Judicial review of CSM competition result validation: limits on challenging exam committee's substantive marking key decisions.

Deliberând asupra prezentei contestaţii, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

1. Hotărârea supusă controlului judecătoresc

Prin Hotârârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 s-a dispus:

Art. l - Respingerea plângerilor prealabile formulate de domnii procurori A., B., C., D., E. şi de doamna judecător F., candidaţi la concursul de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor.

Art. 2 - S-a luat act de memoriile formulate de mai mulţi candidaţi şi s-a dispus sesizarea Comisiei nr. 2 în vederea modificării dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006 modificată.

Art. 3- Suplimentarea locurilor pentru promovarea pe loc pentru toţi candidaţii care au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat, (...).

Art. 4- Respingerea redistribuirii diferenţei de 4 locuri rămase neocupate la nivel de tribunal - drept comercial şi drept financiar fiscal.

Art. 5- Respingerea memoriilor privind suplimentarea formulate de către ceilalţi candidaţi care nu au obţinut medii egale cu cea a ultimului candidat declarat admis.

Art. 6 - Aplicarea criteriilor de departajare prevăzute de Regulament, pentru candidaţii care au obţinut medie egală cu cea a candidatului clasat pe ultimul loc la concursul de promovare efectivă.

Art. 7 - Validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor, conform Anexei nr. 1, parte integrantă din hotărâre.

2. Contestaţia formulată

Împotriva acestei hotărâri, cu referire la validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, contestatorul G., cu gradul se procuror la parchetul de pe lângă tribunal, a formulat contestaţie, solicitând, în temeiul art. 28 alin. (1)' din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/21.09.2006, invalidarea parţială a concursului pentru promovare în funcţii de execuţie a procurorilor pe loc şi efectivă la parchetele de pe lângă curţile de apel, stabilirea baremului iniţial de la întrebările 15 G1, 13 G2, 12 G3 şi 18 G4 ca fiind cel legal, cu consecinţa stabilirii variantei corecte ca fiind cea aferentă exclusiv răspunsului A, înlăturarea variantei B la aceste întrebări ca fiind varianta corectă şi obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la recorectarea lucrărilor ţinând cont exclusiv de răspunsul A la aceste întrebări, cu consecinţa republicării rezultatelor finale în funcţie de cele dispuse mai sus, şi obligarea intimatului CSM la recunoaşterea gradului corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel în ipoteza în care, în urma recorectării, se încadrează în numărul locurilor alocate.

În motivarea contestaţiei, s-a arătat că în urma susţinerii concursului a obţinut nota 8,950, ultima notă cu care s-a promovat examenul fiind nota 9.

A arătat că după soluţionarea contestaţiilor la barem a fost admisă o contestaţie la proba practică, în ciuda faptului că răspunsul era clar, fiind vorba de o speţă publicată în anul 2016 pe site-ul ICCJ, la secţiunea decizii rezumate (având aşadar caracter de recomandare) şi contrar oricăror elemente obiective, s-a admis contestaţia la barem şi s-a considerat că răspunsul corect ar putea fi şi un altul, diametral opus celui din baremul iniţial, deşi un astfel de răspuns nu se regăsea în speţa publicată pe site-ul ICCJ:www.scj.ro.

Prin aceasta, a apreciat că rezultatele finale au fost în mod vădit viciate, întrucât a indicat răspunsul corect, conform deciziei ICCJ în timp ce alţi candidaţi, care nu au indicat răspunsul corect, au beneficiat de acelaşi punctaj, prin admiterea contestaţiei.

În concret este vorba de întrebarea nr. 15 Gl, 13 G2, 12 G3 şi 18 G4 care reprezintă o prezentare succintă a Deciziei ICCJ, secţia penală nr. 554/RC din 19 decembrie 2016, publicată pe site-ul instanţei supreme la secţiunea "decizii rezumate", soluţia în barem fiind corespunzătoare răspunsului A, precizat iniţial ca fiind cel corect.

Cu toate acestea, a arătat că s-a admis contestaţia la barem şi a fost considerat ca fiind corect şi răspunsul B.

A apreciat contestatorul că stabilirea ambelor răspunsuri ca fiind corecte nu se putea face decât prin încălcarea prevederilor art. 20 alin. (6) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006 rep. potrivit cărora "în situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns ca fiind corecte prin baremul definitiv.

In speţă, în lipsa unor elemente obiective care să stea la baza aprecierii comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem, s-au încălcat dispoziţiile art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006. Astfel sintagma "se apreciază" din art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006 nu poate fi interpretată decât cu sensul "se apreciază motivat", deoarece orice altă interpretare transformă decizia comisiei de contestaţie la barem într-o decizie absolută care nu mai poate fi cenzurată nici de CSM, nici de instanţa de contencios administrativ. Lipsa motivării conduce la arbitrariu cu atât mai mult cu cât, în speţa ce face obiectul judecăţii, există o altă soluţie juridică stabilită de instanţa supremă, care nu putea fi decât singura soluţie ce putea fi admisă.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor nu putea să aprecieze că şi un al doilea răspuns este corect, deoarece nu exista nici un fundament pentru a se ajunge la această concluzie. Decizia ICCJ, secţia penală nr. 554/RC din 19 decembrie 2016, publicată pe site-ul instanţei supreme la secţiunea "decizii relevante" este una relevantă, făcând parte din categoria deciziilor selectate ca fiind cele mai reprezentative pentru uniformizarea practicii judiciare.

În ceea ce priveşte posibilitatea contestării deciziei comisiei de soluţionare a contestaţiei, s-a arătat că C.S.M îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, conform art. 44 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 rep., fiind aşadar un organ cu atribuţii jurisdicţionale exclusiv în materie disciplinară. Prin urmare, în afara sferei disciplinare, CSM nu are atribuţii jurisdicţionale, situaţie în care garanţiile oferite prin prisma respectării art. 6 pct. 1 din Convenţie trebuie asigurate prin controlul jurisdicţional realizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin soluţionarea contestaţiilor împotriva hotărârilor plenului CSM. Este evident faptul că respectivul control jurisdicţional nu poate consta în imixtiunea instanţei de control judiciar în stabilirea răspunsului corect, însă nu poate opera o derobare a instanţei de obligaţia de a analiza dacă modificarea baremului s-a făcut în mod nefundamentat.

Încălcându-se dispoziţiile art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor prin aceea că aprecierea comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem privind precizarea ca fiind corectă şi a unei alte variante de răspuns nu constituie o apreciere motivată, se constată că o astfel de încălcare se subsumează unei nerespectări a condiţiilor prevăzute de regulament cu privire la organizarea concursului care, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1)1 din Hotărârea CSM nr. 621/2006, ar fi putut atrage invalidarea parţială a concursului.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 28 alin. (1)1 din Hotărârea CSM nr. 621/2006 rap la art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006, a solicitat invalidarea parţială a concursului pentru promovare în funcţii de execuţie a procurorilor pe loc şi efectivă la parchetele de pe lângă curţile de apel, stabilirea baremului iniţial de la întrebările 15 Gl, 13 G2, 12 G3 şi 18 G4 ca fiind cel legal, cu consecinţa stabilirii variantei corecte ca fiind cea aferentă exclusiv răspunsului A, înlăturarea variantei B la aceste întrebări ca fiind varianta corectă şi obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la recorectarea lucrărilor ţinând cont exclusiv de răspunsul A la aceste întrebări, cu consecinţa republicării rezultatelor finale în funcţie de cele dispuse mai sus, şi obligarea intimatului CSM la recunoaşterea gradului corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel în ipoteza în care, în urma recorectării, se încadrează în numărul locurilor alocate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 alin. (6) din Hotărârea CSM nr. 621/2006.

3. Apărarea intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea contestaţiei formulate de contestatorul G., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, ca neîntemeiată.

Prin raportare la aspectele susţinute de contestator, se precizează că posibilitatea reanalizării contestaţiilor la barem ar echivala cu reevaluarea baremelor definitiv adoptate de către comisiile de soluţionare a contestaţiilor la bareme şi, respectiv cu substituirea instanţei, acestor comisii, ceea ce nu este admisibil.

Se mai arată că nici dispoziţiile legale care reglementează procedura de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie vacante la instanţele superioare şi parchetele de pe lângă acestea, cuprinse în Legea nr. 303/2004, nici prevederile regulamentare, nu prevăd posibilitatea reevaluării contestaţiilor la barem de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de către instanţa de judecată.

Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerinţelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de promovare al judecătorilor şi procurorilor, nu poate interveni în sfera de activitate a comisiilor de concurs, având prerogative conferite de lege doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Analizând Hotărârea CSM atacată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Din criticile formulate rezultă că nemulţumirea contestatorului vizează practic modul de soluţionare al contestaţiilor la barem formulate la disciplina Drept procesual penal- Proba practică- Parchet de pa lângă Curte de Apel, de către unii candidaţi la Concursul de promovare efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, susţinut la data de 26 noiembrie 2017.

Modalitatea de soluţionare a contestaţiilor la baremele de evaluare şi notare, precum şi atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în această privinţă, sunt prevăzute la art. 20 alin. (4)-(8) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:

"(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 14 alin. (1)-(5).

(41) În situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) şi (3), contestaţiile la barem se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (4), în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.

(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.

(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.

(8) Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

Din Procesul-verbal de soluţionare a contestaţiilor la barem pentru disciplina Drept procesual penal- procurori rezultă că la Proba practică întrebarea de la numărul 15 G1, 13 G2, 12 G3, 18G4, ce face obiectul acţiunii de faţă, a fost contestată de 16 candidaţi .

În motivarea soluţiei de admitere a contestaţiei, comisia a arătat că este întemeiată critica formulată de contestatori, având în vedere caracterul neunitar al practicii în materie, impunându-se acordarea punctajului şi pentru răspunsul B, care este corect în egală măsură deoarece prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea în locul celei nelegale cu amenda, s-a realizat o înlăturare a greşitei aplicări a legii, astfel încât ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. Pentru admiterea contestaţiei a fost obţinut acordul membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.

Din punct de vedere procedural, modul de soluţionare a contestaţiilor şi măsurile luate de Comisia de soluţionare a contestaţiilor la baremul pentru disciplina Drept procesual penal- Proba practică sunt conforme cu dispoziţiile legale şi regulamentare citate mai sus, iar Plenul C.S.M. şi-a circumscris acţiunea şi măsurile luate exclusiv prevederilor art. 28 alin. (1) din Regulament, dispunând, prin Hotărârea nr. 1317/19.12.2017, validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (11) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.

Cum nici una dintre aceste două condiţii nu a fost incidentă, în mod corect Consiliul Superior al Magistraturii a validat rezultatele finale ale concursului de promovare, iar susţinerea contestatorului privind invalidarea concursului apare ca neîntemeiată.

Faţă de susţinerea contestatorului cu privire la adoptarea unei soluţii greşite şi nefundamentate pe materia şi bibliografia de concurs de către comisia de soluţionare a contestaţiilor, Înalta Curte constată că Regulamentul de examen prevede constituirea unor comisii distincte de elaborare a subiectelor şi de contestaţii, fiecare cu atribuţii proprii în etapele de derulare a probelor scrise. Actele emise de aceste comisii sunt producătoare de consecinţe juridice în referire la situaţiile pe care le analizează şi asupra cărora îşi exprimă punctul de vedere motivat.

Aşadar, plecând de la modalitatea de organizare şi de funcţionare a fiecărei comisii, se relevă structura proprie a acesteia de organ de specialitate, înfiinţat pe o durată limitată de timp, ce are o putere discreţionară în domeniul în care a fost constituit, responsabilă în sfera atribuţiilor ce i-au fost încredinţate potrivit Regulamentului.

Limitele în care pot fi verificate activităţile comisiei de elaborare a subiectelor sunt cele care permit, pe calea contestaţiilor la baremele de corectare, să fie analizate cerinţele prevăzute de examinatori pentru subiectele din cadrul probelor scrise, iar ulterior etapei de definitivare a baremelor, se exercită un nou control asupra modalităţii de stabilire a notelor acordate în raport de cerinţele fiecărui barem final, în cadrul procedurii supuse spre analiză comisiei de contestaţii.

Aşadar, până la momentul acordării notei finale a unui candidat există o cenzură asupra condiţiilor legale ce trebuie îndeplinite pentru elaborarea unor subiecte de examen în concordanţă cu criteriile stabilite prin Regulament, cenzură exercitată de comisia de contestaţii, specific fiecărei etape ce se contestă (stabilirea baremelor sau notarea în funcţie de baremele publicate).

Consiliul Superior al Magistraturii, având rolul său legal de a veghea la respectarea cerinţelor prevăzute în normele juridice edictate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, nu poate imixtiona în sfera de activitate a acestor comisii, având prerogative conferite de contextul legislativ doar pentru exercitarea controlului de legalitate pe baza verificărilor efectuate de comisiile cărora le-a stabilit atribuţii specifice, soluţiile comisiilor fiind producătoare de efecte juridice în planul constatărilor şi rezolvărilor pe care le stabilesc la problemele cu care sunt sesizate.

Controlul de legalitate pe care contestatorul îl solicită instanţei judecătoreşti competente este unul care poate fi analizat doar în cadrul reglementărilor legale în care se poate cenzura actul administrativ contestat.

După cum am mai arătat, Hotărârea CSM nr. 1317/19.12.2017, prin care, la art. 7, s-a dispus validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare, efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor, a fost adoptată cu respectarea prezumţiei de legalitate a actelor emise de comisiile de concurs în examinarea căilor de atac specifice fiecărei etape prevăzute prin Regulament până la stabilirea notei finale a unui candidat, fiind avute în vedere şi cerinţele respectării marjei de apreciere a fiecărei comisii în îndeplinirea atribuţiilor asumate.

Pe de altă parte, jurisprudenţa constantă a instanţei supreme este în sensul că nu pot face obiectul acţiunii în contencios administrativ cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectului a înţeles să puncteze pe barem, elementele apreciate ca necesar a fi tratate prin subiectul de concurs şi nici a modului în care comisia de soluţionare a contestaţiilor a recorectat lucrarea, în baza aceluiaşi barem, urmare contestaţiei, dacă aceste elemente sunt dintre cele care se încadrează în tematica şi bibliografia stabilită prin concurs. În respectarea acestei jurisprudenţe, controlul de legalitate prin care se tinde a se reforma soluţii avute în vedere de aceste comisii de concurs excede competenţelor instanţelor judecătoreşti.

Este adevărat că la art. 2 din Hotărârea CSM nr. 1317/19.12.2017, s-a luat act de memoriile formulate de mai mulţi candidaţi şi s-a dispus sesizarea Comisiei nr. 2 în vederea modificării dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului C.S.M., însă aceste aspecte nu sunt de natură să afecteze legalitatea actului administrativ atacat, având în vedere că principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, impune ca instanţa de contencios administrativ să verifice concordanţa actului administrativ supus analizei, cu actele normative cu forţă juridică superioară, în temeiul şi în executarea căruia a fost emis.

5. Soluţia Înaltei Curţi şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi art. 29 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată de G. împotriva hotărârii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestaţia formulată de G. împotriva hotărârii nr. 1317 din 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2018.