Nullity challenge perempted after one-year dormancy following suspension due to non-appearance at hearing

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 16 august 2016, sub nr. x/2016, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi societatea B. S.R.L., a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 1739 din 02 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2012.

Contestaţia în anulare a fost întemeiată pe prevederile art. 317 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. de la 1865, contestatorul susţinând că instanţa de recurs a pronunţat o hotărâre nelegală, cu încălcarea prevederilor art. 1441 alin. (3) C. proc. civ., întrucât citaţia pentru primul termen de judecată, stabilit la data de 02.06.2016, nu a fost comunicată cu cel puţin 5 zile anterior acestui termen.

2. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 13 ianuarie 2017, intimata B. S.R.L. a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, ca neîntemeiată, învederând că la dosarul instanţei de recurs se află citaţia emisă pentru termenul de judecată din 02.06.2016, din care rezultă că procedura de citare a contestatorului A. a fost îndeplinită la data de 11.02.2016, cu patru luni anterior primului termen de judecată.

3. Încheierea de suspendare a judecăţii cauzei

Prin încheierea de şedinţă din data de 25 ianuarie 2017, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A., în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părţi, deşi legal citate, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate excepţia de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.(...)."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"(1) Instanţa va suspenda judecata: 2. dacă nici una din părţi nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă."

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 25.01.2017, a fost dispusă suspendarea judecării contestaţiei în anulare, având în vedere lipsa părţilor, legal citate, la strigarea pricinii, precum şi nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de şedinţă din data de 25 ianuarie 2017 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de un an prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 25 ianuarie 2018.

Înalta Curte reţine şi faptul că în cauză nu a fost formulată de către părţi, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 245 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură, conform art. 249 C. proc. civ. şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată. De asemenea, nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 250 C. proc. civ.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţilor, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de un an, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării recursului, potrivit dispoziţiilor art. 248 şi art. 252 din C. proc. civ. de la 1865.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia perimării.

Constată perimată contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 1739 din 2 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2012.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 aprilie 2018.