Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1629/2018 AI generated

Territorial competence for union-initiated administrative salary litigation based on union headquarters location

Case Number Decizia nr. 1629/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Dolj District Court, Section of Administrative and Fiscal Dispute, thereby ruling that the initial choice of forum by the plaintiff was valid and binding. The dispute involved a civil action initiated by a public administration union on behalf of two members against a local mayor to annul a salary-setting order and claim wage differences for electoral registry operator duties, which the Dolj Court initially declined on territorial grounds, leading the Bacau Court to also decline and refer the matter upward. The decisive legal basis rested on Article 10 of Law No. 554/2004, which establishes an exclusive alternative competence in administrative litigation allowing the plaintiff to choose between the court of their own domicile or the defendant's domicile; the Court held that once the union, headquartered in Dolj, selected the Dolj Court, that option was irrevocable, and the public nature of the administrative interest barred further jurisdictional declination.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 din C. proc. civ, articolul 10 din Legea nr. 554/2004, art. 126 din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; Territorial competence for union-initiated administrative salary litigation based on union headquarters location: Din analiza acestui text de lege rezultă faptul că în această materie competenţa este alternativă, dar exclusivă, reclamantul având dreptul de a alege între instanţa de la domiciliul acestuia sau instanţa de la domiciliul pârâtei. Însă, odată aleasă instanţa de către reclamant, acesta nu mai poate reveni asupra opţiunii sale, iar instanţa sesizată prima nu se mai poate desesiza, ci trebuie să reţină cauza spre soluţionare, neputându-se deroga de la această regulă. Caracterul exclusiv al normei de competenţă rezultă din modul de formulare al textului de lege cât şi din natura publică a interesului apărat în cazul litigiilor de contencios administrativ, dispoziţiile art. 126 din C. proc. civ. nefiind incidente.

Keywords

AI generated
resolution of jurisdictional dispute action for annulment territorial law electoral law administration of justice civil registry district

Cited Legislation

AI generated
art. 135 din C. proc. civ
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
articolul 10 din Legea nr. 554/2004
Raportat la natura litigiului de contencios administrativ, opţiunea reclamantului în sensul sesizării instanţei din Dolj, respectiv de la domiciliul său, precum şi la dispoziţiile art. 10 alin.
art. 126 din C. proc. civ
Caracterul exclusiv al normei de competenţă rezultă din modul de formulare al textului de lege cât şi din natura publică a interesului apărat în cazul litigiilor de contencios administrativ, dispoziţiile art. 126 din C. proc. civ.
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
Raportat la natura litigiului de contencios administrativ, opţiunea reclamantului în sensul sesizării instanţei din Dolj, respectiv de la domiciliul său, precum şi la dispoziţiile art. 10 alin.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 208 din 23 ianuarie, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanţii A. şi B. - reprezentaţi de Sindicatul Administraţiei Publice "C.", în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei Cleja - Instituţia Primarului, având ca obiect anulare Dispoziţie de stabilire a drepturilor salariale, obligarea la majorarea drepturilor salariale pe durata exercitării activităţii de operatori în Registrul electoral şi pretenţii - diferenţa între salariile cuvenite şi cele încasate în mod efectiv, în favoarea Tribunalului Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Învestit prin declinare, Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 253 din 1 martie 2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, privind pe reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "C." pentru reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei Cleja, judeţul Bacău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a trimis cauza în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Dolj, reclamanţii A. şi B. - reprezentaţi de Sindicatul Administraţiei Publice "C." -, au chemat în judecată pe pârâţii Primarul Comunei Cleja, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea Dispoziţiei nr. 263/04.09.2017 şi să fie obligat pârâtul să majoreze salariul de bază al fiecăruia dintre reclamanţi cu 12,5% - în raport de cel aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Cleja pentru funcţiile publice ocupate, pe durata exercitării activităţii de operatori în Registrul Electoral. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtului de a le acorda reclamanţilor despăgubiri egale cu diferenţa între drepturile salariale stabilite conform petitului nr. 2 al cererii de chemare în judecată şi cele acordate efectiv - începând cu data de 01 iulie 2017 şi până la executarea efectivă a titlului executoriu, sumele cuvenite urmând a fi actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi de a le achita dobânda legală penalizatoare.

În ceea ce priveşte norma de competenţă teritorială, aceasta trebuie aplicată prin raportare la regulile speciale aplicabile în materia contenciosului administrativ, definite de articolul 10 din Legea nr. 554/2004 conform căruia "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Din analiza acestui text de lege rezultă faptul că în această materie competenţa este alternativă, dar exclusivă, reclamantul având dreptul de a alege între instanţa de la domiciliul acestuia sau instanţa de la domiciliul pârâtei. Însă, odată aleasă instanţa de către reclamant, acesta nu mai poate reveni asupra opţiunii sale, iar instanţa sesizată prima nu se mai poate desesiza, ci trebuie să reţină cauza spre soluţionare, neputându-se deroga de la această regulă. Caracterul exclusiv al normei de competenţă rezultă din modul de formulare al textului de lege cât şi din natura publică a interesului apărat în cazul litigiilor de contencios administrativ, dispoziţiile art. 126 din C. proc. civ. nefiind incidente.

Cadrul procesual a fost stabilit de reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice C., acesta introducând cererea de chemare în judecată în numele membrilor, figurând în calitate de reclamant cu sediul în Dolj şi nu în Bacău.

În cauza de faţă reclamantul a sesizat Tribunalul Dolj, fiind astfel aleasă instanţa de la sediul său.

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia litigiilor privind funcţionarii publici demarate de Sindicat în numele membrilor este în sensul că norma de competenţă se aplică prin raportare la sediul Sindicatului.

Raportat la natura litigiului de contencios administrativ, opţiunea reclamantului în sensul sesizării instanţei din Dolj, respectiv de la domiciliul său, precum şi la dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 teza a doua, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "C." pentru reclamanţii A. şi B. şi pe pârâtul Primarul Comunei Chiajna, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2018.