Appeal inadmissible against dismissal of nullity complaint for unpaid judicial fees; finality of appellate judgments in social assistance cases

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin decizia nr. 56 din data de 11.02.2016 Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de reclamanta A., împotriva sentinţei nr. 760/4.08.2015, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata Direcţia de Asistenţă Socială-Serviciul Prestaţii Sociale - Consiliul Local Târgovişte, ca nefondat.

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 12.02.2016, contestatoarea A. formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 56 din data de 11.02.2016, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, învederând că instanţa de recurs nu i-a recunoscut susţinerile formulate în cererea de recurs.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin decizia nr. 600 din 6 aprilie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia de netimbrare, invocată din oficiu şi s-a anulat contestaţia în anularea deciziei nr. 56 din data de 11.02.2016, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Direcţia de Asistenţă Socială-Serviciul Prestaţii Sociale - Consiliul Local Târgovişte, ca netimbrată.

3. Recursul

Împotriva deciziei nr. 600 din 6 aprilie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.

Invocând în drept dispoziţiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului şi anularea deciziei nr. 600 din 6 aprilie 2016, susţinând că contestaţia în anulare trebuia judecată din oficiu, invocând şi situaţia financiară precară.

4. Procedura derulată în recurs

Prin raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., s-a apreciat, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., că recursul declarat de către recurentă este inadmisibil.

Raportul a fost analizat în completul filtru şi a fost comunicat părţilor potrivit încheierii de şedinţă din data de 30 ianuarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

II. Considerentele şi soluţia completului de filtru cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului

Înalta Curte sesizată cu cererea de recurs de faţă, procedând la verificarea acesteia, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., constată că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit dispoziţiilor art. 7 din C. proc. civ.:

"(1) Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu prevederile legii" principiul legalităţii căilor de atac, consacrat expres de dispoziţiile mai sus arătate, coroborate cu cele ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac legal reglementate, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţia României precizând că mijloacele procedurale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească, ca şi procedura de judecată sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea căilor de atac trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

C. proc. civ. reglementează în Titlul II - Capitolul III, recursul (art. 483 - 502), cale extraordinară de atac, iar în art. 483 alin. (1) se precizează ce hotărâri sunt supuse recursului, respectiv "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."

Apreciază Înalta Curte că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. prin raportare la dispoziţiile art. 457 alin. (3) din acelaşi Cod dau expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.

Or, judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluţiona litigiul aplicând dispoziţiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalităţii, care constituie o cerinţă obiectivă într-un stat de drept şi o garanţie a desfăşurării în condiţii optime a mecanismului de înfăptuire a justiţiei.

Aşadar, reţine Înalta Curte că, în cauză, Decizia atacată cu recurs - Deciziei nr. 600 din 6 aprilie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal este o hotărâre pronunţată asupra contestaţiei în anulare, care potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ. este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Or, hotărârea atacată - Decizia nr. 56 din data de 11.02.2016 Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal este o hotărâre pronunţată în recurs, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., este o hotărâre definitivă, ce nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 600 din 06 aprilie 2016 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 mai 2018.