Competence for criminal revision based on ECHR judgment: appellate court of the challenged decision is competent
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the case to be heard by the Bucharest Court of Appeal, rejecting the competing claim by the Olt Tribunal. The dispute arose from a petition for revision of a 2008 appellate criminal judgment, triggered by a 2016 judgment from the European Court of Human Rights (ECHR) that condemned the state for violating the right to a fair trial due to the excessive length of the criminal proceedings. The Olt Tribunal initially asserted jurisdiction based on its status as the court of first instance, while the Bucharest Court of Appeal declined jurisdiction arguing the ECHR violation did not specifically target its appellate acts; however, the High Court determined that the specific legal basis for revision was the ECHR finding regarding the procedural delay. Under Article 465(3) of the Code of Criminal Procedure, when revision is sought based on an ECHR judgment establishing a violation of fundamental rights, jurisdiction vests in the court that rendered the specific judgment being challenged, which in this instance was the appellate court, thereby dismissing the lower court's assumption of competence.
Legislator headnote
AI generatedart. 26 C. pen, art. 293 C. pen, art. 280 C. pen, art. 40 din Legea nr. 82/1991, art. 289 C. pen, art. 291 C. pen; Competence for criminal revision based on ECHR judgment: appellate court of the challenged decision is competent: Potrivit dispoziţiilor art. 465 alin. (3) C. proc. pen., cererea de revizuire se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia penală la nr. x/2017, revizuentul condamnat A., a formulat cerere de revizuire împotriva Sentinţei penale nr. 231 din 25.11.2005 pronunţată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. x/1999 ca urmare a rămânerii definitive la data de 6 octombrie 2016 a hotărârii de condamnare a Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza A. şi alţii contra României.
În motivarea cererii de revizuire petentul a arătat că la data de 6.10.2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o soluţie de condamnare a Statului Român în A. şi alţii contra României în care a avut calitatea de reclamant şi în care în esenţă s-a stabilit că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil de către instanţele interne în speţă Curtea de Apel Craiova prin pronunţarea unei hotărâri de condamnare în care judecarea s-a făcut în lipsa sa fiind citat eronat la o adresă unde nu mai locuia de mult.
La termenul din data de 25 mai 2017, apărătorul ales al revizuentului condamnat A., avocat B., a precizat că obiectul cererii de revizuire îl constituie Decizia penală nr. 112 din 16.09.2008 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2007.
Din actele dosarului rezultă următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nr. 13/P/1999 a fost trimis în judecată alături de alţi inculpaţi şi inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la fals privind identitatea, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectul, uz de fals, înşelăciune şi evaziune fiscală, toate comise în formă continuată, fapte prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 293 C. pen., art. 280 C. pen., art. 40 din Legea nr. 82/1991 comb. cu art. 289 C. pen., art. 291 C. pen., art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. şi art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 33 C. pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Arad sub nr. x/1999 iar prin încheierea din 7.12.1999 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea dosarului Tribunalului Olt pentru soluţionare având în vedere că prin Încheierea nr. 4446/2.12.1999 a Curţii Supreme de Justiţie pronunţată în Dosarul nr. x/1999 a fost admisă cererea formulată de unul dintre inculpaţi, respectiv inculpatul C. şi s-a dispus strămutarea dosarului.
Pe rolul Tribunalului Olt cauza a fost înregistrată sub nr. x/1999, iar prin Sentinţa penală nr. 331/25.11.2005 s-a dispus, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., condamnarea acestuia la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată şi calificată, fapta fiind săvârşită de mai multe persoane, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. precum şi încetarea procesului penal, constatându-se intervenită prescripţia răspunderii penale pentru toate celelalte infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, partea civilă Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad şi inculpaţii D., E. şi F., căi de atac care au fost admise prin Decizia penală nr. 285/13.10.2007 pronunţată în Dosarul nr. x/2006 de Curtea de Apel Craiova care a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Olt.
Cauza s-a reînregistrat la Tribunalul Olt sub nr. x/2006 iar prin Sentinţa penală nr. 187/12.11.2007, s-a dispus aceeaşi soluţie de condamnare a inculpatului A. la pedeapsa principală de 12 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64, lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii D., E., F. şi partea civilă, iar prin Decizia penală nr. 112/16.09.2008 Curtea de Apel Craiova a admis apelurile şi a modificat în parte hotărârea primei instanţe în sensul că a făcut aplicarea legii penale mai favorabile conform art. 13 C. pen.
Împotriva deciziei instanţei de apel, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii D. şi E., iar inculpaţii F., A. şi G. au declarat recurs peste termen.
Prin Decizia penală nr. 139/19.01.2010 pronunţată în Dosarul nr. x/2007 au fost respinse ca nefondate recursurile declarate în termen de inculpaţii D. şi E., precum şi recursurile peste termen declarate de cei trei coinculpaţi.
Potrivit dispoziţiilor art. 465 alin. (3) C. proc. pen., cererea de revizuire se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Cum în speţă, competenţa aparţine Curţii de Apel Craiova întrucât hotărârea a cărei revizuire se cere, respectiv Decizia penală nr. 112 din 16.09.2008 a fost pronunţată de această instanţă, s-a dispus declinarea competenţei soluţionării cererii în favoarea acesteia.
Pentru considerentele expuse anterior s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cererii având ca obiect revizuire formulată de revizuentul condamnat A., în favoarea Curţii de Apel Craiova.
Raportând dispoziţiile art. 465 alin. (3) C. proc. pen. la speţa de faţă, Tribunalul Olt a apreciat că este competentă să judece cererea de revizuire formulată de revizuentul condamnat A. privind Decizia penală nr. 112 din 16 septembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2007, Curtea de Apel Craiova, ca instanţă care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere şi, prin urmare, prin Sentinţa penală nr. 113 din 25 mai 2017 a dispus declinarea competenţei în favoarea acestei instanţe.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 16 iunie 2017 sub nr. x/2017 stabilindu-se termen de judecată la 31 august 2017.
La ultimul termen de judecată, instanţa, din oficiu, a pus în discuţia părţilor excepţia de necompetenţă materială a Curţii de apel, excepţie care a fost admisă.
Astfel, s-a apreciat că, în raport de soluţia Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu există niciun motiv să se presupună că dreptul revizuentului de a fi judecată într-un termen rezonabil a fost încălcat ca efect al actelor îndeplinite ca instanţă de apel de Curtea de Apel Craiova, încălcarea drepturilor revizuentului rezultând din activitatea organelor judiciare pe tot parcursul soluţionării, respectiv parchet, prima instanţă, instanţa de apel, instanţa de recurs.
Prin urmare, Curtea de Apel Craiova a apreciat că nu este competentă întrucât nu rezultă în mod expres o încălcare a drepturilor revizuentului în această etapă procesuală (respectiv apel), iar competenţa trebuie să revină instanţei de fond, respectiv Tribunalul Olt, în raport de dispoziţiile art. 458 C. proc. pen., potrivit cărora "competentă să judece cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primă instanţă".
Aşa încât, prin Decizia penală nr. 1392 din 20 septembrie 2017, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Craiova, privind cererea de revizuire formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 112 din data de 16 septembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2007.
A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia penală.
A constatat ivit conflict negativ de competenţă şi în baza art. 51 C. proc. pen. a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a format Dosarul nr. x/2017 având ca obiect soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Olt şi Curtea de Apel Craiova, cauza fiind înregistrată pe rolul secţiei penale la data de 29 septembrie 2017.
În cauză, revizuentul condamnat, prin cererea adresată Tribunalului Olt la data de 25 ianuarie 2017, a precizat că prin hotărârea din 6 octombrie 2016 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o soluţie de condamnare a statului român în cauza A. ş.a. contra României (Cererea nr. x/09), constatând o încălcare a dispoziţiilor privind dreptul la un proces echitabil, ca urmare a faptului că instanţa de apel (Curtea de Apel Craiova) ar fi procedat la judecarea cauzei în lipsa sa şi fără a fi citat legal, precum şi datorită duratei procesului penal.
Din examinarea hotărârii pronunţată de Curtea Europeană se constată că această instanţă a reţinut încălcarea art. 6 parag. 1 din Convenţie strict ca urmare a duratei excesive a procesului penal (în raport de precizarea revizuentului privind Decizia penală nr. 112 din 16 septembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova a cărei revizuire se solicită), iar, pe de altă parte, revizuentul nu a invocat în faţa Curţii încălcarea altor drepturi dintre cele recunoscute de Convenţie, aspect confirmat şi de apărarea acestuia care a precizat, la ultimul termen de judecată, că nu există alte cereri adresate de acesta Curţii Europene a Drepturilor Omului şi nici alte hotărâri ale aceleiaşi instanţe prin care să fi fost condamnat statul român cu referire la acelaşi proces penal.
Potrivit art. 465 alin. (3) C. proc. pen., cererea de revizuire în cazul hotărârilor prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Ca atare, stabilirea instanţei competente este determinată în mod esenţial de hotărârea prin care Curtea Europeană a dispus condamnarea statului şi de natura dreptului încălcat, în cuprinsul acesteia specificându-se în faţa căreia dintre instanţele naţionale din diverse grade de jurisdicţie s-a produs o încălcare a dreptului protejat de Convenţie.
Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare aparţine Curţii de Apel Craiova, în conformitate cu dispoziţiile art. 465 alin. (3) C. proc. pen.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Curţii de Apel Craiova, instanţă căreia îi va trimite dosarul.
Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru revizuentul condamnat şi pentru intimaţii inculpaţi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Curţii de Apel Craiova, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 130 RON pentru revizuentul - inculpat A. şi pentru intimaţii inculpaţi F., E., D., G. şi H. se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 06 octombrie 2017.
Procesat de GGC - NN