Annulment of administrative budgetary claim minutes for lack of mandatory leadership approval and signature under European fund control regulations
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court’s decision to annul the contested administrative act, resulting in a victory for the claimant (a county-level labor agency). The dispute concerned the validity of a "minutes of constating irregularities and establishing budgetary claim" issued by a national agency against the claimant regarding European fund management, with the national agency arguing on appeal that the document was legally non-existent rather than merely illegal, citing the absence of the institution’s head’s signature and stamp. Relying on Articles 21(16) and 21(21) of Emergency Ordinance No. 66/2011, which mandate that such minutes be approved by the institution's leadership and contain specific elements including the signatory's name and signature to produce legal effects, the court rejected the "non-existence" argument and held that the lack of these required formalities renders the administrative act subject to annulment under the Law on Administrative Contenciosus, confirming that the act could be legally challenged and invalidated.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 alin. (1) din Legea nr. 202/2006, art. 13 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 alin. (7) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ; Annulment of administrative budgetary claim minutes for lack of mandatory leadership approval and signature under European fund control regulations: The dispute concerned the validity of a "minutes of constating irregularities and establishing budgetary claim" issued by a national agency against the claimant regarding European fund management, with the national agency arguing on appeal that the document was legally non-existent rather than merely illegal, citing the absence of the institution’s head’s signature and stamp. Relying on Articles 21(16) and 21(21) of Emergency Ordinance No. 66/2011, which mandate that such minutes be approved by the institution's leadership and contain specific elements including the signatory's name and signature to produce legal effects, the court rejected the "non-existence" argument and held that the lack of these required formalities renders the administrative act subject to annulment under the Law on Administrative Contenciosus, confirming that the act could be legally challenged and invalidated.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded.
Procedural rule governing the resolution of the appeal.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel la data de 17.06.2015 sub nr. x/2015, reclamanta Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cluj în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă Bucureşti a solicitat instanţei să dispună anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare din data de 22.10.2014 întocmit de AJOFM şi a tuturor actelor subsecvente acestuia, inclusiv anularea referatului de restituire nr. x emis de AJOFM la data de 14.04.2014 ca fiind nelegal, cu consecinţa restituirii sumei de 127.166,31 RON ca fiind nelegal reţinută, în principal pe calea excepţiei nulităţii absolute şi tardivităţii emiterii procesului-verbal, iar în subsidiar ca netemeinic.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 423 din data de 22 octombrie 2015 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-au respins excepţiile invocate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă Bucureşti, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă Bucureşti şi, în consecinţă, s-a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor încheiat de pârâtă la data de 22.10.2014, respingând restul petitelor.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, pârâta Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă Bucureşti a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate cu consecinţa respingerii în integralitate a acţiunii.
În motivarea recursului se arată că în temeiul prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Munca, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ANOFM este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflata sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. a din legea invocată, ANOFM are în subordine agenţiile pentru ocuparea forţei de munca judeţene şi a municipiului Bucureşti, unităţi cu personalitate juridică.
Conform art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1086/2010 pentru adoptarea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a asistenţei financiare comunitare acordate Românei prin Fondul european de ajustare la globalizare, astfel cum s-a aflat în vigoare pana la data de 02.02.2015, ANOFM este autoritate naţională responsabilă pentru gestionarea asistentei financiare nerambursabile acordate României prin Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG).
Potrivit dispoziţiilor exprese ale art. 4 alin. (2) lit. h din Hotărârea Guvernului nr. 1086/2010, astfel cum s-a aflat în vigoare până la data de 02.02.2015, ANOFM, ca autoritate, pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile acordate României prin FEAG, asigură prevenirea neregulilor, identifică neregulile, constată creanţele bugetare şi asigură recuperarea sumelor rezultate din nereguli, în limita competenţelor.
Conform art. 5 din hotărârea invocată, rolul de autoritate de audit şi funcţiile aferente sunt îndeplinite de Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, desemnată potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată.
În temeiul art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe.
În temeiul prevederilor exprese ale art. 10 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 875/2011, cu modificările şi completările ulterioare, proiectul Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se prezintă spre aprobare conducerii instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control sau, după caz, conducerii autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismului intermediar care l-a întocmit, însoţit de punctul de vedere exprimat de structura verificată, după caz.
Conform art. 21 alin. (15) din ordonanţa de urgenţă invocată, structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire, la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
Potrivit prevederilor exprese ale alin. (16) al articolului invocat, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se aprobă de conducerea instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control, respectiv conducerea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia.
Dispoziţiile exprese ale alin. (19) al aceluiaşi articol prevăd că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Nu în ultimul rând, potrivit alin. (21) al articolului menţionat, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea autorităţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente, ştampila autorităţii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) şi (15).
Recurenta precizează că semnătura este o condiţie de existenţă a actului administrativ, în lipsa acesteia înscrisul este inexistent.
În absenta aprobării conducerii ANOFM, respectiv a semnăturii preşedintelui ANOFM, în calitate de conducător al instituţiei precum şi a ştampilei ANOFM, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 22.10.2014, nu poate produce efecte juridice, fiind inexistent.
Recurenta arată că, potrivit doctrinei, actul administrativ inexistent nu trebuie anulat, deoarece acest fapt ar echivala cu validarea implicită şi indirectă a actelor administrative inexistente de acelaşi gen care nu au fost însă atacate în contencios.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Procedura derulată în recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 04 decembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin încheierea din 26 februarie 2018 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivul de recurs invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, şi că instanţa de fond a făcut, prin sentinţa pronunţată, prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare şi aplicare a normelor de drept material aplicabile.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, în urma finalizării verificărilor auditului propriu efectuat la AJOFM Cluj în considerarea recomandărilor/controlului realizat de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi s-a întocmit procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare înregistrat la data de 22.10.2014.
Potrivit art. 20 din O.G. nr. 66/2011, activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.
Art. 21 alin. (13) din acelaşi act normativ prevede că verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.
Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare potrivit normei arătate se aprobă conform art. 21 alin. (16) de către conducerea instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control, respectiv conducerea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia.
Acelaşi act normativ mai prevede prin art. 21 alin. (21) că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea autorităţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente, ştampila autorităţii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) şi (15).
Astfel, fiind activitatea de verificare se finalizează prin întocmirea unui act de constatare/proces-verbal/notă de constatare ce va constitui titlu de creanţă, act ce trebuie să fie aprobat de conducere şi trebuie să conţină elementele expres cerute de norme. Lipsa unor atare elemente atrăgând anularea actului.
Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că că Proces-verbal contestat, nu a fost aprobat de conducerea instituţiei. De asemenea, instanţa de control judiciar constată că procesul-verbal nu poartă semnătura conducătorului autorităţii emitente, acest aspect fiind de altfel recunoscut şi de recurentă.
Prin urmare, nefiind întrunite cerinţele cerute de art. 21 alin. (16) şi lipsind elementele expres prevăzute de art. 21 alin. (21) instanţa de control judiciar în considerarea dispoziţiilor alin. (19) al aceluiaşi articol care prevede că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este act administrativ apreciază că susţinerea recurentei este neîntemeiată şi că acesta poate fi anulat printr-o acţiune în sensul Legii contenciosul administrativ.
Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.
7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta Agenţia Naţională pentru Ocupare a Forţei de Muncă împotriva sentinţei nr. 423 din 22 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2018.