Appeal on constitutional exception regarding judicial bailiffs' law dismissed as unfounded

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Reclamantul A. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. c) şi art. 49 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 188/2000, prevederi conform cărora, "Exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc se suspendă: … c) în caz de neplată a contribuţiilor băneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la achitarea lor integrală", respectiv, "Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului judecătoresc până la achitarea sumei".

Deopotrivă, reclamantul a mai invocat lipsa de previzibilitate a Legii nr. 188/2000 privind compensaţia pentru cheltuielile de executare şi onorariul executorului judecătoresc aferentă activităţii desfăşurată de acesta pentru dosarele predate în urma suspendării sau încetării din funcţie, care ar fi trebuit să fie conţinută în cuprinsul art. 25 din Legea nr. 188/2000 sau într-un articol separat.

Reclamantul a mai solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 raportat la art. 35 din Legea nr. 188/2000, prevederi conform cărora, "(1) Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale. (2) Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1)", respectiv, "(1) În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se va organiza şi va funcţiona o casă de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. (2) Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti va înfiinţa şi va administra, în termen de cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite, ce va funcţiona ca un sistem informatic prin intermediul căruia toţi executorii judecătoreşti vor efectua publicitatea la nivel naţional a vânzării bunurilor mobile cu valoare mai mare de 2.000 de RON şi a bunurilor imobile aflate în procedura de executare silită. Prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va fi stabilită procedura de implementare a sistemului şi de raportare a datelor".

Reclamantul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale şi cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 188/2000, prevederi conform cărora, "(1) În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică. (2) Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective".

Soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal

Prin încheierea din data de 08.02.2018, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale ca inadmisibilă.

Calea de atac exercitată

Împotriva soluţiei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, prin încheierea din 8 februarie 2016, privind respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. c) şi art. 49 alin. (1) lit. c) teza a II-a din Legea nr. 188/2000, a prevederilor art. 45 raportat la art. 35 din Legea nr. 188/2000, a prevederilor art. 26 din Legea nr. 188/2000, recurentul A. a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 6 din C. proc. civ.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte va reţine că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Excepţia de neconstituţionalitate este un incident apărut în cursul unui proces, asemănător chestiunilor prejudiciale obişnuite, şi, în principiu, invocarea ei trebuie să reclame justificarea unui interes, motiv pentru care prin dispoziţiile art. 29 (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 s-au stabilit condiţiile de sesizare a Curţii Constituţionale.

Verificarea condiţiilor prevăzute de lege a fost stabilită în competenţa instanţei în faţa căreia a fost ridicată această excepţie, aşa încât Curtea de Apel Bucureşti respectând aceste dispoziţii, a verificat cererea recurentului oprindu-se mai întâi asupra admisibilităţii sesizării potrivit reglementării din alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

În concret, art. 29 alin. (1) din lege prevede că pot face obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor, legi sau ordonanţe, care au legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Rezultă din aceste prevederi că dispoziţiile normative puse în discuţie trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, înţelegând prin aceasta fondul litigiului şi orice alte dispoziţii care au legătură cu fondul litigiului.

În cazul de faţă, obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea Hotărârii nr. 69/28.07.2016 emisă de către UNEJ - Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti prin care s-a aprobat efectuarea controlului profesional al activităţii recurentului-reclamant, având în vedere adresa înregistrată la UNEJ sub nr. x/2016 prin care CEJ Alba aduce la cunoştinţă că sunt în imposibilitatea respectării dispoziţiilor legale, respectiv delegarea în termen de 10 zile de la primirea ordinului emis de ministrul justiţiei, a unui alt executor judecătoresc pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 7 din lege, întrucât, la mutarea sediului în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul (în calitate de executor judecătoresc) nu a predat dosarele de executare silită aflate în lucru.

Totodată, în cadrul prezentului dosar este contestată şi Hotărârea nr. 115/15.12.2016 prin care a fost respinsă plângerea prealabilă formulată de către recurentul-reclamant împotriva Hotărârii nr. 69/28.07.2016.

Astfel fiind, aspecte referitoare la împrejurarea neachitării contribuţiilor băneşti profesionale, în legătură cu compensaţia pentru cheltuielile de executare şi onorariul executorului judecătoresc aferent activităţii desfăşurată de acesta pentru dosarele predate în urma suspendării sau încetării din funcţie, contextul antrenării răspunderii executorului judecătoresc ori aspecte privind cadrul organizatoric în care funcţionează Camerele executorilor judecătoreşti nu au nicio legătură cu fondul problemelor de drept ridicate de speţă.

Considerentele instanţei de fond care au reţinut că nu este îndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate a sesizării Curţii Constituţionale, şi anume aceea ca soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, sunt corecte. Soluţia ce urmează a fi dată de instanţa de contencios constituţional excepţiei de neconstituţionalitate formulată de recurent nu are relevanţă asupra modului în care va fi soluţionată prezenta cauză, atât din perspectiva motivelor invocate de recurent, cât şi din perspectiva actelor efectiv contestate de acesta.

Pentru aceste motive, Înalta Curtea apreciază recursul nefondat şi îl va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva încheierii din 8 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 aprilie 2018.