Competence of courts to hear maintenance claims brought by judicial officers: application of Article 127 of the Code of Civil Procedure

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20 iulie 2018 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub numărul x, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună majorarea pensiei de întreţinere stabilite prin convenţia încheiată la data de 13.08.2012, autentificată prin încheierea nr. 2767/13.08.2012 de către BNP C., în sarcina pârâtului şi în favoarea minorei D., la cota de 1/4 din veniturile nete pe care acesta le realizează, de la data introducerii cererii şi până la majoratul minorei, precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 8191 din 29 noiembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

În motivarea hotărârii s-a reţinut faptul că obiectul dosarului îl reprezintă o cerere în materie de tutelă şi familie, procedură reglementată de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care stabileşte o competenţă obligatorie în favoarea instanţei în raza căreia îşi are domiciliul persoana ocrotită.

În speţă, rezultă fără echivoc împrejurarea că nu numai persoana ocrotită - minora - are domiciliul în Alba Iulia, ci şi reclamanta şi pârâtul.

Reclamanta a invocat dispoziţiile art. 127 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ., apreciind că, faţă de aceste prevederi legale, competenţa instanţei este alternativă, arătând că are calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.

Referitor la solicitarea reclamantei, Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut că dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. stabilesc, este adevărat, un caz de competenţă legală alternativă, însă acest caz este dat exclusiv de calitatea persoanei, reclamant sau pârât, de a fi judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanţa respectivă.

În speţă, deşi reclamanta a arătat că ar avea calitatea de procuror, nu a făcut nicio dovadă în acest sens, motiv pentru care Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat soluţionarea judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, instanţă competentă în raport de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

În opinia instanţei, soluţia se impune cu atât mai mult cu cât prin Decizia nr. 7/16.05.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, decizie publicată în Monitorul Oficial nr. 461/22.06.2016, instanţa supremă a statuat că sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanţă.

Prin Sentinţa civilă nr. 498 din 04 martie 2019, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Alba Iulia a reţinut că în prezenta cauză, raportat la obiectul cererii principale referitoare la majorarea pensiei de întreţinere, competenţa instanţei de judecată este cea stabilită de art. 94 lit. a) rap. la art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în sensul că în afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112 mai este competentă instanţa domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiaţiei.

În consecinţă, prin raportare la textele de lege menţionate mai sus, instanţa competentă să soluţioneze cererea ar trebui să fie Judecătoria Alba Iulia, însă în temeiul art. 127 alin. (1) C. proc. civ., aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, şi a considerentelor Deciziei nr. 290/2018 a Curţii Constituţionale, decizie care a stat la baza modificărilor legislative menţionate anterior, sesizarea Judecătoriei Alba Iulia cu o cerere având ca obiect majorarea pensiei de întreţinere în care reclamantă este A., care deţine calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, aşa cum rezultă din actele depuse la dosarul cauzei, nu respectă dispoziţiile legale imperative menţionate mai sus, întrucât Judecătoria Alba Iulia este o instanţă din circumscripţie teritorială a aceeaşi curţi de apel cu instituţia în care reclamanta din prezentul dosar îşi desfăşoară activitatea.

Având în vedere cele reţinute mai sus, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, judecătorie care se află în circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În cauză, instanţa de judecată a fost sesizată cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect majorarea pensiei de întreţinere stabilite în sarcina pârâtului B., prin convenţie autentificată la notariat,în favoarea minorei D., cerere în care reclamantă este A., care deţine calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, şi care are domiciliul în Alba Iulia.

Conform art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.: "În afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente: (...) instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligaţia de întreţinere, inclusiv cele privind alocaţiile de stat pentru copii".

Prin urmare, în litigiile având ca obiect pensie de întreţinere - aşa cum este cazul în speţa de faţă - competenţa teritorială consacrată de legiuitor este una alternativă, fiind deopotrivă competente atât instanţa de la domiciliul pârâtului debitor al obligaţiei de întreţinere, conform art. 107 C. proc. civ., cât şi instanţa de la domiciliul creditorului obligaţiei de întreţinere.

Aşadar, în materia acţiunilor formulate de creditorii obligaţiei de întreţinere şi care au ca obiect acordarea pensiei de întreţinere ori majorarea acesteia, legiuitorul a înţeles să stabilească o competenţă teritorială alternativă, fiind deopotrivă competentă atât instanţa în circumscripţia căreia domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, cât şi instanţa în circumscripţia căreia domiciliază creditorul obligaţiei de plată a întreţinerii.

Având însă în vedere calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba a reclamantei A., în cauză devin incidente dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.

Astfel, dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că: "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Dispoziţiile alin. (3) al art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Or, norma legală în cauză reglementează un caz de competenţă facultativă pentru ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul au calitatea de reclamant, interzicând sesizarea instanţei competente dacă este aceea la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Reclamanta a sesizat Judecătoria Cluj-Napoca cu soluţionarea cererii de chemare în judecată, ca una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa competentă la care îşi desfăşoară activitatea, având în vedere funcţia sa de procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba şi respectând prevederile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ.

Cum dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie excepţională, şi cum este îndeplinită condiţia premisă, aceea ca judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul să funcţioneze la instanţa competentă să soluţioneze cauza, Înalta Curte constată că operează prorogarea de competenţă în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, învecinată Curţii de Apel Alba Iulia.

În acest sens, trebuie amintită şi Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 638/23.07.2018, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.

Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că: "legiuitorul a urmărit să scoată această categorie specială de cereri, în care un judecător este parte în proces, de sub incidenţa aplicării strămutării procesului civil pe motiv de bănuială legitimă cu privire la lipsa de imparţialitate a judecătorilor din cauza calităţii părţilor, eventualul disconfort al părţii judecător creat prin ieşirea acestor cauze din circumscripţia curţii de apel trebuind a fi minimalizat în considerarea principiului imparţialităţii justiţiei şi a intereselor legitime ale celeilalte părţi. Astfel, indiferent dacă competenţa de soluţionare a unor astfel de cauze revine judecătoriei, tribunalului sau chiar curţii de apel, acestea vor fi soluţionate de instanţe de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate, măsura fiind mult mai energică decât în cazul strămutării, unde o eventuală admitere a cererii ar conduce la învestirea doar a unei instanţe de acelaşi grad din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, putând da naştere în aplicarea normelor legale unor situaţii neprevăzute la edictarea acestora".

De asemenea, a arătat Curtea Constituţională: "Dispoziţiile art. 127 din C. proc. civ. se încadrează în regulile instituite de legiuitor în vederea asigurării independenţei obiective a instanţei, fiind capabile să înlăture orice suspiciune de soluţionare cu părtinire a cauzei din pricina calităţii părţilor, stabilind de la debutul procesului civil reperele după care acesta se va desfăşura.

Din acest punct de vedere, Curtea Constituţională a constatat că, de principiu, "competenţa facultativă este o expresie a dispoziţiilor constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi ale art. 124, însă, prin limitarea sferei sale de aplicare la instanţa la care îşi desfăşoară efectiv activitatea reclamantul judecător, nu este aptă să acopere, într-un mod complet, toate situaţiile care pot, în mod rezonabil, apărea în cursul unei judecăţi. De aceea, dispoziţia legală criticată nu îşi atinge scopul pentru care a fost edictată, justiţiabilii fiind nevoiţi să recurgă, în diferite momente ale parcursului cauzei lor, la mijloace procedurale alternative în vederea asigurării egalităţii armelor în soluţionarea cauzei lor în mod echitabil".

Având în vedere cele de mai sus, Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale, încălcând principiul imparţialităţii justiţiei cuprins în art. 124 alin. (2) şi, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul lor.

Pentru toate considerentele expuse, în baza art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 mai 2019.

Procesat de GGC - GV