Forestry compensation upheld: Ministry ordered to pay state aid for Natura 2000 land restrictions

Asupra recursului de faţă; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova - secţia contencios administrativ şi fiscal la 26.06.2015 sub nr. x/2015, reclamanta OBŞTEA A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, să dispună, urmare a refuzului nejustificat al pârâtului, dat cu exces de putere, exprimat prin Adresa nr. x de acordare a compensaţiilor solicitate cu titlu de ajutor de stat aferent anului 2009, obligarea acestuia la plata sumei de 55.061,02 RON, reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-au putut recolta în calitate de proprietari pentru suprafaţa de pădure de 353,70 ha, situate în zona de conservare totală - tipul funcţional T2, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferente anului 2009, precum şi la plata dobânzilor calculate asupra debitului principal în cuantum de 55.061,02 RON, începând cel puţin cu data de 29.12.2014 - data la care creanţa a devenit exigibilă, respectiv data la care a înaintat cererea nr. 775 către ITRSV Râmnicu Vâlcea (actualmente CRSC Râmnicu Vâlcea); a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 460 din 16 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta OBŞTEA A. în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, având ca obiect despăgubire. A obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 55.061,02 RON cu titlu de compensaţii aferente anului 2009. A obligat pârâtul să achite reclamantei dobânda legală aferentă sumei reprezentând compensaţii, calculată de la data promovării cererii de chemare în judecată, 26.06.2015 şi până la achitarea integrală a debitului. A obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 350 RON cheltuieli de judecată. 3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a formulat recurs pârâtul MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, invocând ca temei al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs se arată că, instanţa de fond a omis, în pronunţarea hotărârii, aspectul că în lipsa cadrului legal, respectiv a avizelor acordate de către toate instituţiile de specialitate implicate, nu se poate proceda la acordarea sumelor solicitate de reclamantă drept compensaţii.

Plata compensaţiilor solicitate de intimata-reclamantă este condiţionată de îndeplinirea a două condiţii cumulative, în baza cărora se pot acorda ajutoarele de stat pentru persoanele fizice şi juridice care deţin păduri incluse în zonele T1 şi T2, din siturile Natura 2000, respectiv:

1). emiterea Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final/19.07.2012, condiţie care a fost îndeplinită;

2). adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor, condiţie ce nu a fost îndeplinită.

Ajutoarele de stat solicitate de reclamantă reprezintă compensaţii pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere, deţinute în proprietate, situate într-o arie naturală protejată.

Cadrul legal invocat în speţă, Legea nr. 46/2008 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 97 alin. (1) lit. b) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, în scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ teritoriale, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, dar coroborat cu prevederile art. 6 alin. (2) din H.G. nr. 861/2009 formele de sprijin prevăzute pentru persoanele juridice de Codul Silvic se vor finaliza numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene, privind ajutoarele de stat.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a elaborat un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor Metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutoarelor de stat privind acordarea de compensaţii, ce nu a fost aprobat în procedura de avizare externă.

În final, recurentul arată că în lipsa avizelor acordate de către toate instituţiile de specialitate implicate, respectiv a unor norme metodologice de calcul şi acordare a ajutoarelor de stat/compensaţiilor, nu se poate proceda la acordarea sumelor solicitate de reclamantă.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă OBŞTEA A. a formulat întâmpinare, prin care solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 15 ianuarie 2018, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 26.02.2018 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil, s-a fixat termen de judecată în şedinţă publică, cu citarea părţilor la data de 07.05.2018.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Obiectul prezentei acţiuni judiciare îl constituie refuzul nejustificat al recurentului-pârât Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor de acordare către intimatul-reclamant a despăgubirilor, cuvenite pentru anul 2009, în sumă de 55.061,02 RON, cu dobânda aferentă, pentru suprafaţa de pădure de 353,70 ha, situată în zona protejată a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 în România, respectiv Situl Nordul Gorjului de Vest - ROSCI0129.

Prima instanţă a admis, în parte, acţiunea reclamantei, apreciind că acesta are dreptul la despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului proprietatea sa, având categoria de folosinţă păduri, amplasat într-o arie naturală protejată, în raport de dispoziţiile art. 97 alin. (1) lit. b) din Codul Silvic, de cele ale H.G. nr. 861/2009, precum şi de faptul că, prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final din data de 19.07.2012, a fost avizată favorabil schema de ajutor de stat pentru titularii suprafeţelor forestiere cu funcţie de protecţie de tip T1 sau T2 situate în cadrul siturilor Natura 2000.

Această concluzie este corectă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reevaluând de întregul ansamblu probator administrat în cauză şi răspunzând la criticile formulate de recurent, dar şi apărările invocate de intimată, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit Anexei nr. 1 lit. b) din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, "Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor, incompatibilă scopului atribuit.

În compensarea restricţiilor aduse proprietăţii prin instituirea regimului de arie naturală protejată, art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 prevede că:

"Pentru terenurile din ariile naturale protejate, deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate".

Conform art. 97 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic:

"în scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru (…) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.".

Prin H.G. nr. 861/2009 au fost aprobate Normele metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, prevăzute în Anexa nr. 1 la hotărâre.

Intimata-reclamantă Obştea A. a solicitat autorităţii recurente acordarea de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a terenului proprietatea sa, având categoria de folosinţă păduri, amplasat într-o arie naturală protejată, în temeiul dispoziţiilor normative anterior citate.

După cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, prin probatoriul administrat în cauză, intimata-reclamantă a dovedit că este proprietarul terenurilor forestiere în suprafaţă de 1322,80 ha conform titlurilor de proprietate nr. x, nr. x/06.02.2007, nr. x/11.02.2009 şi nr. x/03.04.2009, iar din totalul acestei suprafeţe, 353,70 ha a fost cuprinsă în aria protejată a Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 în România, respectiv Situl Nordului Gorjului de Vest - ROSCI0129.

Cu toate acestea, prin adresa nr. x, emisă de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a comunicat intimatului refuzul de acordare a compensaţiilor aferente anului 2009 pentru terenul mai sus arătat, cu motivarea că acestea pot fi solicitate doar după primirea deciziei Comisiei Europene de avizare a ajutorului de stat şi după adoptarea proiectului hotărârii de guvern având ca obiect aprobarea normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a ajutorului de stat pentru compensaţii, reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamentele silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.

Înalta Curte constată că refuzul recurentului de a soluţiona favorabil cererea intimatului de acordare a despăgubirilor este nejustificat, în sensul pe care art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. x, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl dă acestei noţiuni.

Relevante pe problema de drept aflată în discuţie sunt dezlegările cuprinse în decizia nr. 36 din 23 noiembrie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Până la data de 31 decembrie 2009, nu se pune problema conformării măsurilor de ajutor de stat aflate în discuţie cu legislaţia europeană, în acest sens fiind prevederile Anexei nr. V pct. 3 - "Agricultura" lit. (b) din Tratatul privind aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, potrivit cărora ajutoarele acordate înainte de data aderării sunt calificate ca "ajutoare existente", în înţelesul art. III -168 alin. (1) din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, "până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării".

Prin urmare, Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 se înscriu în cadrul de reglementare al "ajutoarelor de stat existente" până la sfârşitul anului 2009.

Acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislaţia naţională se poate face, începând cu data de 1 ianuarie 2010, în baza alocaţiilor bugetare, după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat, conform Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013 (publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene, seria x, nr. 319 din 27 decembrie 2006) şi adoptarea cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a acestora.

În speţa de faţă, despăgubirile solicitate de intimat pentru anul 2009 se înscriu în categoria "ajutoarelor existente" pentru care nu se impune obţinerea avizului favorabil al Comisiei Europene şi adoptarea normelor metodologice ulterioare, în condiţiile art. 5 din O.G. nr. 14/2010.

Prin urmare, cererea intimatei nu poate fi considerată neîntemeiată, după cum se susţine de către recurent.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. x, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Apelor şi Pădurilor împotriva sentinţei nr. 460 din 16 noiembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2018.