Restitution claimants not exempt from stamp tax on ancillary annulment claims; appeal dismissed as unfounded
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the claimants' appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's ruling that they were not exempt from paying the judicial stamp tax. The claimants had challenged a decision of the Ministry of Public Finance rejecting their contestation of the tax imposed in a prior civil case concerning the restitution of a building nationalized in 1957 and the annulment of subsequent sale contracts. The decisive legal basis was Article 15 letter r) of Law No. 146/1997, which provides an exemption from stamp tax for claims under Law No. 10/2001 (restitution of abusively taken property), but the court held that this exemption does not extend to accessory heads of claim seeking the annulment of sale contracts, which are patrimonial in nature and therefore subject to tax under Article 2(1) of the same law. No names or identifying details were included.
Legislator headnote
AI generatedart. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997; Restitution claimants not exempt from stamp tax on ancillary annulment claims; appeal dismissed as unfounded: Astfel, reclamanții, invocând dispozițiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, republicată, au arătat că obiectul litigiului îl constituie acțiunea de restituire a imobilului preluat abuziv în 1957, în raport cu care sunt scutiți de plata taxei judiciare de timbru și pentru cererile accesorii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 19 decembrie 2001, reclamanții G.A., G.M., G.E. și V.E. au chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, solicitând anularea deciziei nr. 1976 din 4 decembrie 2001, prin care li s-a respins contestația privind taxa judiciară de timbru, de 6.644.220 lei, stabilită în dosarul nr. 5096/2000 al Curții Supreme de Justiție, secția civilă.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în raport cu obiectul litigiului – acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, beneficiază de scutire de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997.
Prin sentința civilă nr. 67 din 13 februarie 2002, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamanții datorează taxa judiciară de timbru pentru capetele de cerere privind constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare – cumpărare, astfel încât soluția adoptată de pârât este legală și temeinică.
Împotriva sentinței au declarat recurs, reclamanții G.A., G.M., G.E. și V.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reclamanții, invocând dispozițiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, republicată, au arătat că obiectul litigiului îl constituie acțiunea de restituire a imobilului preluat abuziv în 1957, în raport cu care sunt scutiți de plata taxei judiciare de timbru și pentru cererile accesorii.
Reclamanții au mai învederat că dosarul nr. 5096/2000 a fost soluționat prin decizia nr. 1633 din 19 aprilie 2002, ei achitând taxa stabilită de instanță și, în fond după casare, le-a fost admisă în parte acțiunea în revendicare și de constatare a nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare (decizia civilă nr. 30 din 6 martie 2003 a Curții de Apel Cluj).
Examinând cauza, în raport cu motivele invocate și având în vedere și prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Din actele dosarului rezultă că în raport cu acțiunea civilă introductivă, al cărei recurs a format obiectul dosarului nr. 5096/2000, reclamanții și-au precizat și completat cererea, solicitând și anularea contractelor de vânzare-cumpărare și a tuturor înstrăinărilor, prin schimburi sau vânzare, privind imobilul revendicat.
În raport cu natura juridică a acestor capete de cerere, prin care se tinde la repunerea părților în situația anterioară, deci la realizarea unui drept, se constată că în mod justificat s-a reținut caracterul patrimonial al acțiunii completatoare, în raport cu care sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (1) și nu art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, republicată.
Față de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de G.A., G.M., G.E. și V.E. împotriva sentinței civile nr. 67 din 13 februarie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2004.