Vexatious non-compliance with cassation pleading requirements due to failure to articulate specific grounds for illegality

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 3.02.2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, a solicitat sancţionarea pârâtului pentru refuzul nejustificat de a îndeplini sentinta civilă nr. 871/23.09.1998, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi să fie obligat la plata de daune morale şi materiale.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 919 din 18 martie 2016 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a Conetncios Administrativ şi Fiscal a admis excepţia autorităţii de lucru judecat şi a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, ca inadmisibilă.

Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamantul A. a formulat recurs.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Prin cererea de recurs, partea îşi exprimă nemulţumirea cu privire la faptul că instanţa de fond a refuzat punerea în executare a sentinţei civile nr. 871/23.09.1998, însă criticile formulate nu pot fi încadrate într-unul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Concluzionând, Înalta Curte constată că în cererea de recurs formulată recurentul-reclamant nu combate în vreun fel argumentele de fapt şi de drept avute în vedere de instanţa de fond atunci când a soluţionat pricina şi nu face nicio referire la aceste argumente ce sunt redate pe larg în considerentele hotărârii. Autorul căii de atac nu face decât să reia aspectele pe care le-a menţionat în motivarea cererii de chemare în judecată, neînţelegând să arate care sunt eventualele greşeli de judecată ale primei instanţe ori elementele de nelegalitate ale sentinţei recurate.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ.:

"Recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488", iar la alin. (3) se menţionează în mod expres că:

"Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică".

Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanţă.

Înalta Curte constată că susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi, ca atare, nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d din C. proc. civ., republicat.

Dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, prevăd că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a şi c)- e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină şi nici dezvoltarea acestora, Înalta Curte va anula recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 919 din 18 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 aprilie 2018.