Non-payment of judicial stamp duty on tax assessment suspension appeal; nullity of unstamped cassation

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată la data de 16 februarie 2017 Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat suspendareaa Deciziei de impunere nr. x din 7 noiembrie 2016 emisă de pârâta D.G.R.F.P. Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mehedinţi.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 227/2017 din data de 07 aprilie 2017, Curtea de Apel Craiova - secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta D.G.R.F.P. Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mehedinţi, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 227/2017 din data de 07 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului şi casarea hotărârii recurate, în sensul admiterii cererii privind suspendarea Deciziei de impunere nr. x din 7 noiembrie 2016 emisă de pârâta D.G.R.F.P. Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mehedinţi, până la pronunţarea instanţei de fond.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13.07.2017, intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mehedinţi a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond ca legală şi temeinică.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 15 martie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din Codul de procedură civilă, republicat.

Părţile nu au formulat un punct de vedere cu privire la raportul întocmit asupra admisibilităţii recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (2) din Codul de procedură civilă:

"La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii [...]".

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:

"În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Prin adresa comunicată recurentului-reclamant la data de 21.06.2017, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 de RON.

Prin Raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză, magistratul raportor a opinat în sensul soluţiei de anulare a recursului ca netimbrat, în măsura în care taxa judiciară de timbru nu va fi achitată până la data analizării în completul de filtru a admisibilităţii în principiu a recursului, a apreciat recursul ca fiind nul pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, în raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (2) teza I coroborate cu dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Raportul asupra admisibilităţii recursului a fost comunicat recurentei-reclamante S.C. A. S.R.L. la data de 04.04.2018, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosar, aceasta neformulând un punct de vedere şi nedepunând dovada achitării taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit pentru analizarea recursului de către completul de filtru.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. nu a respectat obligaţia legală a achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stipulat de art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deşi această obligaţie i-a fost adusă la cunoştinţă atât prin adresa comunicată la data de 21.06.2017, cât şi prin comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Înalta Curte constată că recursul nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurenta-reclamantă, o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi de asemenea, nici nu a fost formulată o cerere de acordare facilităţi de la plata taxei judiciare de timbru, astfel cum prevede art. 42 alin. (2) din acelaşi act normativ.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 227/2017 din data de 07 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 227/2017 din data de 07 aprilie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova - secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 mai 2018.