Territorial jurisdiction in administrative litigation: legal domicile versus procedural address for exercising alternative court choice

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 15.07.2015 sub nr. x/2015 reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH. şi II. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulator Nicolae Krezulescu, Inspectoratul General Jandarmeria Română, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia de Evidenţă a Populaţiei Mureş, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Mureş, Inspectoratul Pentru Situaţii de Urgenţă Satu - Mare, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Covasna, JJ., Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Argeş, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetul Marmaţiei, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Mehedinţi, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Maramureş, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Timiş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Mehedinţi, Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri Mihai Viteazu, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vrancea, Inspectoratul General pentru Imigrări, Garda de Coastă, Unitatea Militară 70 Jandarmi, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Cluj:

(i) obligarea pârâţilor la plata ajutorului la trecerea în rezervă cuvenit reclamanţilor, ce au fost trecuţi în rezervă în anul 2013, cu drept la pensie în conformitate cu art. 20 din Anexa VII, Secţiunea a III-a din Legea nr. 284/2010, având ca bază de calcul solda/salariul funcţiei de bază în vigoare la data trecerii în rezervă, calculul ajutorului urmând a se face în sumă brută ce va fi impozitată conform Codul fiscal;

(ii) actualizarea sumelor la care urmează a fi obligaţi pârâţii cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi obligarea acestora la plata dobânzii legale (conform Deciziei nr. 2/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie date în recurs în interesul legii), începând cu momentul al care trebuia efectuată plata şi până la momentul plăţii integrale a sumelor datorate fiecărui reclamant;

(iii) obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din data de 16.09.2016 pronunţată în dosarul nr. x, s-a disjuns cererea formulată de reclamanţii H., R., T., W., AA., DD., EE., GG., II. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date - Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor Mureş, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, Direcţia de Audit Public Intern - Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vrancea, Inspectoratul General pentru Imigrări, Garda de Coastă, Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu" şi s-a dispus formarea unui nou dosar cu privire la aceştia, dosarul nou format fiind 34906/3/2016.

În dosarul nr. x, pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.

Prin încheierea din data de 09.11.2017 s-a disjuns cererea formulată de reclamantul R. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi ITPF Sighetu Marmaţiei şi s-a dispus formarea unui nou dosar, cu nr. x/2017

2. Hotărârile care au declanşat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 6746 din 10 noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, că reclamantul are domiciliul în judeţul Suceava.

2.2. La rândul său, prin sentinţa nr. 197 din 1 februarie 2018, Tribunalul Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Suceava a reţinut că, în admiterea excepţiei, Tribunalul Bucureşti a avut în vedere domiciliul reclamantului, astfel cum figurează în cartea de identitate, ignorând însă faptul că reclamantul R. cu privire la care cauza a fost disjunsă, (ca de altfel toţi reclamanţii din cauza dedusă judecăţii), are domiciliul ales la SCPA KK. cu sediul în Bucureşti.

Art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabileşte în materia competenţei teritoriale o competenţă alternativă, iar alegerea competenţei aparţine reclamantului, astfel încât, din moment ce acesta a sesizat o instanţă competentă, pârâtul nu mai poate cere declinarea competenţei, situaţie regăsită în cauza dedusă judecăţii.

Constatând ivit conflictul de competenţă şi, în temeiul dispoziţiilor art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Tribunalul Suceava a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

3. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va constata că în speţă, în raport de obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente, competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

În prezenta cauză, reclamantul a învestit instanţa de judecată cu o acţiune privind, în esenţă, obligarea pârâţilor Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei la plata unor drepturi băneşti cuvenite reclamantului.

Este adevărat că, aşa cum a reţinut şi Tribunalul Suceava, în ceea ce priveşte competenţa teritorială, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 instituie, pentru acţiunea în contencios administrativ, o competenţă teritorială alternativă, în sensul că reclamantul are un drept de opţiune între instanţa de la domiciliul său şi instanţa de la sediul pârâtului.

Această opţiune se exercită în momentul introducerii cererii de chemare în judecată şi, odată exercitată, acest drept de opţiune are caracter irevocabil, reclamantul neavând posibilitatea de a reveni asupra opţiunii făcute, nici pârâţii şi nici instanţa, din oficiu, nemaiputând invoca necompetenţa teritorială.

Noţiunea de "domiciliu" prevăzută de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretată, însă, în sensul avut în vedere de dispoziţiile art. 87 C. civ., care prevede că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală", ca făcând referire, astfel, la domiciliul legal al reclamantului, iar nu la un domiciliu procesual ales în vederea comunicării actelor procedurale, util strict din perspectiva dispoziţiilor art. 158 C. proc. civ.

În cazul raportului de serviciu al funcţionarului public, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 raportat la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretate în sensul că instanţa competentă este tribunalul de la domiciliul reclamantului sau de la sediul autorităţii pârâte cu care funcţionarul public se află în raporturi de serviciu.

Se constată, în speţă, că domiciliul legal al reclamantului este în judeţul Suceava, iar sediul pârâtului cu care reclamantul a avut raporturi de serviciu şi care ar urma să fie obligat, în principal, la plata drepturilor băneşti, este în jud. Maramureş, niciuna dintre părţi neavând domiciliul/sediul în Bucureşti.

În aceste condiţii, apreciindu-se că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul şi-a indicat opţiunea pentru instanţa de la domiciliul său, raportându-se, însă, în mod eronat, la domiciliul procesual ales, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul R. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetul Marmaţiei, în favoarea Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2018.