Rural investment aid: artificial fragmentation of enterprise to circumvent de minimis aid cap

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 16 iunie 2015 reclamanta SC A. SRL, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună:

1. anularea Deciziei nr. 16800 din 8 mai 2015 emisă de pârâta şi pe cale de consecinţă şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat în data de 3 martie 2015, înregistrat la AFIR sub nr. x din 6 martie 2015.

2. suspendarea, în baza prev. art. 15 din Legea nr. 554/2004, a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat în data de 3 martie 2015, înregistrat la AFIR sub nr. x din 6 martie 2015, până la soluţionarea în mod definitiv a prezentului demers judiciar.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 3338 din 14 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea şi s-a dispus suspendarea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat la AFIR sub nr. x din 6 martie 2015 şi a Deciziei nr. 16800 din 8 mai 2015 până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.

De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat la AFIR sub nr. x din 6 martie 2015 şi a Deciziei nr. 16800 din 8 mai 2015 până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.

1.3. Cererea de recurs:

Împotriva Sentinţei nr. 3338 din 14 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond.

O primă critică pe care o aduce sentinţei recurate are în vedere faptul că instanţa de fond, în mod nelegal a admis acţiunea, motivând că în speţă nu sunt întrunite condiţiile pentru a constata existenţa condiţiilor artificiale.

Susţine recurenta că prin procesul-verbal de constatare a cărui anulare se solicită, se indică o serie de legături existente între beneficiarul finanţării şi o altă entitate juridică, legături care indică faptul că aceştia au acţionat concertat spre realizarea obiectivelor şi scopului unei entităţi juridice unice. Conduita beneficiarilor constituie o încălcare a dispoziţiilor legale şi comunitare prin crearea unei situaţii artificiale care să eludeze prevederile legale.

La verificarea prezentei finanţări, s-a avut în vedere depistarea de indicatori, ca şi elemente subiective, care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiţii artificiale:

1. Indicatori externi fizici:

- sediul SC A. SRL este acelaşi cu domiciliul d-lui B. - asociat unic şi administrator la SC C. SRL precum şi cu al d-lui D. - asociat unic şi administrator la SC E. SRL.

2. Indicatori funcţionali- legali:

- Există grade de rudenie atât între persoanele din conducerea SC A. SRL şi SC C. SRL, cât şi între persoanele din conducerea celor două societăţi şi persoanele din conducerea societăţilor către care au fost prestate servicii (SC E. SRL);

- Dl. B. - asociat unic/administrator la SC C. SRL a fost angajat în funcţia de Manager la cele două societăţi verificate, aproximativ în aceeaşi perioadă, respectiv: SC A. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 12 aprilie 2013; SC E. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 13 februarie 2014;

- în fisa postului întocmită de SC A. SRL pentru dl. B. se menţionează că acesta este angajat în funcţia de conducere, pe postul de MANAGER, având ca responsabilităţi şi sarcini de a: asigura o bună imagine a firmei, de o organiza activitatea în cadrul organizaţiei, de a controla realizarea indicatorilor tehnico-economici, de a coordona baza tehnico-materială şi de servicii, de a coordona activitatea de producţie/prestare de servicii, coordonarea valorificării producţiei/serviciilor, monitorizarea activităţii resurselor umane, monitorizară circulaţiei informaţiilor, conducerea întâlnirilor/şedinţelor în cadrul organizaţiei, reprezentarea intereselor organizaţiei, planificarea activităţii de conducere şi a celei organizaţionale, elaborarea politicii în domeniul calităţii, implementarea masurilor de îmbunătăţire a activităţii organizaţiei, identificarea oportunităţilor de investiţie şi de obţinere de profit, participa la întâlniri cu clienţii, furnizori, organisme financiare şi instituţii guvernamentale din tara şi străinătate, dezvolta relaţii pozitive cu persoane cheie în vederea întăririi poziţiei firmei, asigura managementul firmei, urmărirea aplicării acurate a deciziilor luate şi evaluarea efectelor acesteia, evaluează potenţialul furnizorilor şi al clienţilor, stabileşte posibile căi de colaborare şi decide asupra parteneriatelor strategice, etc.

3. Indicatori de afacere/contabili/financiari:

- Din documentele prezentate rezultă că SC A. SRL a prestat servicii preponderent către SC C. SRL societate ce îi are acţionar pe dl. B., iar în anul 2013, beneficiarul de proiect a prestat servicii cu bunurile achiziţionate prin proiect exclusiv către SC C. SRL;

- SC C. SRL virează sume de bani către SC A. SRL la momentul implementării proiectului, sumele facturate pentru prestările de servicii către SC C. SRL nu au fost încasate;

- dl B. a fost angajat manager de proiect la SC A. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 12 aprilie 2013;

- O mare parte din salariaţii angajaţi la SC A. SRL se regăsesc atât la SC C. SRL, cât şi la SC E. SRL

Rezultă astfel fără echivoc că există legături fizice, funcţionale şi de afacere atât între SC A. SRL şi SC C. SRL, cât şi între beneficiarul proiectului şi SC E. SRL, legături care conduc la suspiciunea ca au fost create condiţii artificiale în scopul obţinerii ajutorului financiar nerambursabil şi al creării unui avantaj nejustificat care contravine obiectivelor schemei de ajutor, cele trei societăţi funcţionând de comun acord şi desfăşurându-şi activitatea pe acelaşi segment de piaţă.

În opinia recurentei, în ceea ce priveşte elementul subiectiv, AFIR nu poate aprecia că a fost atins obiectivul măsurii 312, respectiv acela de a îmbunătăţi activitatea economică şi a crea noi locuri de muncă.

Plecând de la premisă că orice societate nou înfiinţată va avea în principal suportul celor apropiaţi, inclusiv al rudelor, că nu va avea alţi clienţi decât însuşi asociatul beneficiarului sau membrii familiei acestuia, unui potenţial beneficiar îi va fi respinsă cererea, de la început. Scopul finanţării este acela de a îmbunătăţi viaţa economică din mediul rural pentru toată lumea, nu doar pentru anumite grupuri sau familii.

Cât priveşte activitatea economică, nu a fost creată diversificarea serviciilor în mediul rural, având în vedere că aceste servicii nu au servit comunităţii ci au fost prestate în proporţie covârşitoare în favoarea SC C. SRL deţinute de un membru al familiei beneficiarului.

Astfel, nu a fost îndeplinit chiar obiectivul general al măsurii 312 - "dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin 'încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii locurilor de munca şi a veniturilor adiţionale" şi nici obiectivele specifice ale măsurii 312 - "crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurala prestate de către microîntreprindere".

Particularităţile identificate nu pot conduce decât la o singură concluzie, şi anume că, s-a urmărit încă de la bun început depăşirea plafonului de minimis (achiziţionarea tuturor utilajelor necesare care într-un final să deservească un singur grup) prin fracţionarea artificială a investiţiei.

A doua critică pe care recurenta o aduce Sentinţei recurate are în vedere faptul că instanţa de fond, în mod greşit, a reţinut că domnul B. "nu are abilitarea legată şi convenţională a angaja din punct de vedere juridic SC A. SRL, în relaţia cu terţe persoane".

În acest sens, arată că dl. B. - asociat unic/administrator la SC C. SRL a fost angajat în funcţia de Manager la cele două societăţi verificate, aproximativ în aceeaşi perioadă, respectiv: SC A. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 12 aprilie 2013, SC E. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 13 februarie 2014.

Din fişa postului întocmită de SC A. SRL pentru dl. B. se menţionează că acesta este angajat în funcţia de conducere, pe postul de MANAGER, având ca responsabilităţi şi sarcini: de a asigura o bună imagine a firmei, de o organiza activitatea în cadrul societăţii, de a controla realizarea indicatorilor tehnico-economici, de a coordona baza tehnico-materială şi de servicii, de a coordona activitatea de producţie/prestare de servicii, coordonarea valorificării producţiei/serviciilor, monitorizarea activităţii resurselor umane, monitorizarea circulaţiei informaţiilor, conducerea întâlnirilor/şedinţelor în cadrul societăţii, reprezentarea intereselor societăţii, planificarea activităţii de conducere şi a celei organizaţionale, elaborarea politicii în domeniul calităţii, implementarea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii organizaţiei, identificarea oportunităţilor de investiţie şi de obţinere de profit, participă la întâlniri cu clienţii, furnizori, organisme financiare şi instituţii guvernamentale din ţară şi străinătate, dezvoltă relaţii pozitive cu persoane cheie în vederea întăririi poziţiei firmei, asigura managementul firmei, urmărirea aplicării acurate a deciziilor luate şi evaluarea efectelor acesteia, evaluează potenţialul furnizorilor şi al clienţilor, stabileşte posibile căi de colaborare şi decide asupra parteneriatelor strategice, etc.

Din analiza tuturor celor de mai sus, rezultă faptul că dl. B. are putere de decizie în cadrul SC A. SRL şi SC E. SRL, având responsabilitatea conducerii societăţii, a evaluării clienţilor şi a furnizorilor, precum şi a aprobării contractării furnizorilor şi clienţilor. De asemenea, dl B. este unic asociat şi administrator la SC C. SRL, societate către care SC A. SRL prestează preponderent servicii.

Prin calităţile cumulate pe care le deţine domnul B. în cadrul celor trei societăţi mai sus menţionate (unic asociat şi administrator la SC C. SRL, manager al SC A. SRL şi la SC E. SRL) recurenta consideră că acest cumul de funcţii care implică atribuţii de conducere şi luarea deciziilor, nu încalcă libertatea de a deţine în acelaşi timp aceste funcţii, ci este un argument în plus care dovedeşte existenţa legăturilor între cele trei societăţi. În aceeaşi ordine de idei, prin calitatea de angajat a domnului B. (administratorul şi asociatul unic al SC C. SRL) la SC A. SRL şi SC E. SRL nu a fost încălcată legislaţia în vigoare, însa aceasta relaţie de munca în cadrul societăţii a fost unul dintre motivele care au condus la stabilirea legăturilor dintre cele trei societăţi mai sus menţionate. De menţionat este faptul ca, cele trei societăţi acţionează pe aceeaşi piaţa, cea a construcţiilor.

Prin urmare urmând strict dispoziţiile legale şi dând valoare situaţiei de fapt (acelaşi asociat la cele două entităţi cât şi acelaşi domeniu "de activitate cu coduri CAEN care sunt interdependente) este evident că cele trei entităţi sunt întreprinderi legate.

Analizând cele precizate mai sus se constată că domnul B. a acţionat în vederea cererii de condiţii pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar nerambursabil, respectiv maximum 200.000 euro, acordat în cadrul schemei de ajutor de minimis aprobată prin O.M.A.D.R. nr. 567 din 2 septembrie 2008 din care face parte şi Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi".

A treia critică pe care recurenta o aduce Sentinţei recurate se referă la împrejurarea că instanţa de fond, în mod greşit a reţinut "faptul că reclamanta a angajat persoane care iniţial au fost angajate la altă societate comercială nu este interzis nici prin lege, nici prin reglementări comunitare".

Astfel, arată că nu se poate aprecia că au fost create locurile de muncă, deoarece, aşa cum rezultă din documentele transmise de SC A. SRL, numărul acestora nu a fost menţinut la 6 pe toată perioada de valabilitate a Contractului de finanţare, aşa cum s-a angajat beneficiarul.

Urmare acestui angajament, beneficiarul a primit la criteriul de selecţie S2, 20 puncte, deoarece s-au obligat să creeze un număr de 6 locuri de muncă, iar în aceste condiţii, nu se poate susţine că a fost respectat criteriul de selecţie S2 - "Proiecte care prin activitatea propusa creează mai mult de un loc de munca la 25.000 euro investiţi, în funcţie de tipul solicitantului", şi implicit nici obiectivul specific al Măsurii 312.

A patra critică se referă la faptul că instanţa de fond a reţinut greşit că "reclamanta nu a depăşit plafonul prevăzut în cadrul ajutoarelor de minimis de 200.000 euro în 3 ani consecutivi, reclamanta beneficiind doar de un singur contract de finanţare"

Prin Procesul-verbal de constatare se enumera o serie de legături şi asemănări existente între cei 2 beneficiari FEADR aparent independenţi, tocmai pentru a evidenţia faptul că, acţiunile şi activităţile acestora sunt coordonate de o singură persoană/grup de persoane, efectul fiind acela de a se încălca regula "de minimis". Astfel, în mod artificial au fost create 2 întreprinderi care să dea aparenţa de legalitate şi de respectare a criteriilor de eligibilitate, pentru a putea obţine finanţare nerambursabilă peste plafonul de 200.000 euro impus de Regula de minimis.

Singurul beneficiar al acestei finanţări este chiar SC C. SRL poziţie din care şi-a propus să-şi fracţioneze investiţia totală propusă care depăşeşte 200.000 euro în două investiţii având valori sub acest plafon impus de schema ajutorului de minimis aferent măsurii 312, creându-şi astfel un avantaj necuvenit în faţa competiţiei, aspect care, încă odată, implica îngreunarea îndeplinirii obiectivelor măsurii, din prisma principiului concurenţei de piaţă.

Totalul finanţării obţinute astfel de persoana/grupul de persoane ce coordonează cei doi beneficiari este egal cu suma celor 2 contracte de finanţare, care depăşeşte plafonul de 200.000 de euro dat de regula "de minimis".

Astfel, îndeplinirea obiectivului specific al Măsurii 312 de a crea şi a diversifica serviciile pentru populaţia rurală prestate de către microîntreprinderi, nu a fost atins întrucât din analiza extraselor de cont a celor două societăţi rezultă că aceştia îşi prestează servicii reciproc sau către societăţi comerciale în care au calitatea de asociat.

Analizând aceste aspecte, recurenta susţine că, în acest caz, "ajutorul de minimis" a depăşit plafonul maxim nerambursabil de 200.000 de euro de care poate beneficia un solicitant în decursul a trei ani fiscali, prin crearea de entităţi juridice care au accesat simultan Măsura 312, întrucât în urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul ca s-au creat condiţii artificiale de către beneficiarul contractului "prin fracţionarea artificiala a investiţiei pentru a beneficia de finanţare în cadrul măsurii 312 din PNDR, obţinând astfel depăşirea plafonului maxim nerambursabil al sprijinului financiar, instituţia noastră fiind obligată să procedeze la recuperarea în integralitate a finanţării acordate.

Similitudinile dintre cele două proiecte nu pot fi considerate doar coincidente, ci conduc la concluzia că aceşti beneficiari au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine un avantaj ce contravine schemei de ajutor financiar, iar aceştia au divizat artificial un proiect FEADR pe măsura 312 în două proiecte de dimensiune mai mică, în scopul depăşirii plafonului maxim în valoare de 200.000 euro.

În final, s-a arătat că A.F.I.R. a acţionat conform prevederilor contractuale, cu respectarea obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile legale în ceea ce priveşte administrarea fondurilor europene iar pe de altă parte, emiterea procesului-verbal de constatare menţionat nu este consecinţa voinţei unilaterale a A.F.I.R., ci rezultatul conduitei defectuoase a reclamantei în derularea contractului de finanţare, care nu a respectat obligaţiile pe care şi le-a asumat prin semnarea acestui contract.

În legătură cu admiterea solicitării de suspendare a procesului-verbal, se arată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

1.4. Apărările intimatei:

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., fiind comunicată recurentului.

Precizează că nu poate agrea interpretarea data de către pârâta-recurent legata de faptul ca scopul măsurii nu a fost atins, atâta timp cat ar fi prestat activitate în proporţie foarte mare către întreprinderi legate. Aşa cum se poate observa din contractele existente la dosarul cauzei, intimata a prestat activităţi către diverse persoane juridice din mediul rural şi chiar către autorităţi publice locale şi mai mult decât atât nu a prestat activitate către societăţi legate, fiind o societate autonomă.

Mai menţionează că măsura 312 şi-a atins scopul, mediul rural începând sa se dezvolte, iar intimata nu a urmărit sub nici o forma un avantaj care sa contravină obiectivelor schemei, obiective care se transpun în: îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale" şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale; crearea de microîntreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în spaţiul rural;. încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei etc.

Astfel, se arată că prin implementarea proiectului atât obiectivele specifice măsurii cât şi obiectivele operaţionale au fost îndeplinite. Pe de altă parte, se impunea ca AFIR-ul să facă dovada că intimata a urmărit exclusiv să obţină un avantaj care să contravină obiectivelor schemei, chestiune care de asemenea nu este dovedita în prezenta cauza.

De asemenea trebuia dovedită intenţia că singurul scop pentru care a accesat fonduri europene era obţinerea unui avantaj care să contravină obiectivelor schemei, intenţie care nu exista şi nici nu a fost dovedită.

Menţionează faptul că bunurile sunt folosite conform scopului destinat din obiectivul cererii de finanţare şi totodată intimata nu a modificat proiectul. Ori, faţă de aspectele prezentate mai sus, se remarca faptul că nu există şi nici nu se dovedeşte intenţia sa de a urmări exclusiv un avantaj care să contravină măsurii.

Se mai arată că toate aspectele menţionate în Procesul-verbal de constatare a neregulilor au putut fi verificate de către APDRP/AFIR anterior efectuării transei de plata, atâta timp cat aceste elemente existau şi puteau fi verificate şi au fost verificate anterior semnării însăşi a contractului de finanţare, elemente care nu au fost deloc modificate.

Ori, sub acest aspect, opinează că, atâta timp cat i-au fost decontate tranşele de plată, au fost verificate toate aspectele de către AFIR, inclusiv verificarea existenţei sau inexistenţei condiţiilor artificiale, iar ulterior acestor plăţi, elementele verificate nu mai pot face obiectul unor verificări ulterioare, numai dacă s-au schimbat sau modificat sau au apărut aspecte noi necunoscute la data plăţii tranşei.

Singurul aspect care nu a putut fi verificat a fost cel legat de societăţile faţă de care prestează activitate, însă menţionează că a prestat şi prestează activitate la diferite entităţi publice şi private din mediul rural şi nu doar la o singură societate comercială. Faptul că a existat perioade de timp cât activitatea a fost prestată la o singură societate a fost dată de nevoia acelei societăţi. Activitatea prestată s-a făcut în baza raporturilor contractuale şi contra unui preţ, nicidecum în mod gratuit, existând la dosarul cauzei dovezi concrete cu privire la prestarea activităţii şi către alte entităţi juridice, chiar şi către autorităţi publice locale.

Intimata mai susţine că potrivit art. 5, alin. (3), lit. f) din O.U.G. nr. 41/2014 în vigoare la data controlului, obiectul controalelor vizează modificările proiectului ulterior ultimei transe de plata, care are ca scop, verificarea daca eligibilitatea proiectului şi condiţiile acordării continua sa fie respectate. Cu alte cuvinte, obiectul controlului vizează elemente noi, atâta timp cat eligibilitatea se verifica la data acordorii avantajului nerambursabil. Cu alte cuvinte, obiectul controlului vizează elemente noi, atâta timp cat eligibilitatea se verifica la data acordării avantajului nerambursabil.

În baza documentelor depuse de către intimată, s-a constat de către pârâta eligibilitatea atâta beneficiarului cat şi a proiectului. Potrivit Ordinului nr. 567/2008 criteriile de eligibilitate sunt detaliate pentru fiecare măsura, prin Ghidul solicitantului, ghid care este elaborat de APDRP, conform manualelor de proceduri proprii de implementare a PNDR. Atâta timp cat pârâta a declarat eligibil proiectul şi nici unul dintre elemente avute în vedere nu a suferit nici un fel de modificare după efectuarea plăţii, opinează ca pârâta nu poate veni ulterior plăţii şi să constate că criteriile de eligibilitate nu mai sunt îndeplinite, fără să existe elemente noi, apărute după data ultimei tranşe de plată.

Intimata mai susţine că nu a contestat sub nici o formă starea de fapt, stare de fapt care putea fi verificată oricând de către AFIR, a respectat întocmai procedurile impuse de AFIR precum şi prevederile contractuale, iar obiectivele măsurii au fost atinse. Chiar Decizia preliminară menţionează faptul că este interzis a se refuza la plata un proiect chiar dacă acesta nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între asociaţi.

Apreciază intimata că AFIR a ajuns la o concluzie vădit nelegală, atâta timp cât aceasta a plecat de la o premiază greşită, respectiv legătura d-nului B. cu societatea. Ceea ce se omite este legat de faptul că intimata, la data demarării proiectului avea cu totul alt asociat, iar utilajele au fost stabilite prin proiect de către cu totul şi cu totul altă persoană decât vreo rudă a d-nului B. Schimbarea acţionariatului a fost aprobată de către AFIR anterior efectuării plăţilor şi nu ulterior tranşelor de plată, ca să justifice controlul efectuat de AFIR.

Se mai arată că intimata nu este o întreprindere legală, prin prisma prev. art. 44 alin. (1) lit. c) din Legea 346/2004. Faptul ca prestează activitate către societatea SC C. SRL nu înseamnă că această societate are o influenţă dominantă faţă de intimată.

Din actele verificate de către AFIR şi inclusiv din înscrisurile depuse în probaţiune de către intimată, cu ocazia controlului se poate lesne observa că prestează activitate şi către alte entităţi juridice şi nu doar către SC C. SRL, având o voinţă proprie cu cine doreşte să intre în raporturi comerciale. Mai mult decât atât, nu putem vorbi de o influenţă dominantă a SC C. SRL atâta timp cât aceasta se află în raporturi contractuale cu C. SRL şi ca atare nu se pune problema ca intimata să reprezinte un simplu instrument al politicii societăţii C. care să transporte în circuitul civil voinţa societăţii dominante.

E adevărat faptul că asociatul intimatei este este rudă/afin cu asociatul SC C. SRL, însa potrivit Ghidului solicitantului nu exista nici o interdicţie ca persoane între care există anumite legături de afinitate/rudenie să-şi constituie societăţi comerciale în scopul de a obţine profit.

Mai mult decât atât, această chestiune a fost cunoscută de către APDRP, fiind aprobată chiar de către această schimbarea de acţionariat, aşa cum rezultă din Notificarea emisă de APDRP sub nr. x din 11 iulie 2011.

Niciunde, nici în Ghidul solicitantului şi în nici o altă prevedere legală nu există vreo interdicte ca rude/afini să-şi înfiinţeze societăţi comerciale distincte şi să desfăşoare activităţi comerciale. A se admite o astfel de interdicţie, ar ajunge să se încalce principii de drept fundamentale relative la discriminare, şi egalitatea persoanelor în faţa legii

În ceea ce priveşte mişcările de salariaţi, menţionează faptul că societatea a angajat unele persoane care iniţial au fost angajate la altă societate comercială, însă nu este interzis nici prin lege şi nici prin reglementări comunitare angajarea unor astfel de persoane. Mai mult decât atât intimata, cu ocazia depunerii cererii de plată pentru tranşa a II-a, a anexat cererii de plată şi contractele individuale de muncă cu salariaţii angajaţi.

Opinează că nu are nici un fel de relevanţă faptul că d-nul B. a fost o perioadă de timp angajat la societatea intimată, această angajare a avut ca şi scop demascarea business-ului. Din contractele pe care le are încheiate se poate lesne observa faptul că acestea sunt încheiate în mare parte cu autorităţi publice locale şi nu doar cu societatea C.

Mai arată că ori de cate ori au existat sincope şi nu a avut numărul de angajaţi pe care s-a obligat să-i aibă prin cererea de finanţare, a întreprins demersuri pentru a angaja personal sens în care a şi depus cereri la ITM ARAD înregistrate sub nr: x/2011; y/2011; z/2011; xx/2012; yy/2014.

Situaţia prefigurată în speţa de faţă este identică unui caz fortuit care în opinia sa exclude orice fel de culpă a societăţii, caz exonerator de orice fel de răspundere. Neregula aşa cum este definită de legislaţia europeană impune şi o culpă a societăţii în executarea şi respectarea clauzelor contractuale.

Faptul că intimata a angajat persoane care iniţial au fost angajate la altă societate comercială nu este interzis nici prin lege şi nici prin reglementări comunitare. Mai mult decât atât, s-a obligat să creeze 6 locuri de muncă şi le-a creat.

În final, intimata a invocat prevederile art. 8 din Anexa 1 la contractul de finanţare, text de lege care nu a fost respectat de către AFIR, întrucât nu şi-a respectat obligaţia de a-i aduce la cunoştinţă că ar exista anumite deficienţe care se impun a fi remediate, precum şi art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011 - principiul proporţionalităţii - conform căruia orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Un prim aspect de nelegalitate invocat de recurentă se referă la modalitatea în care instanţa de fond a constatat că, că în speţă nu sunt întrunite condiţiile pentru a constata existenţa condiţiilor artificiale.

În legătură cu această critică, Înalta Curte va porni de la considerente de ordin teoretic, reamintind că în legătură cu existenţa condiţiilor artificiale, prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul 65/2011, au fost interpretate în cauza nr. C 434/12 aflată pe rolul CJUE Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na Darzhaven fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia.

În această cauză, CJUE a stabilit că: în cazul în care, din punct de vedere formal, un proiect de investiţii îndeplineşte criteriile de eligibilitate necesare pentru acordarea ajutorului, atunci proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune:

• pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins, întrucât condiţiile pentru obţinerea plaţilor au fost create în mod artificial;

• pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea plaţilor.

În continuare, Curtea a precizat ca revine instanţei naţionale sarcina de a stabili existenta acestor doua elemente, care trebuie dovedite în conformitate cu normele dreptului naţional, în măsura în care nu se aduce atingere eficacităţii dreptului Uniunii .

Concluzionând în hotărârea CJUE se stabileşte că "Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv.

Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) nu poate fi atinsă.

Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane.

Articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă, nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare"

Raportat la cele două elemente, COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22 având ca subiect Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii, cuprinsul căreia se statuează:"în ceea ce priveşte elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanţării FEADR nu pot fi îndeplinite. Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare. Adică elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR, sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice şi prezintă legături geografice, economice, funcţionale, legale sau legături de ordin personal."

Verificând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, dar şi a considerentelor teoretice expuse mai sus, se observă că, situaţia de fapt expusă în actul de constatare, nu a fost, în mod concret, contestată de intimată, iar convingerile instanţei de fond s-au bazat pe analiza împrejurărilor de fapt descrise în actul de control.

Astfel, în actul de control au fost reţinute următoarele elemente care au condus la stabilirea neregulii:

1. Indicatori externi fizici:

- sediul SC A. SRL este acelaşi cu domiciliul d-lui B. - asociat unic şi administrator la SC C. SRL precum şi cu al d-lui D. - asociat unic şi administrator la SC E. SRL

2. Indicatori funcţionali-legali:

- Există grade de rudenie atât între persoanele din conducerea SC A. SRL şi SC C. SRL, cât şi între persoanele din conducerea celor două societăţi şi persoanele din conducerea societăţilor către care au fost prestate servicii (SC E. SRL);

- Dl. B. - asociat unic/administrator la SC C. SRL a fost angajat în funcţia de Manager la cele două societăţi verificate, aproximativ în aceeaşi perioadă, respectiv: SC A. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 12 aprilie 2013; SC E. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 13 februarie 2014;

- în fisa postului întocmită de SC A. SRL pentru dl. B. se menţionează că acesta este angajat în funcţia de conducere, pe postul de MANAGER, având ca responsabilităţi şi sarcini de a: asigura o bună imagine a firmei, de o organiza activitatea în cadrul organizaţiei, de a controla realizarea indicatorilor tehnico-economici, de a coordona baza tehnico-materială şi de servicii, de a coordona activitatea de producţie/prestare de servicii, coordonarea valorificării producţiei/serviciilor, monitorizarea activităţii resurselor umane, monitorizară circulaţiei informaţiilor, conducerea întâlnirilor/şedinţelor în cadrul organizaţiei, reprezentarea intereselor organizaţiei, planificarea activităţii de conducere şi a celei organizaţionale, elaborarea politicii în domeniul calităţii, implementarea masurilor de îmbunătăţire a activităţii organizaţiei, identificarea oportunităţilor de investiţie şi de obţinere de profit, participa la întâlniri cu clienţii, furnizori, organisme financiare şi instituţii guvernamentale din tara şi străinătate, dezvolta relaţii pozitive cu persoane cheie în vederea întăririi poziţiei firmei, asigura managementul firmei, urmărirea aplicării acurate a deciziilor luate şi evaluarea efectelor acesteia, evaluează potenţialul furnizorilor şi al clienţilor, stabileşte posibile căi de colaborare şi decide asupra parteneriatelor strategice, etc.

3. Indicatori de afacere/contabili/financiari:

- Din documentele prezentate rezultă că SC A. SRL a prestat servicii preponderent către SC C. SRL societate ce ii are acţionar pe dl. B., iar în anul 2013, beneficiarul de proiect a prestat servicii cu bunurile achiziţionate prin proiect exclusiv către SC C. SRL;

- SC C. SRL virează sume de bani către SC A. SRL la momentul implementării proiectului, sumele facturate pentru prestările de servicii către SC C. SRL nu au fost încasate;

- dl B. a fost angajat manager de proiect la SC A. SRL în perioada 19 august 2011 până la data de 12 aprilie 2013;

- O mare parte din salariaţii angajaţi la SC A. SRL se regăsesc atât la SC C. SRL, cât şi la SC E. SRL

În dezacord cu opinia instanţei de fond, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite elementele pe baza cărora se poate stabili că în cauză au fost create condiţii artificiale pentru accesarea finanţării.

Astfel, potrivit primului dintre aceste elemente, respectiv elementul obiectiv, este necesar să se identifice împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze ca finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă, rezultând astfel că este obligaţia Autorităţii să demonstreze că în fapt beneficiarul proiectului supus controlului nu poate atinge obiectivul măsurii accesate.

Or, în speţă, la obiectivul propus prin implementarea proiectului beneficiara şi-a propus crearea a 6 noi locuri de muncă, iar activitatea ce va fi realizata va fi una de prestări servicii de construcţii, contribuind astfel la diversificarea activităţilor de acest gen în mediul rural, la promovarea ocupării forţei de munca, precum şi la consolidarea potenţialului uman, factori de natura a creste atractivitatea investiţiilor în mediul rural.

În plus, obiectivul general al măsurii 312 este "dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii locurilor de munca şi a veniturilor adiţionale" iar obiectivul specific ale Măsurii 312 este "crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurala prestate de către microîntreprindere".

Din analiza situaţiei de fapt constatate, rezultă evident că societatea nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală.

Aşadar există pe de o parte conexiuni între persoanele care coordonează cele două societăţi şi, pe de altă parte, o strânsă legătură între activitatea desfăşurată atât între SC A. SRL şi SC C. SRL, cât şi între beneficiarul proiectului şi SC E. SRL, care conduc la concluzia că, deşi din punct de vedere formal este vorba de două societăţi distincte, în fapt ele funcţionează ca o singură entitate ce urmăreşte un obiectiv comun.

Prin urmare, nu poate fi confirmată ipoteza instanţei de fond, în sensul că SC A. SRL şi SC C. SRL nu au caracterul de întreprinderi legate în accepţiunea prevederilor 44 alin. (1) lit. c) Legea nr. 346 din 14 iulie 2004.

Aceasta întrucât, din coroborarea tuturor elementelor reţinute în procesul-verbal şi a probelor administrate, s-a constatat faptul că cele două societăţi operează într-un grup de societăţi, controlat de membrii familiei F., fiind create condiţii artificiale de eligibilitate şi selecţie în vederea obţinerii finanţării nerambursabile în cadrul măsurii 312, cele două societăţi fiind înfiinţate artificial în scopul depăşirii intensităţii sprijinului financiar.

Mai mult, elementele pentru stabilirea creării de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării pot fi grupate în trei categorii: Indicatori externi/fizici, Indicatori de structură/juridici, indicatori de afaceri/contabili, care au fost analizaţi individual de către recurenta pârâtă, iar instanţa de fond nu a statuat cu privire la incidenţa acestora în raport de situaţia de fapt reţinută.

În concret, prima instanţă a concluzionat doar că din analiza atribuţiilor cuprinse în fişa postului întocmită de SC A. SRL pentru domnul B. curtea reţine că acesta nu are abilitarea legală şi convenţională a angaja din punct de vedere juridic SC A. SRL în relaţia cu terţele persoane, respectiv acesta nu are calitatea de a încheia acte de dispoziţie juridică în numele şi pe seama reclamantei SC A. SRL

Însă, din ansamblul probatoriilor aflate la dosarul cauzei, instanţa de control judiciar apreciază că dl. B. este angajat în funcţia de conducere, pe postul de manager, are putere de decizie în cadrul SC A. SRL şi SC E. SRL, având responsabilitatea conducerii societăţii, a evaluării clienţilor şi a furnizorilor, precum şi a aprobării contractării furnizorilor şi clienţilor. De asemenea, dl B. este unic asociat şi administrator la SC C. SRL, societate către care SC A. SRL prestează preponderent servicii.

Este adevărat că persoana menţionată putea deţine în mod legal aceste funcţii coroborate, la fel cum nu există nici interdicţia ca membrii aceleiaşi familii să colaboreze în scopul promovării afacerilor lor, însă, aceste aspecte, împreună cu alţi indicatori analizaţi au condus autoritatea la concluzia existenţei unor elemente circumstanţiate, care confirmă crearea de condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării.

Aşadar, există o singură persoană care coordonează activitatea desfăşurată de cele trei societăţi, respectiv domnul B., care deţine funcţiile cumulate de: unic asociat şi administrator la SC C. SRL, manager al SC A. SRL şi la SC E. SRL, funcţii prin care şi-a propus să realizeze investiţii similare prin fracţionarea investiţiei totale şi depăşirea intensităţii sprijinului financiar astfel încât la finalizarea investiţiilor acestea pot funcţiona eficient numai ca o singură entitate.

Mai mult, nu se poate aprecia că au fost create locurile de muncă, deoarece, aşa cum rezultă din documentele transmise de SC A. SRL, numărul acestora nu a fost menţinut la 6 pe toată perioada de valabilitate a Contractului de finanţare, aşa cum s-a angajat beneficiarul. Nu în ultimul rând, este greu de ignorat faptul că o mare parte din salariaţii angajaţi la SC A. SRL se regăsesc atât la SC C. SRL, cât şi la SC E. SRL, aspect ce nu a fost contestat de intimata reclamantă.

Argumentele intimatei reclamante în sensul că a efectuat adrese pentru ocuparea locurilor de muncă vacante nu absolvă societatea de obligaţia contractuală neîndeplinită.

Nu poate fi ignorat nici faptul că, în condiţiile date, totalul finanţării obţinute astfel de persoana/grupul de persoane ce coordonează cei doi beneficiari este egal cu suma celor 2 contracte de finanţare, care depăşeşte plafonul de 200.000 de euro dat de regula "de minimis".

Astfel, îndeplinirea obiectivului specific al Măsurii 312 de a crea şi a diversifica serviciile pentru populaţia rurală prestate de către micro - întreprinderi, nu a fost atins întrucât din analiza extraselor de cont a celor două societăţi rezultă că aceştia îşi prestează servicii reciproc sau către societăţi comerciale în care au calitatea de asociat. Ba mai mult, în anul 2013, beneficiarul de proiect a prestat servicii cu bunurile achiziţionate prin proiect exclusiv către SC C. SRL

Din această perspectivă, nu pot fi primite susţinerile intimatei reclamante, care a arătat că a prestat servicii şi către alte entităţi, inclusiv autorităţi publice, de vreme ce ponderea acestora a fost redusă, în raport de ansamblul activităţii sale.

Or, toate aceste elemente analizate separat nu pot avea o consecinţă juridică, însă coroborate cu întreaga situaţie de fapt generată de derularea contractului de finanţare, creează aparenţa faptului că recurenta nu reprezintă o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 (elementele obiective) - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte nu împărtăşeşte concluziile primei instanţe referitoare la neîncălcarea regulii de minimis, întrucât din toate considerentele expuse mai sus a rezultat că deşi, formal este vorba de entităţi juridice distincte, totuşi, acestea au acţionat concertat, iar societatea intimată a fost creată în scopul eludării acestei reguli.

Intimata a invocat în apărarea sa prevederile art. 5, alin. (3), lit. f) din O.U.G. nr. 41/2014 în vigoare la data controlului: "efectuarea de controale, ori de cate ori considera necesar, la beneficiarii proiectelor finanţate prin SAPARD şi FEADR, după efectuarea plăţii, pentru a stabili daca eligibilitatea şi condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continua sa fie respectate", susţinând că obiectul controlului nu poate viza decât elemente noi, atâta timp cat eligibilitatea se verifica la data acordorii avantajului nerambursabil.

O asemenea abordare nu poate fi primită de instanţa de control judiciar, deoarece, se observă că potrivit reglementărilor legale, una din principalele atribuţii ale AFIR este efectuarea de controale, ori de câte ori se consideră necesar, la beneficiarii proiectelor finanţate prin SAPARD şi FEADR, după efectuarea plăţii, pentru a stabili dacă eligibilitatea şi condiţiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.

Astfel, deşi la momentul încheierii contractului a fost verificată, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, totuşi la acel moment Agenţia nu a avut la dispoziţie toate datele privind implementarea proiectului şi modalitatea de derulare a acestuia, astfel încât este îndreptăţită ca pe perioada de monitorizare să supună beneficiarii unor controale ex post, tocmai pentru stabilirea eventualelor nereguli, aşa cum sunt ele definite de O.U.G. nr. 66/2011.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a Eco-condiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, A.P.D.R.P. trebuie să se asigure că: "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Pe de altă parte, conform art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011:

"în cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de procedurile aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21, în scopul recuperării creanţei bugetare rezultate din nereguli, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel."

Aşadar, stabilirea faptului că la momentul încheierii contractului au fost create condiţii artificiale pentru accesarea finanţării, poate fi efectuată şi ulterior acestui moment, cu atât mai mult cu cât existenţa condiţiilor artificiale se verifică atât în raport de conduita reclamantei la momentul încheierii contractului cât şi în raport de activitatea sa ulterioară.

Prin urmare, verificarea formală a îndeplinirii condiţiilor de accesare a finanţării, la momentul încheierii contractului, nu împiedică autoritatea să verifice menţinerea acestor condiţii şi a scopului măsurii pe toată durata de derulare a contractului, inclusiv din perspectiva celor declarate iniţial, care coroborate cu activitatea ulterioară, pot conduce la concluzia existenţei unei nereguli.

Totodată, se constată că numai o parte dintre elementele identificate subzistau la data depunerii cererii de finanţare restul de elemente au rezultat în urma verificărilor modului de menţinere a criteriilor de eligibilitate rezultând din analiza felului în care beneficiarul a înţeles să implementeze proiectul.

Mai mult, în cauză, stabilirea existenţei condiţiilor artificiale s-a efectuat pe baza unui proces complex de coroborare a mai multor elemente (inclusiv a acţiunilor desfăşurate de părţi pe parcursul derulării contractului) care luate în ansamblu au creat convingerea autorităţii că s-au încălcat dispoziţiile legale, iar nu prin simpla verificare formală a îndeplinirii condiţiilor de la momentul acordării finanţării.

Aşadar, nu se poate vorbi doar de o culpă a AFIR în derularea raporturilor contractuale, care să conducă la o eventuală nulitate a procesului-verbal, cu atât mai mult cu cât în acest act administrativ a fost antamată existenţa unor condiţii artificiale care a viciat raportul contractual, datorită culpei intimatei reclamante.

În consecinţă, nu se poate vorbi de o eventuală nulitate a contractului pentru motivul săvârşirii unui abuz de putere publică din partea AFIR, aşa cum a concluzionat instanţa de fond.

Nici apărările referitoare la lipsa de proporţionalitate a sancţiunii nu pot conduce la o altă soluţie, de vreme ce recurenta pârâtă, în mod legal, că a făcut aplicarea prevederilor art. 11 alin. (3) şi art. 16 din anexa I a contractului de finanţare încheiat între părţi, precum şi a art. 4 alin. (8) din Regulamentul C.E. nr. 65/2011, potrivit căruia "fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor".

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Raportat la toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte apreciază că prezentul recurs este fondat, motiv pentru care în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 544/2004 şi disp. art. 497 C. proc. civ., va dispune admiterea acestuia, cu consecinţa casării sentinţei atacate şi în rejudecare, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva Sentinţei civile nr. 3338 din 14 decembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în tot hotărârea atacată şi în rejudecare, respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2019.

Procesat de GGC - LM