Conflict of negative jurisdiction: ex officio invocation of private-order territorial competence in low-value claims
Legislator summary
AI generated**Outcome:** The High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Court of Vălenii de Munte, determining that this court was competent to hear the matter despite its own prior declination. **Dispute and Facts:** The case involved a claim for the restitution of a roof repair share (approx. 7,751 RON) against a defendant domiciled in Prahova County; a series of successive declinations of territorial competence occurred among Bucharest courts (Sectors 2 and 3) and the Court of Vălenii de Munte, which raised the objection of its own incompetence *ex officio* despite the defendant not having filed such an exception. **Legal Basis:** The Court applied the principle that territorial competence under the general rule (Article 107 of the Code of Civil Procedure) is of private order and, therefore, cannot be invoked *ex officio* by the court or the plaintiff, but only by the defendant within the statutory time limits (Articles 129 and 130 of the Code of Civil Procedure); consequently, the Court of Vălenii de Munte remained competent to adjudicate the case even if the defendant's registered address pointed to another jurisdiction, rendering its *ex officio* declination legally invalid.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (4) C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 1028 din C. proc. civ, art. 107 alin. (1) din C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Conflict of negative jurisdiction: ex officio invocation of private-order territorial competence in low-value claims: Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în esenţă, a reţinut că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă o cerere de valoarea redusă, aspect faţă de care devin incidente dispoziţiile art. 1028 din C. proc. civ., conform cărora competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 1 noiembrie 2017, sub nr. x/2017, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti cererea prin care reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâta C., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să o oblige pe pârâtă să le restituie suma de 7.751 RON, reprezentând cota de participare la repararea acoperişului imobilului.
Prin rezoluţia din 10 noiembrie 2017, în temeiul art. 22 alin. (4) C. proc. civ., cererea a fost calificată ca fiind cerere de valoare redusă.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetentei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, iar pe fondul cauzei respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 896 din data de 30 ianuarie 2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.
Pentru a pronunţa soluţia de declinare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în esenţă, faţă de motivele de fapt indicate de către reclamanţi, a reţinut ca fiind aplicabile cauzei dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a pricinii revenind judecătoriei în circumscripţia căreia se află domiciliul pârâtei.
Constatând că pârâta figurează cu domiciliul în sat E., nr. 98A, comuna F., judeţul Prahova, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte, în a cărei rază de competenţă se află domiciliul pârâtei.
Prin Sentinţa civilă nr. 16 din data de 4 februarie 2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Judecătoria Vălenii de Munte a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Vălenii de Munte a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ. şi a reţinut că, astfel cum rezultă din adresa din 10 august 2018, pârâta C. are domiciliul în comuna F., sat E., nr. 98A, jud. Prahova, dar în prezent nu locuieşte la această adresă.
Totodată, a constatat că, în speţă, copia cărţii de identitate a soţului pârâtei, D., atestă că acesta domiciliază în municipiul Bucureşti, str. x, iar, din Sentinţa civilă nr. 11468 din 11 septembrie 2015 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, rezultă că pârâta C. şi soţul acesteia, D., domiciliau în municipiul Bucureşti, str. x.
Instanţa a mai reţinut şi că, în întâmpinare pârâta a arătat că ea şi soţul său au luat parte şi la alte procese cu reclamanţii, menţionând că toate aceste procese s-au aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Prin Sentinţa civilă nr. 3859 din data de 15 aprilie 2019, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte, a constatat invit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în esenţă, a reţinut că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă o cerere de valoarea redusă, aspect faţă de care devin incidente dispoziţiile art. 1028 din C. proc. civ., conform cărora competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.
A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ. şi a constatat că domiciliul pârâtei este în comuna F., sat E. nr. 98 A, judeţul Prahova, astfel cum rezultă din întâmpinările depuse de către aceasta în dosarul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi, respectiv, în cel al Judecătoriei Vălenii de Munte.
Totodată, a apreciat că Judecătoria Vălenii de Munte a devenit competentă să soluţioneze cauză, având în vedere că necompetenţa teritorială în acest caz este reglementată de o normă de ordine privată, iar, în raport de prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., Judecătoria Vălenii de Munte nu putea invoca această excepţie din oficiu.
Asupra prezentului conflict negativ de competenţă, cu a cărui soluţionare este legal învestită conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Astfel, Înalta Curte reţine că, în speţă, au existat mai multe declinări succesive, iar, ultima instanţă învestită, respectiv Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, şi-a declinat la rândul său competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte, care, anterior, se declarare necompetentă.
În speţă, instanţele în conflict au făcut aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de reţinerile diferite cu privire la domiciliul petentei.
Astfel, Judecătoria Vălenii de Munte a constatat că pârâta domiciliază în sectorul 3 al municipiului Bucureşti, în timp ce Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a reţinut că aceasta domiciliază în comuna F., sat E. nr. 98 A, judeţul Prahova.
În plus, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a apreciat că Judecătoria Vălenii de Munte nu putea invoca din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, în raport de prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
În conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de forma necompetenţei, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.
Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa este de ordine privată.
Litigiul de faţă are ca obiect o cerere de valoare redusă, iar, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a acestor cererii, art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. face trimitere expresă la dispoziţiile de drept comun.
Competenţa teritorială de drept comun, prevăzută de art. 107 C. proc. civ., este de ordine privată, iar, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţă de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
Or, în condiţiile în care această excepţie nu este invocată de către pârât, instanţa învestită nu o poate invoca din oficiu, aceasta rămânând competentă să soluţioneze pricina.
În cauză, în termenul stabilit de lege, pârâta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Vălenii de Munte, ci instanţa a invocat această excepţie din oficiu, la termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2019.
Prin urmare, faţă de prevederile legale sus-menţionate, Judecătoria Vălenii de Munte, chiar dacă nu ar fi fost competentă să judece cauza, nu putea să invoce din oficiu necompetenţa sa teritorială şi să se desesizeze în acest fel de soluţionarea pricinii.
În plus, Înalta Curte reţine că, în cuprinsul întâmpinărilor depuse în cauză, pârâta C. a arătat că domiciliază în comuna F., sat E. nr. 98A, judeţul Prahova, în raza de competenţă a Judecătoriei Vălenii de Munte.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vălenii de Munte.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 mai 2019.
Procesat de GGC - GV