Conflict of interest for local councilman voting on budgets for projects where he was sole shareholder despite subsequent resignation
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal and upheld the lower court's decision upholding the Integrity Agency's report, ruling that the plaintiff local councilman violated conflict of interest regulations. The dispute arose from the annulment of an integrity report which found that the councilman, who was the sole shareholder of a private company, improperly participated in and voted on municipal council resolutions approving educational infrastructure projects and budgets, thereby violating prohibitions against local representatives with personal financial interests deliberating on related matters. The decisive legal basis was the violation of Article 47 of the Local Public Administration Law and Article 75 of the Local Elected Officials Statute, which define a conflict of interest as existing when an official can anticipate that a public authority's decision may benefit a company where they hold an interest; the court held that the conflict is evaluated at the time of voting and decision adoption, rendering the subsequent resignation of the councilman and the fact that the company was ultimately disqualified from the tender irrelevant to the finding of the administrative breach.
Legislator headnote
AI generatedart. 77 din Legea nr. 161/2003, art. 47 din Legea nr. 215/2001, art. 75 din Legea nr. 393/2004, art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 70 din Legea nr. 161/2003; Conflict of interest for local councilman voting on budgets for projects where he was sole shareholder despite subsequent resignation: The dispute arose from the annulment of an integrity report which found that the councilman, who was the sole shareholder of a private company, improperly participated in and voted on municipal council resolutions approving educational infrastructure projects and budgets, thereby violating prohibitions against local representatives with personal financial interests deliberating on related matters. The decisive legal basis was the violation of Article 47 of the Local Public Administration Law and Article 75 of the Local Elected Officials Statute, which define a conflict of interest as existing when an official can anticipate that a public authority's decision may benefit a company where they hold an interest; the court held that the conflict is evaluated at the time of voting and decision adoption, rendering the subsequent resignation of the councilman and the fact that the company was ultimately disqualified from the tender irrelevant to the finding of the administrative breach.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural provision governing the scope of review and powers of the Supreme Court in cassation appeals, cited to justify the final order to uphold the lower court's decision.
The procedural basis for dismissing the cassation appeal as unfounded, cited in conjunction with the specific ground of appeal alleged by the appellant.
Full text
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în faţa primei instanţe
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti sub nr. x/2014 reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/01.07.2014, emis de Inspecţia de Integritate din cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 228 din 12 noiembrie 2014, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul A.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut, în esenţă că, prin Raportul de evaluare nr. x/1.07.2014 pârâta Agenţia Naţională de Integritate a reţinut că reclamantul A., in calitate de consilier local in cadrul Consiliului Local Municipal Târgovişte, a participat şi a votat la şedinţele Consiliului Local Municipal Târgovişte in urma cărora au fost adoptate hotărâri privind aprobarea unor proiecte atribuite prin procedura de licitaţie la care, ulterior, a participat S.C. B. S.R.L., societate in cadrul căreia reclamantul deţine calitatea de asociat unic, deşi acesta nu putea lua parte la deliberare şi la adoptarea acestor hotărâri, având la acel moment un interes personal in problema supusa dezbaterii.
Astfel, s-a constatat că reclamantul a incalcat regimul juridic al conflictelor de interese, prin nerespectarea prevederilor art. 77 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, ale art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi ale art. 75 din Legea privind Statutul aleşilor locali nr. 393/2004.
Concret, reclamantul, având calitatea de consilier local în Consiliul Local Municipal Târgovişte (validat prin HCL nr. 237/20.06.2008), a participat la şedinţele consiliului local în cadrul cărora au fost adoptate Hotărrea nr. 192/27.04.2009 privind aprobarea proiectului "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale - Grup Şcolar Industrial "C." din municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa" şi asigurarea resurselor financiare (cofinanţare), Hotărârea nr. 255/10.08.2009 privind modificarea H.C.L. nr. 192/27.04.2009, Hotărârea nr. 39/12.03.2010 privind modificarea H.C.L. nr. 192/27.04.2009 şi a H.C.L. Hotărârea nr. 255/10.08.2009, Hotărârea nr. 260/28.10.2010 privind modificarea H.C.L. nr. 192/27.04.2009 privind aprobarea proiectului menţionat mai sus şi asigurarea resurselor financiare ca urmare a majorării TVA de la 10% la 24%, Hotărârea nr. 277/25.11.2010 privind revocarea H.C.L. nr. 260/28.10.2010 şi modificarea H.C.L. nr. 192/27.04.2009, Hotărârea nr. 38/27.01.2012 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local Municipal Târgovişte pentru anul 2012.
Ulterior, societatea S.C. B. S.R.L., al cărei asociat unic era reclamantul, a participat la procedura de atribuire prin licitaţie a contractului de achiziţie publica de lucrări, având ca obiect "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale - Grup Şcolar Industrial "C." din municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa", fiind exclusă din procedură, potrivit Deciziei nr. 3683/417/C10/4133 din data de 16.10.2013 emisă de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Raportat la reglementarea legala a conflictului de interese, instanţa de fond a constatat că reclamantul s-a aflat in conflict de interese la data adoptării hotărârilor consiliului local care vizau proiectul menţionat.
Iniţierea procedurii de atribuire a contractului de lucrări a avut loc prin publicarea invitaţiei de participare a autoritatii contractante Primăria municipiului Târgovişte la data de 27.04.2012.
In calitate de consilier local, reclamantul a aprobat bugetul pentru obiectivul menţionat, iar, ulterior, a aprobat modificările la hotărârea consiliului local de aprobare a proiectului şi de finanţare a acestuia.
Faţă de dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 215/2001,, reclamantul A. nu putea lua parte în calitate de consilier local la deliberare şi la adoptarea acestor hotărâri, având un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii, decurgând din posibilitatea atribuirii contractului de achiziţie publica către S.C. B. S.R.L., al cărei asociat unic era la acel moment.
Societatea B. S.R.L. a participat, prin depunerea ofertei, la procedura de atribuire, in condiţiile in care reclamantul - unic asociat - avea posibilitatea reala de a anticipa aceasta participare la licitaţie şi, implicit, posibilitatea de a anticipa ca hotărârile autoritatii publice locale privind asigurarea resurselor financiare pentru proiect şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local Municipal Târgovişte pentru anul 2012 puteau prezenta un beneficiu pentru aceasta societate comerciala, in sensul dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004.
Instanţa a apreciat ca întemeiata susţinerea pârâtei in sensul ca, prin participarea şi votul său la şedinţele consiliului local, reclamantul a cunoscut atât detaliile financiare, cât şi detaliile contractuale ale proiectelor atribuite ulterior prin licitaţia la care a participat firma B. S.R.L., aceste detalii fiind, de altfel, stabilite şi in urma votului său exprimat la şedinţe.
Instanţa a considerat că sunt întrunite toate condiţiile pentru existenţa unui conflict de interese: reclamantul exercita calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local Municipal Târgovişte, interesul personal al reclamantului reieşind din participarea ulterioara la procedura de atribuire a contractelor a societatii în care este asociat unic, S.C. B. S.R.L., conform art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali reclamantul având posibilitatea sa anticipeze ca aceste decizii ale autoritatii publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru societatea comerciala la care deţine calitatea de asociat unic.
A înlăturat apararile reclamantului in sensul ca la data depunerii ofertelor de către B. S.R.L. nu mai deţinea calitatea de consilier local, ca urmare a demisiei depuse la data de 02.05.2012 la Consiliul Local Municipal Târgovişte, raportat la dispoziţiile art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali aleşii locali, care condiţionează interesul personal al consilierilor locali numai de anticiparea - la momentul participării la vot şi a adoptării hotărârii - beneficiului care ar putea decurge din hotărârea autoritatii publice locale din care fac parte, fara a condiţiona acest interes de păstrarea ulterioara a acestei calitati de consilier local.
Nu lipsită de relevanta sub acest aspect este şi împrejurarea ca mandatul de consilier local al reclamantului nu a încetat la expirarea duratei legale, ci reclamantul şi-a depus demisia din calitatea de consilier local anterior depunerii ofertelor in cadrul acestor proceduri de achiziţie. Mai mult, după cum reiese din decizia nr. 3683/417 C10/4133/16.10.2012 a C.N.S.C., in cazul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publica de lucrări, având ca obiect "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale - Grup Şcolar Industrial C. din municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa", la momentul publicării in SEAP a invitaţiei de participare a autoritatii contractante Primăria municipiului Târgovişte - 27.04.2012 - privind începerea procedurii de atribuire prin cerere de oferte online reclamantul avea calitatea de consilier local, împrejurare care confirma existenta conflictului de interese.
Aceeaşi situaţie a existat şi în cazul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publica de lucrări, având ca obiect "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale - Şcoala cu clasele I-VIII "D." din municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa", la momentul publicării in SEAP a invitaţiei de participare nr. x/23.04.2012, după cum se menţionează in decizia nr. 4377/484 C10/4848, 4872/28.11.2010 a C.N.S.C. reclamantul având calitatea de consilier local.
Instanţa a mai reţinut că Hotărârea nr. 38/27.01.2012 a Consiliului Local Municipal Târgovişte privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli priveşte anul 2012, contrar susţinerilor reclamantului, deci anul in care au avut loc procedurile de licitaţie pentru cele 3 proiecte in discuţie, motiv pentru care a înlăturat şi apărările reclamantului referitoare la lipsa de efecte a hotărârilor consiliului local pentru care a votat.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul A., pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Recurentul reclamant a arătat că a votat aprobarea bugetului Consiliului Local Municipal pe anii 2009 şi 2010, în care era inclusă şi finanţarea lucrărilor la cele trei obiective şcolare (hotărârile ulterioare modificând numai valoarea de finanţare), şi nu atribuirea contractelor de achiziţie lucrări către societatea la care era asociat unic.
În perioada 2008-2012, până la actul demisiei sale din funcţia de consilier local, societatea nu a depus nicio ofertă la vreo licitaţie privind atribuirea unor contracte de achiziţie având drept autoritate contractantă Consiliul Local sau Primăria Municipiului Târgovişte.
Recurentul nu avea posibilitatea de a anticipa în anii 2009 şi 2010 că licitaţiile de lucrări la cele trei obiective şcolare vor avea loc în iunie 2012, iar la acea dată oricum nu mai avea calitatea de consilier local.
Este semnificativ că în SEAP apare publicată lucrarea şi valoarea estimată a acesteia, date care apar şi în hotărârile de Consiliul Local privind finanţarea obiectivelor în cauza, însă celelalte detalii legate de execuţie (durată, detalii tehnice, condiţii de participare, garanţii, capacitate tehnică, şi economică solicitate etc.) nu sunt precizate in hotărârile Consiliului Local adoptate, pentru a se aprecia că recurentul le-a cunoscut şi şi-a putut asigura un avantaj personal de natura patrimonială. În opinia sa, conflictul de interese se apreciază în raport cu calitatea avută la momentul depunerii ofertelor pentru cele trei obiective şcolare, iar aceste oferte au fost depuse, evident, după data demisiei recurentului.
A arătat, totodată, ca fiind relevant faptul că societatea la care este asociat unic nu a participat la nicio licitaţie organizată de Primăria Municipiului Târgovişte în perioada 2008-2012 şi chiar consideră că societatea a fost exclusă deliberat de la procedura pentru cele trei obiective, pentru că a făcut oferte cu valori semnificativ mai mici decât valoarea estimată a contractelor, ceea ar fi constituit po utilizare eficientă a fondurilor publice, însă lucrările erau "cu dedicaţie".
Invitaţia de participare fiind destinată publicităţii nu este un avantaj pentru reclamant, apariţia conflictului de interese se determina în raport cu participarea la licitaţie sau cel mult depunerea ofertei, motivaţia instanţei raportată la acest aspect este in afara textelor normative şi chiar a oricărei judecăţi normale întrucât nu poţi sancţiona ceea ce nu există.
Invocarea dispoziţiilor normative respectiv art. 2 din Ordinul ANRMAP nr. 170/15.05.2012 este nelegală, întrucât acesta este ulterior publicării invitaţiei de participare la licitaţie şi adaugă la lege, enumerând şi alte situaţii ale conflictului de interese.
Prin precizările depuse la 08.05.2015 (data poştei), recurentul reclamant a susţinut că este asociat la S.C. B. S.R.L. din Târgovişte din anul 1995, iar societatea a participat la o licitaţie electronică în anul 2012, depunând oferta sa la o dată când nu mai era consilier local, demisionând încă din data de 2 mai 2012.
De asemenea, a arătat că un consilier local aprobă oportunitatea unor lucrări, nicidecum nu hotărăşte preţul sau alte elemente care ar constitui avantaje pentru o societate anume.
Nu ar putea fi acuzat ca a creat un real avantaj societăţii, de vreme ce a ofertat un preţ cu peste 300.000 RON mai mic decât societatea aflată pe locul 2, declarată ulterior câştigătoare, prin descalificarea S.C. B. S.R.L.
Instanţa nu a reţinut că nu s-a produs conflictul de interese şi nu a avut efecte, societatea fiind descalificată din procedura de licitaţie.
Nu poate fi pusă la îndoială buna sa credinţă, atâta timp cât din proprie iniţiativa s-a adresat Agenţiei Naţionale de Integritate şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, arătând situaţia şi cerându-le un punct de vedere pentru a nu depăşi litera şi spiritul legii.
II. Procedura în faţa instanţei de recurs
Intimata pârâtă AGENŢIA NAŢIONALA DE INTEGRITATE a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, reiterând constatările din raportul de evaluare şi dispoziţiile legale considerate incidente.
Recurentul reclamant A. a depus la dosar răspuns la întâmpinare, arătând în esenţă că susţinerile intimatei, raportul contestat în cauză şi hotărârea recurată promovează o interpretare a prevederilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 care anihilează libertatea economică garantată de art. 45 din Constituţie.
Contrar a ceea ce susţine intimata, "anticiparea" în sensul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, nu poate fi separată de un anumit gen de deliberare şi de implicare activă a celui care realizează profitul viitor din votul său, textul normativ necondamnând surprinderea de către consilierul votant a unei "oportunităţi".
De asemenea, această "anticipare" nu survine aleatoriu, ci trebuie să fi fost precedată de o adevărată pregătire a terenului de vot.
A invocate recurentul reclamant şi considerentele Deciziei nr. 1500 din 21 martie 2014 a ICCJ, în sensul că "participarea la adoptarea unei hotărâri de consiliu prin care se suplimentează bugetul unei instituţii, se poate circumscrie noţiunii de interes patrimonial, numai că în fiecare caz în parte "interesul patrimonial" trebuie dovedit".
De asemenea, insinuarea în sensul că recurentul a demisionat din calitatea de consilier local, şi nu şi-a încheiat mandatul, tocmai pentru că îşi realizase interesul prin votul anticipat, este, din nou, rezultatul unei interpretări alienate a votului de anticipaţie definit de art. 75 din Legea nr. 393/2004.
Prin încheierea de şedinţă din 14.02.2017, pronunţată în condiţiile art. 493 din C. proc. civ., recursul a fost admis în principiu.
În faza procesuală a recursului a fost administrate proba cu înscrisuri noi (sumar proceduri achiziţie, Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 21.12.2011 a DNA-Serviciul Teritorial Ploieşti).
III. Analiza motivelor de casare
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi in mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 77 din acelaşi act normativ, conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene ori pentru consilierii locali şi judeţeni fac obiectul reglementării date de art. 47 (actual art. 46) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.
Potrivit acestui din urmă text de lege, nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local.
Acest interes este definit, potrivit art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ca existând în situaţiile în care aleşii locali au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri.
În acest context, legiuitorul a statuat în art. 77 din aceeaşi lege: "(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
(3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.".
La data de 27.05.2013, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a sesizat Agenţia Naţională de Integritate, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, cu privire la faptul că recurentul reclamant, fost consilier municipal în cadrul Consiliului Local Târgovişte, judeţul Dâmboviţa, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese.
În urma evaluării situaţiei pe baza tuturor documentelor la care a avut acces, autoritatea intimată a stabilit că, în calitate de consilier local, recurentul A. a participat şi a votat la şedinţele Consiliului Local Municipal Târgovişte în urma cărora au fost adoptate hotărâri privind aprobarea unor proiecte atribuite prin procedura de licitaţie la care, ulterior, a participat S.C. B. S.R.L., societate în cadrul căreia persoana evaluată deţinea calitatea de asociat unic.
În consecinţă, a întocmit Raportul de evaluare nr. x/1.07.2014 prin care a constatat că recurentul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, prin nerespectarea prevederilor art. 77 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, venirea şi sancţionarea corupţiei, ale prevederilor art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi ale prevederilor art. 75 din Legea-privind Statutul aleşilor locali nr. 393/2004.
Faţă de materialul probator aflat la dosar, în mod temeinic şi legal instanţa de fond a reţinut faptul că, în calitate de consilier local, recurentul a aprobat bugetul pentru obiectivul menţionat, iar, ulterior, a aprobat modificările la hotărârea consiliului local de aprobare a proiectului şi de finanţare a acestuia.
Ulterior, societatea sa, S.C. B. S.R.L., a participat, prin depunerea ofertei, la procedura de atribuire, în condiţiile în care recurentul avea posibilitatea reală de a anticipa această participare la licitaţie şi, implicit, posibilitatea de a anticipa că hotărârile autorităţii publice locale privind asigurarea resurselor financiare pentru proiect şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local Municipal Târgovişte pentru anul 2012 puteau prezenta un beneficiu pentru această societate, în sensul dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004.
Faţă de aceste împrejurări, recurentul, deşi în calitate de consilier local avea obligaţia legală de a face cunoscută calitatea sa de asociat unic al S.C. B. S.R.L., societate interesată în participarea la licitaţiile organizate de autoritatea administraţiei publice locale a municipiului Târgovişte în calitate de autoritate contractantă, în baza O.U.G. nr. 34/2006, nu a dat curs acestei obligaţii, acest aspect reieşind din procesele-verbale întocmite la şedinţele consiliului local.
În cauză, contrar celor susţinute de recurent, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile pentru existenţa conflictului de interese, şi anume: exercitarea unei demnităţi publice (a calităţii de consilier local în cadrul Consiliului Local Municipal Târgovişte, judeţul Dâmboviţa), existenţa unui interes personal (reclamantul a participat la şedinţele Consiliului Local Municipal Târgovişte şi a votat adoptarea unor hotărâri privind aprobarea unor proiecte ce urmau a fi atribuite prin procedura de licitaţie, în condiţiile în care era asociat unic la o societate ce avea obiectul de activitate care interesa în proiectele respective, societatea sa participând ulterior la procedură).
Cât priveşte apărarea recurentului în sensul că, la data depunerii ofertelor de către S.C. B. S.R.L., el nu mai deţinea calitatea de consilier local, ca urmare a demisiei depuse la 02.05.2012, aceasta nu este de natură să conducă la concluzia inexistenţei conflictului de interese, faţă de dispoziţiile art. 75 lit. c) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, din care reiese că momentul la care se evaluează incidenţa conflictului de interese este momentul participării la vot şi al adoptării hotărârii, când deja exista posibilitatea anticipării beneficiului care ar putea decurge pentru societatea sa din hotărârea autorităţii publice locale din care făcea parte, fiind irelevantă păstrarea sau pierderea ulterioară a calităţii de consilier local.
În aceeaşi ordine de idei, este irelevantă şi apărarea recurentului reclamant în sensul că, deşi a votat bugetul Consiliului Local municipal pe anii 2009-2012, nu a participat la atribuirea contractelor de achiziţie publică către societatea la care era asociat unic.
În reglementarea legală actuală, există conflict de interese nu numai dacă este dovedită exercitarea unei astfel de influenţe şi finalitatea acesteia, ci prin dovedirea situaţiei premisă, constând în aceea că, în calitatea de consilier local, era apt să influenţeze activitatea instituţiei în favoarea unei societăţi în cadrul căreia avea interese patrimoniale (de la asigurarea unui buget substanţial pentru achiziţiile ce urmau a fi realizate şi până la cunoaşterea şi pregătirea condiţiilor atribuirii).
De altfel, această interpretare avută în vedere de instanţa de fond, este în totală concordanţă cu scopul Legii nr. 161/2003 şi cu principiile enumerate în art. 71 ca stând la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice "imparţialitate, integritate, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".
Nici buna credinţă a recurentului reclamant nu poate fi reţinută, având în vedere modul în care a acţionat acesta, respectiv faptul că nu a anunţat la începutul şedinţelor consiliului local potenţialul său interes, iar demisia din calitatea de consilier local şi-a depus-o la 02.05.2012, după începerea procedurii de licitaţie (a cărei invitaţie de participare cuprinzând datele procedurii a fost publicată la 23.04.2012 în SEAP, potrivit chiar înscrisurilor prezentate de recurent - dosar recurs).
Cât priveşte Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 21.12.2011 a DNA-Serviciul Teritorial Ploieşti, invocată de recurentul reclamant, Înalta Curte apreciază că aceasta nu este aptă să conducă la o altă soluţie decât cea pronunţată de instanţa de fond, întrucât - pe de o parte - nu este vorba de o hotărâre judecătorească definitivă, care să se bucure de putere de lucru judecat în faţa instanţei civile, iar - pe de altă parte - neîntrunirea condiţiilor pentru existenţa infracţiunii de conflict de interese nu exclude existenţa conflictului de interese de natură administrativă, care are o reglementare legală distinctă.
Prin urmare motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu poate fi reţinut, instanţa de fond făcând o corectă aplicare a normelor de drept material incidente la situaţia de fapt rezultată din probatoriul administra.
IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menţine ca legală şi temeinică sentinţa instanţei de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantul A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 228 din 12 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 aprilie 2017.