Dismissal of claim to compel local election date for lack of current interest following subsequent election

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14 ianuarie 2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. - Filiala Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a solicitat obligarea pârâtului la adoptarea unei hotărâri prin care să stabilească data desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 187 din 03 aprilie 2015, Curtea de Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A. - Filiala Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, şi a obligat pârâtul să efectueze operaţiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii datei desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 187 din 03 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Guvernul României, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii atacate şi în rejudecare, respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată.

Recurentul-pârât susţine că sentinţa primei instanţe a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, criticile recurentului vizând, în principal, două aspecte.

Într-o primă critică, recurentul susţine că s-au efectuat operaţiunile prevăzute de lege pentru stabilirea datei desfăşurării alegerilor parţiale şi parlamentare, Autoritatea Electorală Permanentă solicitând Secretariatului General al Guvernului, prin adresa nr. x/09.02.2015, includerea pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre privind stabilirea datei alegerilor parţiale pentru unele autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi proiectul pentru aprobarea programului calendaristic privind realizarea acţiunilor necesare organizării şi desfăşurării alegerilor locale parţiale pentru autorităţi ale administraţiei publice locale, din data de 22 martie 2015.

Aceste proiecte nu au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului, urmare a solicitării Ministerului Afacerilor Interne, care a motivat că organizarea alegerilor parţiale locale şi a celor parlamentare la date diferite, ar impune suplimentarea bugetului acestei autorităţi cu suma de 10,7 milioane RON, ceea ce ar reprezenta dublarea cheltuielilor ce revin acestui minister pentru asigurarea pazei şi a altor activităţi ce intră în atribuţiile sale.

În condiţiile arătate, proiectele de hotărâre iniţiate de Autoritatea Electorală Permanentă, au fost restituite acestei autorităţi pentru a fi refăcute şi avizate de către ministerele cu atribuţii în domeniu, urmând a fi incluse, de îndată, pe ordinea de zi a reuniunii pregătitoare a şedinţei Guvernului, cerinţă legală prevăzută de H.G. nr. 561/2009.

A doua critică formulată de recurentul-pârât vizează existenţa unor neconcordanţe între considerentele sentinţei atacate, unde se analizează refuzul nejustificat şi dispozitivul hotărârii, prin care este obligat pârâtul la efectuarea unor operaţiuni prevăzute de lege în vederea stabilirii datei desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Recurentul-pârât consideră că, în raport de prevederile art. 8 alin. (1) teza a doua şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanţei de fond îi revenea sarcina de a analiza dacă se află în faţa unui refuz al Guvernului României de a adopta o hotărâre prin care să stabilească data desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, iar în caz afirmativ, dacă refuzul este sau nu justificat.

În opinia recurentului, pentru soluţionarea judicioasă a acestui aspect, şi implicit, a cererii intimatului-reclamant, se impune a se constata că în cazul unui act administrativ cu caracter normativ, în general, şi în cazul unei hotărâri a Guvernului, în special, nu se poate vorbi despre existenţa unui refuz de adoptare, activitatea de elaborare şi adoptare a actelor normative fiind exercitată de către autoritatea competentă, în condiţiile în care, din însăşi procedura de adoptare, rezultă că dreptul de apreciere a fost conferit de legiuitor într-o marjă cu limite foarte largi.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. - Filiala Cluj nu a depus întâmpinare în cauză.

5. Procedura de soluţionare a recursului

5. 1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 05 aprilie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 01 noiembrie 2017, constatând că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, completul de filtru a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, fixând termen pentru judecata pe fond a căii de atac.

II. Soluţia instanţei de recurs

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, analizând, cu prioritate, excepţia lipsei de obiect a recursului, invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte o va respinge, ca neîntemeiată, apreciind că aspectele învederate de intimat nu constituie argumente în susţinerea excepţiei în discuţie, recursul fiind declarat împotriva soluţiei primei instanţe, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată.

Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, şi excepţia lipsei de interes a recursului, invocată de intimatul-reclamant, reţinând că recurentul, fiind situat pe poziţia părţii care a pierdut procesul în primă instanţă, justifică interesul de a ataca sentinţa civilă pronunţată în cauză, motiv pentru care, este îndeplinită această condiţie de exercitare a acţiunii civile şi în privinţa formulării căii de atac a recursului.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că excepţia lipsei de interes în susţinerea cererii de chemare în judecată, invocată de recurentul-pârât Guvernul României, este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

În speţă, prin cererea dedusă judecăţii în primă instanţă, reclamantul A. - Filiala Cluj a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României la adoptarea unei hotărâri prin care să stabilească data desfăşurării alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Înalta Curte constată că la data de 05 iunie 2016, au fost organizate alegeri locale, iar ca rezultat al acestora, în prezent, este ocupată funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Conform dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., republicat, orice demers judiciar poate fi iniţiat şi susţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel care învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, una din condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

Cum în cauză, ulterior înregistrării cererii de recurs, a intervenit o împrejurare nouă în raport de aspectele analizate în prima instanţă, constând în desfăşurarea alegerilor locale, soldate cu ocuparea, în prezent, a funcţiei de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, se reţine că interesul reclamantului în susţinerea cererii de chemare în judecată, nu mai este actual, astfel, că, în acest moment procesual, cererea dedusă judecăţii este vădit lipsită de interes.

În raport de soluţia dată excepţiei în discuţie, instanţa de control judiciar apreciază că nu se mai impune a fi analizate celelalte critici formulate de recurent, vizând cercetarea în fond a cauzei.

Pentru considerentele expuse, constatând că este întemeiată excepţia lipsei de interes în susţinerea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte o va admite, cu consecinţa admiterii recursului declarat de pârâtul Guvernul României, casării sentinţei atacate şi, rejudecării cauzei, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A. - Filiala Cluj, ca lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei de obiect a recursului, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei de interes a recursului, ca neîntemeiată.

Admite recursul declarat de pârâtul Guvernul României împotriva sentinţei civile nr. 187 din 03 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. - Filiala Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 aprilie 2018.