzute la alin. (1) vor fi comunicate în termen de 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea cererii de solicitare de către vânzător. Procedura şi alte elemente privind obţinerea avizului specific al Ministerului Apărării Naţionale se reglementează prin normele metodologice de aplicare a legii. În cazul neîndeplinirii acestei obligaţii de a emite avizul, se consideră ca fiind favorabil".

Or, în speţa de faţă, intimatul şi-a îndeplinit obligaţia de a emite avizul, iar faptul că răspunsul a fost în sens negativ nu echivalează cu neîndeplinirea acestei obligaţii legale, atât timp cât s-a constatat că documentaţia anexată celor două solicitări ale recurentei-reclamante era incompletă.

În mod corect prima instanţă a constatat faptul că intimatul a respectat întocmai dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 17/2014 şi pe cele ale art. 4 alin. (2) din Anexa nr. 2 la Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014.

Art. 4 alin. (2) lit. b) din Anexa nr. 2 la Normele metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 prevede în mod clar, fără nici un echivoc, care sunt documentele necesare să însoţească solicitarea de eliberare a avizului specific şi anume: actul de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare, fiind enumerate care sunt actele ce constituie dovada dreptului de proprietate: contract de vânzare-cumpărare, contract de donaţie, proces-verbal de predare-primire, sentinţă/decizie civilă definitivă şi irevocabilă, titlu de proprietate, certificate de moştenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului, altele asemenea.

De asemenea, potrivit literei c) din acelaşi articol, era necesară depunerea extrasului de carte funciară de informare, în original, şi plan de amplasament şi delimitare a imobilului, în sistemul naţional de proiecţie "Stereografic 1970", recepţionat, însoţit de inventarul de coordonate dacă acesta nu se regăseşte în plan.

În concluzie, argumentele recurentei-reclamante în sensul că nu era necesară depunerea actului de proprietate asupra terenului ci era suficient extrasul de carte funciară nu poate primi valenţe, întrucât dispoziţiile legale citate mai sus au caracter de norme speciale ce derogă de la normele generale de drept iar intimatul a aplicat întocmai prevederile legale, fără să i se poată reproşa un eventual exces de putere sau abuz de drept.

Documentele prevăzute de actele normative incidente erau necesare tocmai datorită amplasamentului special al terenului, aceasta fiind raţiunea pentru care legiuitorul secundar a considerat că se impune anexarea acestora la solicitarea vânzătorului de eliberare a avizului specific de către Ministerul Apărării Naţionale.

Având în vedere toate aceste considerente, apreciind că, în raport de criticile invocate de recurenta-reclamantă, nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se va respinge recursul declarat ca nefondat, în baza prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC "A." SRL împotriva Sentinţei nr. 54/CA/2016 din 17 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 decembrie 2018.

Procesat de GGC - LM