Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1740/2018 AI generated

Incompatibility of municipal mayor holding concurrent secretary role and registered sole proprietor status

Case Number Decizia nr. 1740/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Appeal and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the lower court's rejection of the plaintiff's challenge against an integrity assessment report. The dispute concerned an allegation of incompatibility for a local mayor who concurrently held the office of communal secretary, operated as a registered sole proprietor, and served as a political party member. The court determined that the concurrent holding of the mayor and secretary positions constituted a statutory incompatibility under Article 87(1)(k) of Law No. 161/2003, noting that the delegation of secretary duties did not terminate the official appointment; the simultaneous status as a commercial sole proprietor violated Article 87(1)(g) of the same law, as evidence of income from the business contradicted the claim of non-exercise; and the membership in a political party while serving as secretary breached Article 116(2) of Law No. 215/2001, thereby affirming the legality of the integrity agency's report.

Legislator headnote

AI generated

art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 493 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 97 din Legea nr. 188/1999; Incompatibility of municipal mayor holding concurrent secretary role and registered sole proprietor status: The dispute concerned an allegation of incompatibility for a local mayor who concurrently held the office of communal secretary, operated as a registered sole proprietor, and served as a political party member. The court determined that the concurrent holding of the mayor and secretary positions constituted a statutory incompatibility under Article 87(1)(k) of Law No. 161/2003, noting that the delegation of secretary duties did not terminate the official appointment; the simultaneous status as a commercial sole proprietor violated Article 87(1)(g) of the same law, as evidence of income from the business contradicted the claim of non-exercise; and the membership in a political party while serving as secretary breached Article 116(2) of Law No. 215/2001, thereby affirming the legality of the integrity agency's report.

Keywords

AI generated
local authority status of official commercial register breach of official duty municipal obligation political parties

Cited Legislation

AI generated
art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001
161/2003 şi art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.
art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003
k şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu referire la art.
art. 493 C. proc. civ
În procedura de filtru a recursului, reglementată de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs formulate, a apărărilor invocate, ţinând cont de dispoziţiile legale incidente, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu, conform art.
art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ
prin care a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Nici motivele de recurs întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu pot fi reţinute, instanţa de fond aplicând şi interpretând corect normele de drept material incidente, respectiv dispoziţiile art.
art. 97 din Legea nr. 188/1999
Faptul că atribuţiile de secretar au fost delegate altei persoane, (atribuţiile conform fişei postului) nu înlătură starea de incompatibilitate, cazurile de încetare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici fiind evocate de dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 188/1999.
art. 91 alin. (3) din Legea nr. 231/2003
Recurentul-reclamant avea posibilitatea de a renunţa, în termenul prevăzut de lege, respectiv art. 91 alin.
art. 116 din Legea nr. 215/2001
161/2003 şi art. 116 alin.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004

Procedural basis for dismissing the appeal as unfounded in a civil and administrative law matter.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/02.03.2015 prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a reclamantului prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. g şi k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.

Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 144 din 28 septembrie 2015 a respins contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva raportului de evaluare nr. x/02.03.2015 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei nr. 144 din 28 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi a declarat recurs reclamantul A. prin care a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., republicat, fără a le dezvolta pe fiecare separat.

Astfel, în opinia recurentului, hotărârea pronunţată de prima instanţă este netemeinică în ceea ce priveşte situaţiile de incompatibilitate reţinute prin raportul de evaluare contestat,având în vedere probatoriul administrat în cauză din care rezultă că nu au fost realizate "alte venituri decât cele din indemnizaţia de Primar cu referire la dovada neînsuşirii exercitării funcţiei de secretar prin neîncasarea niciunei sume aferente acestei funcţii".

Cu privire la elementele de incompatibilitate în raport de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g din Legea nr. 161/2003, în sensul deţinerii concomitente a funcţiei de Primar şi a calităţii de comerciant persoană fizică autorizată, se arată că în mod greşit a fost reţinută starea de incompatibilitate, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile vizând calitatea de comerciant iar simplul fapt că PFA A. este înregistrat la ORC, nu poate duce la concluzia că au fost exercitate fapte de comerţ şi s-a obţinut un profit.

Cu privire la dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. k şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cu referire la art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, în mod greşit s-a reţinut deţinerea funcţiei de Secretar al Comunei Puieşti începând cu data de 11.06.2012 şi până în prezent şi faptul că în perioada 28.03.2012-27.01.2014 a avut şi calitatea de membru B., având în vedere actele aflate la dosar şi prezentate inspectorului de integritate.

În consecinţă, se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate iar pe fondul cauzei să se admită acţiunea astfel cum a fost formulată, respectiv anularea raportului de evaluare nr. x/2015.

Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat, hotărârea recurată fiind temeinică şi legală.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză, rezultă că recurentul a deţinut/deţine concomitent funcţia de Primar al Comunei Puieşti începând cu 18.06.2008 până în prezent, Secretar al comunei Puieşti începând cu data de 11.06.2012 până în prezent, calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul PFA A. începând cu data de 5.07.2011 până în prezent şi membru B. începând cu data de 28.03.2012 până la data de 27.02.2014, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g şi k) din Legea nr. 161/2003.

Ca urmare, recurentul a încălcat regimul incompatibilităţilor, situaţia de fapt şi drept fiind corect reţinută de prima instanţă, context în care se solicită respingerea recursului ca nefondat, intimata prezentând pe larg situaţia de fapt reţinută prin raportul de evaluare contestat, situaţie prezentată şi prin întâmpinarea depusă la dosar în primul ciclu procesual.

Recurentul A. a formulat răspuns la întâmpinare prin care sunt reluate argumentele expuse în recursul formulat.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, reglementată de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor de recurs formulate, a apărărilor invocate, ţinând cont de dispoziţiile legale incidente, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu, conform art. 493(2) (4) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părţilor.

Prin încheierea de şedinţă din data de 12 decembrie 2017, a fost admis în principiu recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinţei nr. 144 din 28 septembrie 2015 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, părţile fiind citate în şedinţă publică, conform art. 493(7) C. proc. civ.

Hotărârea instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată în raport de criticile formulate ţinând cont de probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

Prin raportul de evaluare nr. x2.03.2015, s-a reţinut că recurentul A. se află în stare de incompatibilitate prin încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g din Legea nr. 161/2003, începând cu data de 11.06.2012 până în prezent având în vedere că deţine funcţia de primar al Comunei Puieşti cât şi funcţia de secretar al Comunei Puieşti, judeţul Vaslui.

De asemenea, recurentul-reclamant A. se află în stare de incompatibilitate, începând cu data de 5.07.2011 până în prezent, motivat de faptul că deţine concomitent funcţia de primar al Comunei Puieşti, judeţul Vaslui şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul PFA A., încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g din Legea nr. 161/2003.

Recurentul A. s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 28.03.2012-27.02.2014 şi pentru faptul că a deţinut calitatea de membru B., încălcând astfel dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.

Prin recursul declarat împotriva sentinţei civile prin care a fost respinsă acţiunea vizând anularea raportului de evaluare, recurentul a invocat formal dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. fără a arăta care sunt motivele de nelegalitate din perspectiva dispoziţiilor legale evocate.

Astfel, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., vizează situaţiile în care hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motivarea hotărârii este contradictorie, sau hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, dar analizând sentinţa recurată din perspectiva dispoziţiilor evocate mai sus, se constată că motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu pot fi reţinute, în condiţiile în care hotărârea recurată respectă exigenţele prevăzute de art. 425 lit. b C. proc. civ., considerentele sentinţei stabilind pe deplin situaţia de fapt şi drept în raport de probatoriul administrat în cauză, fiind evocate normele substanţiale incidente şi aplicarea lor în speţă, soluţia de respingere a acţiunii fiind susţinută de considerentele expuse cu privire la starea de incompatibilitate reţinută în raport de situaţia de fapt şi drept expusă pe larg.

Nici motivele de recurs întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu pot fi reţinute, instanţa de fond aplicând şi interpretând corect normele de drept material incidente, respectiv dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g şi k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g şi k) din actul normativ evocat mai sus, "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al Municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: g) calitatea de comerciant persoană fizică; k)orice altă funcţie publică sau activitate remunerată, în ţară sau străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau o funcţie în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale".

Dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, legea administraţiei locale, stabilesc că "Secretarul unităţii administrativ teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic …"

Raportând dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. k din Legea nr. 161/2003 la situaţia de fapt rezultă că recurentul A. a deţinut, începând cu data de 11.06.2012, concomitent, funcţia de primar al comunei Puieşti, judeţul Vaslui cât şi funcţia de secretar al aceleiaşi entităţi.

Prin sentinţa civilă nr. 13/C din 18.06.2008 şi sentinţa civilă nr. 1871/20.06.2012 au fost validate alegerile pentru funcţia de primar al comunei Puieşti, judeţul Vaslui, recurentul-reclamant A. ocupând mandatul de primar în perioada 2008-2012 respectiv 2012-2016.

În perioada de exercitare a primului mandat, recurentul-reclamant a demarat procedura de ocupare a funcţiei publice de secretar al comunei Puieşti, participând totodată la concursul organizat- la data de 12.03.2012, fiind declarat admis, iar prin Dispoziţia de Primar nr. 202/12.04.2012 s-a numit în funcţia de secretar al entităţii, începând cu data de 11.06.2012, iar la data de 20.06.2012 a fost validat pentru un nou mandat de primar, recurentul deţinând concomitent cele două funcţii.

Faptul că atribuţiile de secretar au fost delegate altei persoane, (atribuţiile conform fişei postului) nu înlătură starea de incompatibilitate, cazurile de încetare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici fiind evocate de dispoziţiile art. 97 din Legea nr. 188/1999.

Recurentul-reclamant avea posibilitatea de a renunţa, în termenul prevăzut de lege, respectiv art. 91 alin. (3) din Legea nr. 231/2003, la una din cele două funcţii în raport de care a fost reţinută starea de incompatibilitate, din probatoriul administrat rezultând că recurentul a deţinut concomitent, începând cu data de 11.06.2011, funcţia de primar al comunei Puieşti şi funcţia de secretar al comunei Puieşti conform Dispoziţiei nr. 202/12.04.2012 prin care recurentul s-a numit în funcţia de secretar, starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 lit. k din Legea nr. 161/2003 fiind evidentă.

De asemenea, recurenta-reclamantă a deţinut concomitent funcţia de primar al comunei Puieşti, judeţul Vaslui şi calitatea de comerciant persoană fizică autorizată, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 87 lit. g din Legea nr. 161/2003 actualizată.

Este adevărat că simpla înregistrare în Registrul Comerţului a PFA nu duce de plano la reţinerea stării de incompatibilitate dar în speţa de faţă recurentul-reclamant a deţinut şi exercitat concomitent funcţia de primar şi calitatea de comerciant în condiţiile în care din actele de la dosar, respectiv declaraţiile de avere, rezultă că a obţinut venituri din activitatea PFA, alegaţiile recurentului privind dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 5,10 ha neputând fi reţinute, funcţia de primar fiind incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică, respectiv cu orice act sau fapt de comerţ.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, recurentul-reclamant a deţinut funcţia de secretar al comunei Puieşti, judeţul Vaslui, începând cu data de 11.06.2012, conform Dispoziţiei nr. 202/12.04.2012 iar începând cu data de 28.03.2012 până la data de 27.02.2014 a avut şi calitatea de membru B. încălcând astfel dispoziţiile art. 116 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale, potrivit căruia "Secretarul unităţii administrativ teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic.

De altfel, prin recursul formulat, cu referire la încălcarea dispoziţiilor art. 116 din Legea nr. 215/2001, recurentul nu aduce critici cu privire la starea de fapt şi drept reţinută ci reiterează că nu şi-a însuşit funcţia de secretar chiar dacă a fost admis la concurs, dar omite faptul că prin Dispoziţia nr. 202/2012, s-a numit în funcţia de secretar.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. nu pot fi reţinute, context în care, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 144 din 28 septembrie 2015 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 144 din 28 septembrie 2015 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 mai 2018.