Validity of administrative transfer of public land where part of the surface was already in municipal domain

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Sesizarea instanţei de fond

Prin cererea înregistrată în dosarul nr. x, la data de 21.08.2014, A., în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, a invocat excepţia de nelegalitate a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007 emisă la data de 05.09.2007 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 631/13.09.2007, prin care Institutul de Cercetări în Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca a fost trecut în structura Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

În motivare s-a arătat că Institutul de Chimie din Cluj-Napoca a fost înfiinţat în baza Decretului nr. 33/1973, iar începând cu anul 1994 i s-a atribuit numele savantului român Raluca Ripan.

În anul 1995 a fost înfiinţat prin H.G. nr. 434/1995 A. şi Producţie "Bios" Cluj-Napoca, prin reorganizarea Laboratorului de biostimulatori al Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca. La momentul înfiinţării şi ulterior prin H.G. nr. 192/1998 au fost trecute din administrarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" în administrarea reclamantei o serie de imobile aferente activităţii de cercetare şi experimentare pe bază de protocoale de predare-preluare.

În anul 2003 prin H.G. 456/18.04.2003 a avut loc reorganizarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca prin înfiinţarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca.

Potrivit art. 5 din H.G. nr. 456/2003, Institutul de Cercetări în Chimie nou înfiinţat a preluat în administrare bunul proprietate publică a statului prevăzut în anexa ce face parte integrantă din hotărâre, respectiv terenul situat în Cluj-Napoca, str. x nr. 30 în suprafaţă de 29.489 mp.

Ulterior, în anul 2007 a fost emisă H.G. 1076, actul administrativ atacat, prin care Institutul de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca a trecut în structura Universităţii Babeş-Bolyai ca unitate de cercetare fără personalitate juridică.

Potrivit art. 3 alin. (2) al acestui act administrativ "bunurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, prevăzute în anexă, îşi menţin regimul juridic şi trec în administrarea Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca". În anexa hotărârii atacate este prevăzut terenul situat în Cluj-Napoca, str. x nr. 30, în suprafaţă de 33.107 mp.

În anul 2008 Universitatea Babeş-Bolyai a solicitat în instanţă radierea din Cartea funciară nr. x Cluj a dreptului de administrare înscris în favoarea reclamantei, invocând în justificarea interesului său un drept de administrare asupra a 33.107 mp, conform Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007.

În acest context, arată faptul că imobilul înscris în Cartea funciară nr. x Cluj este în suprafaţă totală de 35.439 mp.

Legalitatea H.G. nr. 1076/2007 este afectată de nerespectarea principiului de drept exprimat în adagiile "nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet" (nimeni nu poate da mai mult decât are) şi "nemo dat quod non habet" (nimeni nu poate da ceva ce nu are).

H.G. 456/18.04.2003, prin care a fost înfiinţat Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, prevede un drept de administrare asupra terenului aflat în proprietatea publică a statului în suprafaţă de 29.489 mp.

Ulterior H.G. 456/18.04.2003, nu a fost emisă nicio Hotărâre de Guvern prin care Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca să fi dobândit în administrare alte suprafeţe de teren aflat în proprietatea statului.

Prin urmare, consideră faptul că H.G. nr. 1076/2007 este nelegală parţial sub aspectul suprafeţei de teren ce a fost trecută în administrare Universităţii "Babeş-Bolyai" şi solicită admiterea prezentei excepţii aşa cum a fost formulată şi motivată.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Guvernul României, în temeiul art. 205 coroborat cu art. 248 C. proc. civ. a solicitat respingerea, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca nefondată a excepţiei de nelegalitate formulată de reclamantul-pârât A. în ceea ce priveşte Hotărârea Guvernului nr. 1076/2007.

Pe fondul excepţiei de nelegalitate a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2007, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, în temeiul art. 61 şi art. 63 C. proc. civ., a formulat cerere de intervenţie voluntară accesorie în interesul guvernului României.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, intervenientul a invocat excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile de către reclamantă deoarece, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea formulării de către reclamantă a unei acţiuni în contencios administrativ, aceasta trebuia să urmeze procedura plângerii prealabile, procedură obligatorie.

Intervenientul a invocat şi excepţia inadmisibilităţii unei astfel de cereri raportat la prevederile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează instituţia juridică a excepţiei de nelegalitate.

Prin sentinţa civilă nr. 258/14.09.2016 pronunţată Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x s-a admis cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Guvernul României, formulată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

S-a respins ca neîntemeiată excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007.

A fost obligată reclamanta la plata, în favoarea pârâtei Universitatea Babeş - Bolyai Cluj-Napoca, a sumei de 1.200 RON, cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 748 din data de 28 februarie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în acelaşi dosar s-a admis recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile menţionate, s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În rejudecare, instanţa a administrat la solicitarea părţilor proba cu înscrisuri.

Cauza a fost reînregistrată la Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016*.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 402 din 15 decembrie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă în parte excepţia de nelegalitate invocată de reclamantul A., s-a constatat nelegalitatea parţială a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007, cât priveşte suprafaţa de 967,54 mp din suprafaţa de 33.107 mp menţionată în Anexa la hotărâre, privind Datele de identificare a bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care se transmit în administrarea Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca şi a fost admisă cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului Guvernul României, formulată de intervenientul Ministerul Cercetării şi Inovării.

În motivarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut că prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2007 emisă la data de 05.09.2007 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 631/13.09.2007 s-a aprobat trecerea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. x nr. 30, judeţul Cluj, ca unitate de cercetare fără personalitate juridică în structura Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca (art. 1).

Art. 3 alin. (1) din hotărâre prevede că "Se aprobă modificarea datelor de identificare a terenului înscris în domeniul public al statului la poziţia cu nr. MF 6 din anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit datelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre".

Anexa la hotărâre la care se face referire, privind Datele de identificare a bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care se transmit în administrarea Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca, indică terenul în suprafaţă de 33.107 mp situat în Cluj-Napoca, str. x nr. 30, dat în administrare.

Prealabil, instanţa de fond a arătat că asupra excepţiilor invocate cu ocazia primei judecăţi a fondului instanţa s-a pronunţat prin încheierea de şedinţă din data de 07.09.2016, nerecurată, astfel că soluţia de respingere a excepţiilor a rămas irevocabilă.

S-a constatat că prin H.G. nr. 456/2003 s-a dispus înfiinţarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca prin reorganizarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care s-a desfiinţat, iar Anexa la hotărâre, care cuprinde Datele de identificare a imobilelor ce fac parte din domeniul public al statului, care se transmit în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, menţionează imobilul în suprafaţă de 29.489 mp, situat în Cluj-Napoca. str. x nr. 30, în administrare.

Curtea de apel a reţinut că, potrivit art. 12 din Legea nr. 213/1998 (forma în vigoare la data publicării H.G. nr. 1076/2007), bunurile proprietate publică a statului pot fi date în administrare prin hotărâre a Guvernului.

Potrivit cărţii funciare nr. x Cluj-Napoca, terenul cu nr. top. x în suprafaţă de 35.439 mp este proprietatea Statului Român, iar conform art. 3 din H.G. nr. 1076/2007, terenul este înscris în domeniul public al statului la poziţia cu nr. MF 6 din anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, prin hotărârea în discuţie, Guvernul a transmis în administrare Universităţii "Babeş-Bolyai" terenul aflat în proprietatea publică Statului Român (aspect necontestat în speţă), neputându-se susţine în mod valabil că s-a transmis ceea ce emitentul actului nu deţinea. Imobilul aflându-se în proprietate publică, Statul îl poate da în administrare prin hotărâre a Guvernului, iar dezmembrământul dreptului de proprietate publică este legal constituit.

Instanţa de fond a susţinut că ceea ce trebuie, însă, verificat este dacă modificarea datelor de identificare a terenului înscris în domeniul public şi dat în administrarea Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca este susţinută de o documentaţie justificativă şi că prin decizia de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că "În măsura în care diferenţa de 3.618 mp există în realitate, iar H.G. nr. 1076/2007 corectează o eroare a datelor de identificare a terenului situat în Cluj, str. x nr. 30 şi dat în administrare Institutului de Chimie "Raluca Rîpan", atunci această modificare a datelor de identificare trebuia să fie susţinută de documentaţia tehnică aferentă.

Or, instanţa de fond nu a verificat dacă această documentaţie există şi, în caz afirmativ, dacă este conformă cu realitatea şi se coroborează cu probele existente la dosar".

Reţinând obligativitatea celor dispuse de instanţa de recurs, în temeiul art. 315 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., Curtea de Apel a constatat că prin Nota de fundamentare a H.G. nr. 1076/2007 s-a menţionat că a fost actualizat inventarul referitor la bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, acestea urmând a fi trecute în administrarea Universităţii .

În urma actualizării inventarului bunurilor aflate în domeniul public al statului, rezultă că suprafaţa terenului proprietate publică a statului, în administrarea Institutului având numărul de identificare 6, atribuit de Ministerul Finanţelor Publice, este de 33.107 mp, conform anexei la hotărâre.

În Nota de fundamentare se menţionează în mod expres că această reglementare a fost dispusă în urma controlului efectuat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Cluj-Napoca din subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor, finalizat cu Dispoziţia obligatorie nr. 75155/18.12.2006.

De asemenea, prin adresa nr. x/17.05.2007, Institutul a comunicat Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică situaţia actuală a bunurilor aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului.

Pe de o parte, s-a constatat de către instanţa de fond că acest inventar, depus la dosar, emană de la fostul Institut de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca şi nu poate constitui fundament pentru majorarea suprafeţei de teren acordate cu titlu de drept de administrare.

În schimb, actul de control nr. x/18.12.2006, care a stat la baza emiterii Dispoziţiei obligatorii nr. 75155/18.12.2006 explică detaliat de ce se impunea a se proceda la rectificarea suprafeţei de 29.489 mp menţionată prin H.G. nr. 456/2003 ca fiind în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, pentru a se remedia, în esenţă, o eroare de calcul .

Astfel, ca urmare a inventarierii patrimoniului public al statului aflat în administrarea Institutul de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, s-a constatat că, în baza Deciziei nr. 33/1973 emisă de Academia R.S. România, s-a dat în administrarea operativă şi folosinţa I. CCRR. terenul în suprafaţă de 39.227 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării şi Tehnologiei nr. 2229/06.04.1993 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Cluj-Napoca către Centrul de Aparatură Analitică Control şi Semnalizare Cluj terenul în suprafaţă totală de 1.823 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării şi Tehnologiei nr. 2120/19.04.1995 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Cluj-Napoca către Centrul de Aparatură Analitică Control şi Semnalizare Cluj terenul în suprafaţă totală de 57 mp.

În baza H.G. nr. 614/1996 s-a trecut din administrarea Institutului de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca în administrarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului suprafaţa de 1.800 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării şi Tehnologiei nr. 2140/28.07.1997 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca în administrarea Institutului de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică suprafaţa de 108 mp.

În baza Ordinului Ministerului Cercetării şi Tehnologiei nr. 2141/28.07.1997 s-a transmis din administrarea Institutului de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca în administrarea Institutului de Tehnologie Izotopică şi Moleculară Cluj-Napoca terenul în suprafaţă de 2.332 mp.

La dosar au fost ataşate ordinele şi hotărârile de guvern menţionate .

În concluzie, faţă de data înfiinţării, terenul aflat în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca a fost diminuat cu suprafaţa totală de 6.120 mp, rezultând suprafaţa de 33.107 mp aflată încă în administrarea Institutului.

Prin dispoziţia obligatorie nr. 75155/18.12.2006 emisă de D.G.F.P.- A.N.A.F. Cluj, la punctul I se dispunea:

"Transmiterea situaţiei actuale a terenului aflat in proprietatea publica a statului şi in administrarea Institutului de Cercetări in Chimie Raluca Ripan din Cluj-Napoca către ministerul de resort sau organul ierarhic superior, în vederea actualizării inventarului referitor la bunurile aflate în patrimoniul public al statului, aşa cum este prevăzut de Legea nr. 213/1998, OMF 618/2001, H.G. nr. 1326/2001", iar la punctul II "Reglementarea aspectelor referitoare la suprafeţele de teren ocupate de A. Cluj-Napoca, B. S.A., S.C. C. S.A. Timişoara, D., aşa cum au fost tratate la punctual 2 şi 3 din actul de control nr. x, luarea de masuri concrete in vederea exercitării dreptului de administrare a terenului de către I.C.C.R.R. pentru suprafeţele de teren menţionate anterior".

S-a reţinut că, la nivelul anului 2006, s-a constatat că suprafaţa de teren de 29.489 mp care figurează în H.G. nr. 456/2003 ca aflându-se în administrarea Institutului era eronată, nu este justificată de transmiterile de imobile spre administrare altor instituţii.

Astfel, atât H.G. nr. 456/2003 cât şi H.G. nr. 1076/2007 menţionează în mod expres, la actul prin care Institutul a dobândit dreptul de administrare, Decizia nr. 33/1973, iar dreptul de administrare asupra terenului proprietate publică era preluat ca atare, din patrimoniul institutului desfiinţat în cel al institutului nou înfiinţat, respectiv al Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca; hotărârile de guvern menţionate nu cuprind nici dobândirea unui nou drept de administrare şi nici restrângerea celui existent.

S-a reţinut că reclamantul susţine că prin H.G. nr. 456/2003 a fost instituit un nou drept de administrare asupra suprafeţei de 29.489 mp din terenul înscris în cartea funciară, ceea ce înseamnă că dreptul de administrare constituit anterior a fost revocat cu privire la întreaga suprafaţă de teren, dar netemeinicia acestei susţineri reiese din dispoziţiile art. 4 şi 5 din H.G. nr. 456/2003, conform cărora patrimoniul Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca se preia pe baza de protocol de predare-preluare de la Institutul de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, iar "Bunurile proprietate publică a statului aflate în administrarea Institutului de Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi trec în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca".

Prin urmare, susţine instanţa de fond, nu a existat o revocare a vechiului drept de administrare şi înfiinţarea unuia nou, ci dreptul de administrare a trecut ca atare în patrimoniul noului Institut.

Curtea de Apel a constatat că terenul în suprafaţă de 967,54 mp pe care este amplasată D. figurează în Anexa nr. 11 la H.G. nr. 193/2006 ca făcând parte din bunurile care aparţin domeniului public al municipiului Cluj-Napoca .

Suprafaţa de teren constatată în mod expres prin actul de control nr. x/18.12.2006 ca aflându-se (iniţial) în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca a fost, deci, trecută în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, iar aceasta anterior emiterii H.G. nr. 1076/2007, în anul 2006.

Prin urmare, rectificarea terenului asupra căruia se menţine dreptul de administrare al institutului nu poate include şi această suprafaţă, care în anul 2007 nu se mai afla în domeniul public al statului.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Guvernul României, A. şi Ministerul Cercetării şi Inovării.

I .În recursul declarat de Guvernul României a fost criticată soluţia instanţei de fond prin raportare la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

În opinia recurentului H.G. nr. 1076/2007 este temeinică şi legală, la elaborare au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000, proiectul a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislaţiei.

Cu toate că avea obligaţia de a-şi motiva admiterea excepţiei de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007 şi deşi a apreciat că toate motivele de nelegalitate invocate de A. ca fiind neîntemeiate, instanţa de fond a precizat că se impune admiterea în parte a excepţiei de nelegalitate (în ceea ce priveşte suprafaţa de 967,54 mp din suprafaţă totală de 33.107 mp) exclusiv prin raportare la dispoziţiile Anexei nr. 11 la H.G. nr. 193/2006 care cuprinde inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Cluj-Napoca.

A fost criticată soluţia instanţei de fond pentru că a încălcat formele de procedură prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii, întrucât a ignorat principiul disponibilităţii acţiunii civile, reţinând nelegalitatea H.G. nr. 1076/2007 prin raportare la motive ce nu au fost invocate de autorul excepţiei de nelegalitate.

S-a apreciat de către recurentul-pârât că sunt incidente în speţă şi motivele enunţate la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. pentru că instanţa de fond a avut în vedere la constatarea nelegalităţii parţiale a H.G. nr. 1076/2006 doar prevederile Anexei nr. 11 la H.G. nr. 193/2006, adică s-a raportat exclusiv la actul normativ cu putere egală cu cea a actului contestat.

Nelegalitatea hotărârii instanţei de fond, în opinia recurentului, este evidentă şi datorită faptului că dispoziţiile art. 18-24 ale Legii nr. 213/1998, în baza cărora s-a emis Hotărârea Guvernului nr. 193/2006, prevăd că prin hotărârea de guvern se atestă apartenenţa bunurilor respective la domeniul public de interes local şi, de aceea, nu se poate aprecia că H.G. nr. 193/2006 ar avea un efect constitutiv de drept de proprietate în favoarea unităţii administrativ teritoriale ci are un efect de atestarea a regimului juridic diferenţiat de regimul juridic al proprietăţii private.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei în ceea ce priveşte soluţia de admitere a excepţiei de nelegalitate şi constatare a nelegalităţii parţiale a H.G. nr. 1076/2007 şi să dispună respingerea excepţiei de nelegalitate invocată de intimatul-reclamant A..

II. În recursul declarat de pârâtul A. s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi rejudecând litigiul în fond, admiterea excepţiei de nelegalitate astfel cum a fost formulată şi motivată, constatând nelegalitatea parţială a H.G. nr. 1076/2007.

A fost criticată soluţia instanţei de fond pentru că:

•orice trimitere făcută de către instanţa de fond la anexa nr. 8 a H.G. nr. 1705/2006 este greşită pentru că anexa 8 a fost întocmită/modificată ca urmare a datelor comunicate de către Institutul de Chimie Raluca Ripan şi pentru că acelaşi act normativ mai prevede la anexele 3 şi 6 şi suprafaţa din acelaşi teren menţionată în CF ca fiind în administrarea recurentei de 5.435 mp, or este evident că din moment ce întregul teren este în suprafaţă de 35.439 mp, Institutul de Chimie şi recurentul nu pot administra un total de 38.451 mp.;

•deşi instanţa de fond a adus ca argument că statul român avea posibilitatea de a extinde dreptul de administrare la o suprafaţă mai mare, recurentul susţine că nu a avut loc o astfel de extindere;

•suplimentarea suprafeţei de teren nu s-a făcut printr-o hotărâre de guvern ci în urma controlului efectuat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Cluj-Napoca care a emis adresa nr. x/17.05.2007;

•remedierea unei erori de calcul pentru a rectifica suprafaţa aflată deja în administrarea institutului trebuia să vizeze actul prin care s-a constituit dreptul de administrare, respectiv H.G. nr. 456/2006;

• H.G. nr. 456/2003 este un act normativ a cărui valabilitate nu a fost contestată şi nu se poate vorbi despre o eroare sub aspectul suprafeţei menţionate în anexa acestuia;

• Prin H.G. nr. 456/2003 a fost instituit un drept nou de administrare asupra suprafeţei de 29,489 mp din terenul înscris în cartea funciară şi aceasta a însemnat că dreptul la administrare constituit anterior a fost revocat cu privire la întreaga suprafaţă de teren;

•Contrar susţinerilor instanţei, faptul că în H.G. nr. 456/2003 şi H.G. nr. 1076/2007 este menţionat că actul prin care a fost dobândit dreptul de proprietate este Decretul nr. 33/1973 este lipsit de relevanţă.

Chiar dacă s-ar considera că Decretul nr. 33/1973 reprezintă baza legală pentru constituirea dreptului de administrare în acest caz, asta înseamnă că întinderea acestui drept nu putea fi modificată/restrânsă ulterior, ceea ce s-a întâmplat în speţă.

•Contrar susţinerii instanţei de fond, prin H.G. nr. 1076/2007 nu s-a intenţionat nici un moment să se rectifice sau să se corecteze suprafaţa aflată în administrare;

•Motivul pentru care s-a admis în parte excepţia de nelegalitate nu are legătură cu aspectele invocate de către reclamantă, ci este ca urmare a faptului că instanţa de fond a constatat că o suprafaţă de 967,54 mp a fost trecută în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca anterior emiterii H.G. nr. 1076/200;

•Nicio dispoziţie a ANAF, mai ales una greşită şi nicio actualizare/inventariere a inventarului bunurilor aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea diferitelor institute sau instituţii cuprinsă în diferite acte normative nu are forţă juridică superioară unei hotărâri de guvern în privinţa constituirii, existenţei şi întinderii dreptului de administrare şi astfel că este evident că H.G. nr. 1076/2007 este lovită de nulitate parţială în ceea ce priveşte suprafaţa de teren înscrisă în anexa care face parte integrantă din aceasta.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi rejudecând litigiul în fond, admiterea excepţiei de nelegalitate astfel cum a fost formulată şi motivată, constatând nelegalitatea parţială a H.G. nr. 1076/2007.

III. În recursul declarat de Ministerul Cercetării şi Inovării (succesorul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare) a fost criticată soluţia instanţei de fond prin raportare la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului s-a arătat că H.G. nr. 1076/2007 este temeinică şi legală, la elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 şi a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Cu toate că avea obligaţia de a-şi motiva admiterea excepţiei de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007 prin indicarea eventualelor dispoziţii ale actelor normative cu forţă juridică superioară încălcate prin adoptarea actului administrativ contestat, instanţa de fond a considerat că se impune admiterea excepţiei de nelegalitate, în parte, exclusiv prin raportare la dispoziţiile Anexei nr. 11 la H.G. nr. 193/2006.

Pe de altă parte s-a invocat că instanţa de fond a încălcat formele de procedură prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii pentru că a reţinut nelegalitatea H.G. nr. 1076/2007 prin raportare la motive ce nu au fost invocate de autorul excepţiei de nelegalitate.

S-a considerat că sunt incidente motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. pentru că nelegalitatea unui act administrativ nu se poate constata decât prin raportare la dispoziţii ale unor acte normative cu forţă juridică superioară ce au fost încălcate prin adoptarea actului administrativ contestat.

Ministerul Cercetării şi Inovării, succesorul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare a formulat întâmpinare la recursul depus de A. şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi la recursul formulat de Guvernul României prin care a solicitat admiterea recursului formulat.

Intimata Universitatea Babeş-Bolyai a întâmpinare la recursurile formulate de reclamantul A., pârâtul Guvernul României şi intervenientul Ministerul Cercetării şi Inovării şi a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de reclamantul A. şi admiterea recursurilor formulate de pârâtul Guvernul României şi intervenientul Ministerul Cercetării şi Inovării.

Guvernul României a depus întâmpinare la recursul declarat de reclamantul A., şi a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Reclamantul A., a depus întâmpinare la recursurile formulate de Guvernul României şi Ministerul Cercetării şi Inovării şi a solicitat respingerea lor ca nefondate, menţinerea soluţiei instanţei de fond de constatare a nelegalităţii parţiale cu privire la suprafaţa de 967,54 mp şi să fie admis recursul formulat de aceasta.

4. Soluţia instanţei de recurs

După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente, a susţinerilor părţilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursurile declarate.

Ca o chestiune prealabilă, având în vedere că părţile au invocat fie dispoziţii din C. proc. civ., fi pe cele din Noul C. proc. civ., se impune precizarea că recursurile vor fi soluţionate potrivit dispoziţiilor vechiul C. proc. civ. deoarece litigiul iniţial în care a fost invocată excepţia de nelegalitate este înregistrată în anul 2008, cu mult timp înainte de intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ. .

Aşa cum rezultă din cele prezentate în cuprinsul deciziei, instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a H.G. nr. 1076/2007 din 05.09.2007 prin care Institutul de Cercetări de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca a fost trecut în structura Universităţii Babeş Bolyai.

La rejudecare, instanţa de fond a admis în parte excepţia şi cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ministerul Cercetării şi Inovării şi s-a constatat nelegalitatea parţială a Hotărârii de Guvern nr. 1076/2007, cât priveşte suprafaţa de 967,54 mp din suprafaţa de 33.107 mp menţionată în Anexa la hotărâre, privind Datele de identificare a bunurilor din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca, care se transmit în administrarea Universităţii "Babeş Bolyai" din Cluj-Napoca.

I. Criticile reclamantului A. vizează soluţia de admitere parţială a excepţiei de nelegalitate invocată pentru că a solicitat admiterea în totalitate a excepţiei de nelegalitate dar criticile sunt nefondate.

Într-adevăr, prin H.G. nr. 456/2003, Institutul de Cercetări de Chimie Raluca Ripan Cluj-Napoca avea în administrare o suprafaţă de teren de 29.459 mp, iar, ulterior, prin H.G. nr. 1076/2007 suprafaţa de teren aflată în administrarea institutului a fost de 33.107 mp, însă, în fapt, în CF nr. x a localităţii Cluj-Napoca, nr. top x suprafaţa de teren înscrisă ca fiind proprietatea statului român era de 35.439 mp.

Nu poate fi considerată o greşeală trimiterea pe care instanţa de fond a făcut-o la Anexa nr. 8 la H.G. nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, având în vedere că, prin decizia de casare, s-a dispus verificarea documentaţiei ce a stat la baza H.G. nr. 1076/2007, ceea ce a şi făcut instanţa de fond.

Deşi recurentul-reclamant susţine că în speţă nu a avut loc o extindere a dreptului de administrare, probele verificate de instanţa de fond confirmă faptul că, prin H.G. nr. 1076/2007, Guvernul României, în aplicarea art. 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, a dat administrarea Institutului de Cercetări de Chimie o suprafaţă de teren mai mare decât cea pe care o deţinea anterior.

Suplimentarea acestei suprafeţe de teren aflată în administrare s-a făcut, contrar susţinerilor recurentului-reclamant, prin hotărâre de guvern deoarece H.G. nr. 1705/2006, chiar dacă este unul de aprobare a inventarului bunurilor din domeniul public al statului, este o hotărâre de guvern ce se încadrează în dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.

Nu era necesară rectificarea H.G. nr. 456/2003, ci, aşa cum s-a procedat în mod corect, în noua Hotărâre de Guvern, s-a indicat suprafaţa de teren pe care Institutul de Cercetări de Chimie o deţinea în administrare la acel moment.

Prin Actul de control nr. x, care a stat la baza emiterii Dispoziţiei obligatorii nr. 75155/18.12.2006, s-a explicat în amănunt ce s-a avut în vedere pentru a se dispune rectificarea suprafeţei de 29.489 mp menţionată în H.G. nr. 456/2003, astfel că nu se poate susţine că nu s-a constatat vreo eroare de calcul, iar prin emiterea H.G. nr. 1076/2007 nu s-a făcut altceva decât să corecteze suprafaţa totală pe care institutul o are în administrare.

II. Pentru că în recursurile declarate de pârâtul Guvernul României şi Ministerul Cercetării şi Inovării au fost invocate aceleaşi critici, acestea vor fi analizate împreună, critici care sunt nefondate.

În privinţa criticilor recurenţilor referitoare la respectarea art. 108 din Constituţie, a prevederilor O.G. nr. 57/2002 şi a Legii nr. 24/2000, a emiterii Avizului favorabil al Consiliului Legislativ se constată că acestea sunt nefondate deoarece instanţa de fond nu a reţinut, ca motive de nelegalitate, în admiterea excepţiei aceste aspecte, astfel că soluţia instanţei de fond nu este nelegală, pentru că acestea nu au fost contestate.

În privinţa invocării principiului disponibilităţii se constată că hotărârea atacată nu poate fi anulată pentru aceasta critică deoarece, prin hotărârea pronunţată, instanţa de fond a respectat acest principiu, în condiţiile în care, în urma administrării probatoriilor şi cu respectarea prevederilor art. 315 C. proc. civ. referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor de casare, a analizat legalitatea H.G. nr. 1076/2007 şi a constatat că aceasta este parţial nelegală deoarece terenul în suprafaţă de 967,54 mp figurează în Anexa nr. 11 la H.G. nr. 193/2006 ca făcând parte din bunurile care aparţin domeniului public al Municipiului Cluj-Napoca.

Legalitatea unui act administrativ se verifică în raport cu dispoziţiile cu forţă juridică superioară în baza cărora a fost emisă, iar raportarea la H.G. nr. 193/2006 s-a făcut cu respectarea considerentelor deciziei de casare, ce are caracter obligatoriu şi în care s-a dispus să se facă verificări dacă există sau nu o diferenţă cu privire la suprafeţele de teren aflate în administrarea Institutului de Cercetări în Chimie "Raluca Ripan" Cluj-Napoca. Or, instanţa de fond a constatat că există această diferenţă în raport cu o altă hotărâre de Guvern şi a constatat nelegalitatea actului a cărui excepţie a fost invocată în cauză.

În speţă, nu s-a analizat caracterul hotărârilor de guvern prin care se aprobă inventarului bunurilor unei unităţi administrativ teritoriale, ci s-a analizat suprafaţa de teren aflată în administrarea pârâtului, astfel că motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 vechiul C. proc. civ. (dispoziţiile corespunzătoare fiind cele prevăzute de art. 488 pct. 5 şi 8 Noul C. proc. civ.) nu pot fi reţinute.

În recursul declarat de Ministerul Cercetării şi Inovării (succesorul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare) a fost invocat şi motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. (art. 304 pct. 7 vechiul C. proc. civ.), dar şi acesta este nefondat deoarece hotărârea instanţei de fond este motivată cu respectarea prevederilor legale.

Pentru toate aceste considerente, pentru că hotărârea instanţei de fond este legală, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, vor fi respinse recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamantul A., pârâtul Guvernul României şi intervenientul Ministerul Cercetării şi Inovării împotriva sentinţei civile nr. 402/2017 din 15 decembrie 2017 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 martie 2018.