Rural funding dispute assigned to Satu Mare Tribunal on irrevocable territorial choice.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Satu Mare Tribunal (administrative and fiscal section), ruling in favor of that court and against the claimant's attempt to litigate elsewhere; this decision is final and supersedes the prior declinations by the Satu Mare Tribunal and Cluj Tribunal. The underlying dispute is an administrative law challenge by a company against the Rural Investment Financing Agency and its regional center, seeking annulment of a decision rejecting its contestation of a payment notification and the related administrative sanctions (totaling over 345,000 RON) concerning EU non-reimbursable rural development funding, and seeking acceptance of a payment claim for VAT. The decisive legal basis is Article 10(1) and (3) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, which establishes alternative territorial jurisdiction (claimant's domicile or defendant's domicile); since the claimant initially chose the court at the defendant's domicile (Bucharest Court of Appeal) and that choice is irrevocable, the incorrect declination by that court cannot revive the alternative, and because one defendant's seat is in Satu Mare, the Satu Mare Tribunal is territorially competent, while the claim's subject matter (EU funding, regardless of value) falls under tribunal material jurisdiction under Article 10(1¹) as the act was issued by a central authority only in terms of payment confirmation, not an administrative act of a central authority.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004, Art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Rural funding dispute assigned to Satu Mare Tribunal on irrevocable territorial choice: The underlying dispute is an administrative law challenge by a company against the Rural Investment Financing Agency and its regional center, seeking annulment of a decision rejecting its contestation of a payment notification and the related administrative sanctions (totaling over 345,000 RON) concerning EU non-reimbursable rural development funding, and seeking acceptance of a payment claim for VAT. The decisive legal basis is Article 10(1) and (3) of Law No. 554/2004 on administrative litigation, which establishes alternative territorial jurisdiction (claimant's domicile or defendant's domicile); since the claimant initially chose the court at the defendant's domicile (Bucharest Court of Appeal) and that choice is irrevocable, the incorrect declination by that court cannot revive the alternative, and because one defendant's seat is in Satu Mare, the Satu Mare Tribunal is territorially competent, while the claim's subject matter (EU funding, regardless of value) falls under tribunal material jurisdiction under Article 10(1¹) as the act was issued by a central authority only in terms of payment confirmation, not an administrative act of a central authority.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedGround for resolving the negative conflict of jurisdiction and designating the competent court.
Full text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2917/CA din 28 decembrie 2017, Tribunalul Satu Mare, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale a tribunalului invocată de reclamantă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Satu Mare şi a declinat în favoarea Tribunalului Cluj competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Satu Mare - Serviciul Leader şi Investiţii non Agricole.
Învestit prin declinare, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale prin sentinţa civilă nr. 794 din 13 martie 2018 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată de către instanţă, din oficiu, a declinat, în favoarea Tribunalului Satu Mare, competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Satu Mare - Serviciul Leader şi Investiţii non Agricole, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Satu Mare, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.
Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta A. S.R.L. a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Satu Mare - Serviciul Leader şi Investiţii Non Agricole să dispună: anularea în tot a Deciziei nr. 4309/05.02.2016 emisă de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin care a fost respinsă contestaţia reclamantei împotriva Notificării cu privire la confirmarea plăţii nr. x/29.12.2015, aferentă cererii de plată x; anularea în tot a sancţiunii administrative dispuse prin Decizie, în cuantum de 216.614,00 RON, aplicată reclamantei potrivit art. 63 din Regulamentul nr. 804/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurala şi ecocondiţionalităţii; anularea Notificării nr. x/29.12.2015 emisă de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Satu Mare; anularea în tot a sancţiunii administrative dispuse prin Notificare, în cuantum de 128.582,07 RON; obligarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale la acceptarea cererii de plată formulată de reclamantă pentru suma de 128.582,07 RON, reprezentând TVA - ul aferent achiziţiei de bunuri din factura x/26.10.2015, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 357/2017, Curtea de Apel Bucureşti a declinat competenta soluţionării cererii în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi Fiscal.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 5459/2017, a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare.
Potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale.
În speţa de faţă, reclamanta, care are sediul social în loc. Floreşti, jud. Cluj a ales să înregistreze cererea la Curtea de Apel Bucureşti, în considerarea sediului pârâtei Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (A.F.IR.). Altfel spus, fiind vorba despre o competenţă alternativă, a ales instanţa de la sediul pârâtului. Odată aleasă această instanţă, dintre cele două instanţe deopotrivă competente, instanţa aleasă rămâne competentă să soluţioneze cauza. Faptul că, instanţa aleasă iniţial de către reclamantă şi-a declinat competenţa în favoarea unei alte instanţe, nu schimbă cu nimic alegerea deja făcută. Altfel spus, dacă reclamanta a ales între instanţa de la sediul său şi instanţa de la sediul pârâtului, pe cea de la sediul pârâtului, dar a ales-o în mod greşit, nu poate reveni asupra acestei alegeri, ca urmare a declinării competenţei de către respectiva instanţă.
Sediul pârâtului Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Satu Mare - Serviciul Leader şi Investiţii non Agricole fiind în Satu Mare, competenţa de soluţionarea a prezentei cauze aparţine, din punct de vedere teritorial Tribunalului Satu Mare. Faptul că în faţa Tribunalului Satu Mare, reclamanta a arătat ca nu doreşte sa se judece la Tribunalul Satu Mare, nu este în măsură să schimbe competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea altei instanţe.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Satu Mare, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. şi pe pârâţii Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 6 Satu Mare - Serviciul Leader şi Investiţii Non Agricole, în favoarea Tribunalului Satu Mare, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2018.