Scope of appeal-stage state cost allocation versus enforcement of first-instance judicial expenses

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 95 din 27 mai 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a din C. proc. pen., a fost respinsă contestaţia formulată de persoana condamnată A. împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 20 martie 2018 a Curţii de Apel Cluj, cu privire la stabilirea cheltuielilor de judecată.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., s-a stabilit suma de 313 RON reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu (avocat B.) pentru persoana condamnată.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat contestatorul A. la plata sumei de 100 RON, reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 40 din 20 martie 2018 a Curţii de Apel Cluj, a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 96 alin. (4) C. pen., s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 121/30.04.2014 a Judecătoriei Vişeu de Sus (definitivă prin Decizia penală nr. 781/30.09.2014 a Curţii de Apel Cluj), urmând ca inculpatul să execute noua pedeapsă care s-a adăugat la pedeapsa anterioară, rezultând pedeapsa finală de 2 ani şi 3 luni închisoare.

S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de 520 RON, onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului.

A fost obligat inculpatul să plătească suma de 3.000 RON, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 20 martie 2018 a Curţii de Apel Cluj au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Cluj şi A., iar prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost admise căile de atac exercitate şi s-a dispus desfiinţarea, în parte, a hotărârii atacate.

A fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6.000 RON, amendă penală (corespunzătoare a 120 de zile-amendă x/zi amendă) pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 38 din Legea nr. 535/2004. S-a constatat că inculpatul A. a fost internat nevoluntar în cadrul Spitalului de psihiatrie Sighetu Marmaţiei, secţia închişi, de la data de 09.12.2016 până la data de 07.01.2017, inclusiv.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin deciziei.

S-a dispus rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluţionarea apelului şi a onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat.

La data de 7 februarie 2019, a fost emisă adresa prin care i s-a adus la cunoştinţă contestatorului obligaţia de a achita suma de 3.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în fond şi de a depune la dosar, până la data de 6 mai 2019, chitanţa de plată la Registratura Curţii de Apel Cluj ori de a o trimite prin poştă .

La data de 15 aprilie 2019, A. a formulat contestaţie cu privire la suma de 3.000 RON, la plata căreia a fost somat, iar în şedinţa de judecată din data de 27 mai 2019, a precizat că nu înţelege de ce trebuie să achite suma respectivă, dacă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că aceste cheltuieli de judecată rămân în sarcina statului.

Într-adevăr, s-a constatat că, în minuta Deciziei penale nr. 30/A din 6 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se precizează: "Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului", însă dispoziţia instanţei de control judiciar este clară în sensul că acestea privesc doar cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, onorariile avocaţilor şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în faza de apel. Celelalte dispoziţii ale instanţei de fond - cu excepţia pedepsei aplicate numitului A. - au fost menţinute, inclusiv cele privind cheltuielile de judecată stabilite în cuantum de 3.000 RON, aspect care rezultă din prevederea expresă conform căreia: "Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate ce nu contravin prezentei decizii".

Drept consecinţă, s-a dispus emiterea formelor de executare a acestor cheltuieli, în cuantum de 3.000 RON, conform adresei aflate la dosarul curţii de apel.

Împotriva Sentinţei penale nr. 95 din 27 mai 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, a formulat contestaţie condamnatul A., criticile invocate în susţinerea căii de atac vizând cheltuielile judiciare la plata cărora a fost obligat.

Examinând contestaţia formulată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, pentru următoarele considerente:

Contestaţia la executare este un mijloc procesual prin care se rezolvă incidentele privind executarea. Dispoziţiile art. 598 din C. proc. pen. prevăd în mod expres cazurile în care poate fi promovată contestaţia la executare, prin a căror limitare legiuitorul a urmărit să nu transforme acest mijloc procesual într-o cale prin care să se împiedice procedura normală de punere în executare a hotărârilor definitive, putând fi vizate exclusiv aspecte ce se referă la executarea hotărârii intrate în puterea lucrului judecat, fără a se putea aduce modificări în ceea ce priveşte soluţia.

Potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că, în situaţia anterior menţionată, contestaţia se face la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, în cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel competenţa revenind instanţei de apel.

În cauză, contestatorul A. a formulat contestaţie (ce a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj) cu privire la stabilirea cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 RON, la plata cărora a fost somat, nelămurirea sa vizând împrejurarea că trebuie să achite suma respectivă, în condiţiile în care, prin Decizia nr. 30/A din 6 februarie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a soluţionat apelul declarat împotriva Sentinţei penale nr. 40 din 20 martie 2018 a Curţii de Apel Cluj, s-a stabilit că rămân în sarcina statului cheltuielile de judecată.

Înalta Curte reţine în acest sens că, potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. pen., în caz de renunţare la urmărirea penală, condamnare, amânare a aplicării pedepsei sau renunţare la aplicarea pedepsei, suspectul sau, după caz, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi de organele judiciare, care rămân în sarcina statului.

Prin Sentinţa penală nr. 40 din 20 martie 2018, Curtea de Apel Cluj a dispus o soluţie de condamnare a inculpatului A., astfel că, prin raportare la dispoziţiile legale anterior menţionate, s-a dispus şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare (în cuantum de 3000 RON) în favoarea statului.

Ulterior, prin Decizia penală nr. 30/A din 6 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis apelul declarat de inculpatul A., în propria cale de atac, admisă, acesta nefiind obligat la cheltuieli judiciare, faţă de dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., însă, prin aceeaşi decizie, care a desfiinţat, în parte, sentinţa penală pronunţată de instanţa de fond, au fost menţinute dispoziţiile din cuprinsul acestei din urmă hotărâri prin care au fost stabilite cheltuielile judiciare în sarcina contestatorului, motiv pentru care în mod corect s-a procedat la emiterea formelor de executare cu privire la cheltuielile judiciare la care acesta a fost obligat.

Pentru considerentele expuse, criticile invocate în susţinerea prezentei căi de atac nu pot fi primite, astfel încât, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 95 din 27 mai 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 95 din 27 mai 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2019.

Procesat de GGC - GV