Negative conflict of jurisdiction in challenge to enforcement costs; enforcing court competence fixed by debtor's domicile

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 27.12.2018, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul BEJ B., a solicitat anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, dată în Dosarul de executare nr. x/2016.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 712, art. 717, art. 679, art. 657 alin. (3), art. 657 alin. (2) şi art. 657 alin. (2) C. proc. civ.

Prin Încheierea nr. 1829 din 18 martie 2019, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

În motivarea soluţiei de declinare, s-a reţinut că, în raport de prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 şi art. 651 C. proc. civ., în cazul unei cereri având ca obiect contestaţie la executare, instanţa de executare, din punctul de vedere al competenţei teritoriale, trebuie determinată prin raportare la domiciliul debitorului de la data sesizării organului de executare.

S-a reţinut că, întrucât la momentul demarării procedurii în Dosarul execuţional nr. x/2016, domiciliul contestatoarei era în municipiul Hunedoara, aspect care rezultă din fişa DEPABD existentă la dosarul cauzei, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei de la domiciliul acesteia.

Judecătoria Hunedoara, prin Sentinţa civilă nr. 658 din 17 aprilie 2019, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat, la rândul său, competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că art. 714 alin. (1) C. proc. civ. prevede că contestaţia se introduce la instanţa de executare care, potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel (...).

S-a reţinut că, în cauză, din actele depuse la dosar, rezultă că au calitatea de debitori C. cu domiciliul în Cluj-Napoca, judeţul Cluj şi D. cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. x, bl. Corp C2, jud. Cluj, iar contestatoarea are calitatea de creditor, astfel cum reiese din încheierea de încuviinţare a executării silite şi din încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, dată în dosarul de executare nr. x/2016.

În aceste condiţii, s-a reţinut că, raportat la domiciliul debitorilor C. şi D., instanţă de executare este Judecătoria Cluj-Napoca, neprezentând relevanţă domiciliul creditoarei şi împrejurarea că aceasta a contestat încheierea prin care s-au stabilit cheltuieli de executare.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.12.2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul BEJ B., a solicitat instanţei anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, pronunţată în dosarul de executare nr. x/2016.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile anterior menţionate coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 şi care prevede, în noua redactare, că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Conform art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În cauză, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar - încheierea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu constând în Sentinţa civilă nr. 6573 din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi din încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare în cuantum de 360 RON din data de 06.12.2018, dată în Dosarul de executare nr. x/2016 -, contestată în prezenta cauză, calitatea de debitori o au C. cu domiciliul în Cluj-Napoca, judeţul Cluj şi D. cu domiciliul în Cluj-Napoca, str. x, bl. Corp C2, jud. Cluj, iar A. are calitatea de creditor.

Totodată, având în vedere că cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează de către instanţa de executare, conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., rezultă că prin admiterea acestei cereri se determină, implicit, şi instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze incidentele procedurale ce s-ar ivi în cursul executării silite.

În legătură cu acest aspect, se constată că prin încheierea din 15 martie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Judecătoria Cluj-Napoca a constatat că este competentă să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite a titlului executoriu constând în Sentinţa civilă nr. 6573 din 29 iunie 2015, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. x/2016 şi, totodată, a admis această cerere.

Or, ca efect al încuviinţării executării silite a titlului executoriu anterior menţionat, Judecătoria Cluj-Napoca a devenit instanţa de executare în sensul dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Având în vedere că şi contestaţia la executare formulată în prezenta cauză constituie un incident procedural apărut în cursul executării silite, competenţa de soluţionare a acestei cereri revine tot Judecătoriei Cluj-Napoca, ca instanţă de executare, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

În consecinţă, în aplicarea prevederilor art. 651 alin. (1) şi alin. (3) prin raportare la cele ale art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 mai 2019.

Procesat de GGC - GV